5,253 matches
-
spun ce să facem. Vor social, le dau social”. „Ce înseamnă pentru voi «social» ?” Răspuns : „Adică tot ce-i legat de sărăcie și de foame. Tot ce afectează poporul. Vor lacrimă, prind lacrimă. Scandal, caut un scandal : sarmale, leșin, nebunie. Scuză-mă, dar nu prea am timp de vorbă”. Pleacă rapid, îl voi regăsi mai târziu în cursul serii trăgând cadru după cadru cu o femeie prăbușită de oboseală pe treptele catedralei patriarhale. Acum stau chiar lângă rândul de așteptare. Persoanele
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
este sigur este că efectul spuselor mele a fost unul neașteptat. Tânăra s-a oprit și a mai spus doar atât, pe un ton spășit „a, da, pe teren, dacă sunteți de la Jandarmerie sau de la SRI, faceți-vă treaba, mă scuzați”. Ceea ce am și făcut, am fost acceptat să dau o mână de ajutor într-o altă distribuție de sarmale condusă de un oarecare Sorin, un colos blond secondat de trei femei, uriașe și ele, cu care vorbea în ucraineană. Îl
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
ale conducătorului acestuia. În cele din urmă, acesta (arată un alt capitol al volumului) va sfârși prin a deveni un paria pentru ambele tabere ale Războiului Rece. La sfârșit, o notă de natură mai personală, ce sper să-mi fie scuzată. În ultimul an am avut multe deziluzii produse de tineri în care îmi pusesem mari speranțe. Primul meu doctorand, Emanuel Copilaș, nu se numără printre ei. Când alții veneau la seminariile doctorale mimând citirea unor cărți ale căror coperte le
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
deschisă. "Noi am spus și vom spune însă chinezilor părerile noastre despre problemele internaționale, inclusiv despre relațiile cu Statele Unite" va adăuga conciliant Ceaușescu. La care președintele american, nu degeaba poreclit "Tricky Dick", va răspunde pe măsură: "Vă rog să mă scuzați; nu am folosit cuvântul potrivit. De fapt, chiar aceasta am avut în vedere" ("Notă"... în Dosarele istoriei: 2004, 30-43; vezi și Ceaușescu: 1969, 233-238). România jucase oarecum acest rol și în ultimii ani ai președenției lui Lyndon Johnson, când se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
nu au toți credința că sunt instrumentele unei voințe superioare. Adus la putere de un partid sau de o mișcare de opinie publică, un om politic nu are de ce să se simtă solidar cu un Înaintaș pe care să-l scuze. Ba, dimpotrivă, acest sistem Îi permite să arunce vina, de cele mai multe ori, asupra celui pe care l-a Înlocuit. Dacă președintele Chirac a recunoscut culpabilitatea Franței În Holocaust, spre deosebire de Mitterrand, care n-o făcuse, poate și din cauza legăturilor sale din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
albă, ca să aibă grijă să nu fugă cineva de acolo. Și ne-au lăsat acolo până toamna. Au adus oamenii de la Moghilev și acum Scazinețul era populat. Erau camere mari și WC nu exista. Atâția oameni erau și trebuia, mă scuzați..., să se murdărească pe câmp. Cât vedeai cu ochii era murdărie. Nu exista apă, doar un pârâiaș, spre care trebuia să cobori. Acolo era o cutie de la o conservă, o umpleam cu apă și turnam Într-o găleată a cuiva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
am apucat o iarnă groaznică acolo și oamenii mureau pe capete. Se cărau dimineața cu roaba cadavrele Înțepenite - le căra cine mai putea să ajute la treaba asta. Iar molima care a măcinat lumea era tifosul exantematic. Păduchi, păduchi... Mă scuzați, poate nici n-ați văzut dumneavoastră cum arată un păduche, eu cred că nu (râde). Multă lume nu știe cum arată un păduche. Îmi amintesc că tata stătea lungit pe jos... Asta după ce trecuse prin acel tifos exantematic - a fost
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
tânără căsătorită și niciodată n-aș aduce asemenea ocară soțului meu și mie Însămi”. Pretorul a rămas un pic descumpănit, s-a ridicat, mi-a sărutat mâna și a spus: „Ferice de bărbatul care are o asemenea soție!”. S-a scuzat În fel și chip, mi-a dat autorizația și nici nu-mi amintesc cum am ajuns acasă. Starea sănătății soțului meu se Înrăutățise, dar era fericit când m-a văzut. I-am povestit cu lux de amănunte momentele grele prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
41, spre sfârșite, au Început sărbătorile evreiești și se auzea că n-o să rămânem În Câmpulung, că o să ne trimită În alte părți. Dar Între timp, peste vară, toți evreii din satele din apropiere au fost aduși În Câmpulung. — Mă scuzați că vă Întrerup, dar ce se auzea la radio, că ați zis că aveați radio? — Radioul a fost luat. O dată cu Începerea războiului evreii n-aveau dreptul să aibă radio. — Vi l-au luat la percheziție? — Da, ne-au luat radioul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Dacă cineva ne-ar fi spus, În ’43, de exemplu, cu un an Înainte, că există lagăre unde se gazează oameni și apoi se ard, nu l-aș fi crezut - aș fi spus: „E o nebunie, vă rog să mă scuzați”. Nu trebuie să fii nazist ca să nu crezi, nu-ți vine să crezi. (septembrie 2002) „Eu am venit singură acasă și n-am găsit pe nimeni: nici tatăl meu, nici mama mea nu s-au mai Întors”, interviu cu Eva
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
să mă prezint În biroul lui. Mi-era groază de ce mi se va Întâmpla În continuare. M-am dus și, cu teamă, am bătut la ușă. „Intră”, am auzit vocea lui de bariton. „Stai jos, fiule, zice. Sper să mă scuzi că dimineața, la apel, te-am bătut crunt, dar aveam grijă să nu-ți ating vreun organ vital. Voiam să te hârjonesc puternic, să-ți iasă sângele, că numai prin asta puteam să-l potolesc - altminteri ar fi putut să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
asemeni, volumul cuprinde și o bogată corespondență, între alții cu Alf Lombard și Jindra Huskova. A fost de față soția scriitorului, profesoara Virginia Stino. În curând vom inaugura galeriile de artă „Ion Irimescu”. Închei, cu rugămintea de a mi se scuza întârzierea răspunsului. Rugându-vă să prezentați omagiile mele familiei, vă doresc multă sănătate și noi satisfacții în creația literară. Al Dv. cu profundă stimă, Eugen Dimitriu 255 O selecție fălticeneană; am realizat-o în colaborare cu prof. V. G. Popa
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
putea gândi la conceperea unei lucrări care să se apropie de ceea ce credeți Dv. că „merge”. Îmi imaginez că lucrați cu același sârg la valorificarea folclorului românesc. Mă bucură orice nouă realizare a Dv. în frumosul domeniu al literaturii. Cerându-vă scuze pentru lungimea scrisorii, vă transmit respectuoase sărutări de mâini și noi succese în creația artistică. Cu profund respect, Eugen Dimitriu 2 Suceava, 16.IV.1972 Mult Stimată Doamnă Ungureanu, Am primit cu multă bucurie scrisoarea Dv., în care faceți precizări
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
bune. Pentru a ne recunoaște, voi purta la butonieră o carte de vizită, indiferent dacă sunt îmbrăcat sport sau clasic; depinde de starea timpului, pe cap voi avea un basc. Poate vă pricinuiesc un deranj, și vă rog să mă scuzați pentru aceasta. Mai este timp să scriți câteva rânduri dacă găsiți util. Rămâne însă valabilă telegrama pe care o trimit la Suceava. Cu distinse salutări și omagii familiei Dv. G. Adamachi 337 6 (București), 17.VI.’74 Dragă Domnule Dimitriu
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să emit păreri asupra operei sale. 345 E vorba de tânărul Edgar Palacios din Quito, Ecuador, care a studiat la Conservatorul din București, unde l-a avut ca profesor pe G. Adamachi. 286 și distinsei Doamne, colaboratoarea Dv. de la „Galerie”. Scuzați, i-am uitat numele 346. Cu prietenești și distinse salutări, Prof. G. Adamachi 8 (București), 3 nov.’74 Stimate Domnule Dimitriu, Iată-mă sosit în București unde mă așteptau destule probleme, unele plăcute, altele mai puțin agreabile. Când lipsești un
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
omului primitiv spre spiritualitatea umană, cu privire la poporul român” cu toate religiile și cultura lumii și am ajuns la epoca comunistă. Am pierdut nădejdea, idealul vieții mele, că voi vedea România Mare, cum a făcut-o și tata cu sângele lui. Scuză-mi scrisul, făcut după masă când sunt mai obosit, că de obicei scriu 2 3 ore dimineața. Vă doresc numai sănătate și mulțumiri de care n-am mai avut parte mai toată viața. Sărutări de mână și sănătate, ca să aveți
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
vă scriu imediat. Multă sănătate, Aurora Bejan 2 Buc.(urești), 29.04.’86 Stimați prieteni, O dată cu venirea primăverii m-am hotărât să vă scriu câteva rânduri. Iarna ce a trecut a fost tare friguroasă și lungă. Vă rog să mă scuzați cu deranjul ce l-am făcut cu camera de hotel, dar nu era posibil să plec așa în 2 ore. Pe 28 aug. ’85 am plecat din Flt. iar după două săptămâni Ion Frunzetti a făcut o emoragie cerebrală și
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
numeroase și consistente. Cred că vă încredințase chiar el despre acestea, dar am ținut să le repet și eu. Vă mulțumesc pentru urările atât de oportune, de competente, de bune și vă rog să mi iertați întârzierea răspunsului (nu mă scuză decât parțial în lumea de Dincolo a unei surori a tatii și alte necazuri medicale, ale unor prieteni ai lui, dl. profesor Husar, de pildă). Îngăduiți-mi să vă răspund și eu - ca una care cred în sensul formulelor rituale
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
de a afla vârsta Dv. - dacă ați fost elevul prof. Fira la lic. „Nicu Gane” din Fălticeni și a Vă saluta cu cel mai profund respect, stimă și deosebită considerație și prietenie. pr. ps. Gh. N. Dumitrescu Bistrița P.S. Să scuzați unele greșeli poate de ortografie - sunt în suferință cu vederea. 439 2 Bistrița Mți, 1 Sept. 1990 Mult stimate și drag cărturar, Desigur, o asemenea surpriză de a ne cunoaște (prin gestul Dvoastră de a-mi înmâna medalionul Fira) este
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
să sufere - poate tocmai cei ce merită să fie scutiți. Pentru mama dumneavoastră ce pot spune? Așa cum ne iluzionăm uneori există și miracole - poate totuși să nu fie ceva iremediabil. Vă așteptăm cu speranțe în vești mai bune, Gabriela Georgescu Scuze - scriu în pat și orice emoție - pentru mine sau altcineva - o suport încă greu - nu mai pot scrie. Omagii D-nei Dimitriu de la soțul meu. 453 GHEORGHIU, Ionel 1 Universitatea din București 13 noiembrie 1972 Facultatea de limbi germanice Catedra de
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
nevastă / ce se ține c-un jandarm”, după foamea și frigul îndurate, ca elevi silitori, prin internate ... Ce-or fi regretând ei la brendul interbelic? Că nu mai e țăranul analfabet și prost să le caute în coarne? Ca să-i scuzăm, le vom zice că plâng după copilăria și tinerețea lor, dar parcă nici proiecția într-un trecut mioritic, rămânând cantonați într-un paseism leșinat, nu salvează situația prezentă. Cei care ar fi trebuit să se organizeze într-un comandament al
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
ceea ce dă de gândit despre soarta noastră de a fi trăit secole de istorie în state diferite. Și, uite, îți poți spune că starea de a fi dezbinați, detrunchiați, vânduți, schimbați, hăcuiți, ni se datorează și nouă, care tot invocăm scuza că suntem așezați în calea tuturor răutăților. În timp ce la București lumea își varsă amarul pe panouri, adevărate supape de eliberat tensiunile acumulate, pe malul Prutului stă lelea Safta din Nisiporeni, așteptând să i se dea drumul, fără vize și fără
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
foișorul de la Peleș, să arbitreze, să împace și, pe deasupra, să coste puțin în comparație cu instituția prezidențială. Când te ia gura pe dinainte, îți dai singur foc la valiză: mass-media și adversarii au sărit la gâtul Tăriceanului, că vrea restaurația. Degeaba se scuză el și îl apără alții că monarhia constituțională e una din soluții, e o punere a problemei, nu-și dau seama că tocmai punerea problemei e o greșeală în sine. Fără să țină seama că monarhia pentru români e un
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cum să rezolve o chichiță la calculatorul său: „Nici o problemă, domnule Jassup. Vă mulțumesc pentru timpul acordat. Toate cele bune. La revedere“. Operatoare din Bangalore după ce i s-a trântit telefonul În nas: „Alo? Alo?“. Operatoare din Bangalore cerându-și scuze pentru că a sunat pe cineva din America prea devreme: „E doar un apel de telemarketing. Vă voi suna mai târziu, spre seară...“.. Operator din Bangalore chinuindu-se din greu și fără prea mult succes să vândă o carte de credit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
nici o informație care să o ajute. Majoritatea clienților sunt deja puși pe harță“, a mai spus Sunder. „Primul lucru care le iese din gură este: Unde mi-e geanta? Să-mi aduceți geanta imediat!». Iar noi trebuie să răspundem: «Mă scuzați, ați putea să-mi spuneți numele și prenumele dumneavoastră?». «Dar geanta mea unde-i?». Unii mă Întreabă din ce țară sunt. Iar eu trebuie să le spun adevărul, așa că le spun că sunt din India. Unii cred că este vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]