4,486 matches
-
din teorie, din abordări și coordonate ale politicilor specifice domeniului de activitate, care au statut de variabile independente și care se modifică de la o perioadă la alta, conferind culturii flexibilitate; elemente care țin de natura umană, respectiv modele de gândire, simțire și manifestare dobândite de angajați de-a lungul vieții lor personale și în cadrul organizațiilor. Prin cultura organizațională specifică membrii unei organizații dezvoltă o identitate internă colectivă fundamentată pe valorile de bază ale culturii care determină comportamentele (acceptabile sau nu), distribuția
Concepte specifice managementului modern în organizaţiile Sportive by Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/719_a_1302]
-
poezia satirică. Poeții se vor conforma noilor comandamente lirice, scriind poezii de dragoste, precum și fabule, pe care le vom detalia în capitolele următoare. Până atunci să încercăm să creionăm «aria cenușiului» în lirică, recte: poezii de mântuială, clișeu, șablon, schematism, «simțiri reci-imagini banale» și altele, așa cum au fost ele dezvăluite în presă. Un prim semnal de alarmă trage A.E. Baconsky. declanșând duelul Almanahul literar - Viața românească de care pomeneam mai devreme. Referindu-se la ciclul de poezii Pe scurt publicat
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tot în Contemporanul) se intitulează pur și simplu Iubire. De unde vine oare sfiala atâtor poeți ori de câte ori e vorba să exprime situații sufletești de-o natură mai personală...?(...) Cum se explică împrejurarea că, manifestând pretenția de a pătrunde în conștiința și simțirea oamenilor timpului nostru, cei mai mulți dintre poeți nu simt nevoia - ei, purtători de cuvânt - de a vorbi despre tot ceea ce-i frământă pe ei înșiși ca oameni, și înainte de toate despre felul cum înțeleg ei înșiși fericirea, și cum izbutesc să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de literatură „Maxim Gorki” din Moscova (...). Poemul are întâi de toate, o acțiune limpede, ușor de urmărit, și întemeiată pe un sentiment încă prea rar exprimat de poeții noștri de azi - dragostea. E povestea simplă și plină de frăgezime, de simțire, a unei tinere studente, fostă sondoriță, viitor inginer. E îndrăgostită de un asistent, cu care lucrează împreună, la o inovație; crede că acesta o iubește pe prietena ei, și-și stăpânește suferința: dar află că el o iubește nu pe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Pachetul în grabă-l desfac și privesc - Din Moscova vine darul frățesc - Legate cu grijă, cu panglică roză, Cinci cărți de poeme și două de proză.. (...) Iubirea nu-i de azi de ieri Iubirea nu-i de azi, de ieri Simțire minunată, Dar ca-n aceste zile mari Ea n-a fost niciodată. Când roșul steag desfășurat La lupte aspre cheamă, O știm, alăturea de noi: Un luptător de seamă. Cine-a spus că toamna-i tristă Cadă frunza veștejită, Bată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
nr. 28 (353), 10 iul. 56. Mihai Gafița - Greșeli vechi în forme noi. În: Viața românească, nr. 6, mai 1953 57. Mihu Dragomir - Scrisoare deschisă către tov. A. E. Baconsky. În: Contemporanul, nr. 37 (362), 11 sept. 58. Lucian Raicu - Simțiri reci - imagini banale. În: Viața românească, nr. 9, sept. 59. Eugen Frunză - Cântece de iubire. În: Contemporanul, nr. 14 (339), 3 apr. Nu mă-ntreba Nu mă-ntreba să-ți dau răspuns De ce-mi ești dragă; Ca să-ți răspund
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu Mari Români este o tâmpenie, pentru că-și propune să compare merele, perele, căpșunii, verzele ș.a.m.d., ca să nu mai spun că, oricum, competiția a fost clar falsificată de anumite grupuri de votanți strâns uniți în cuget și-n simțiri. Pentru că e greu de crezut că respectabilul pastor Richard Wurmbrand putea să fie atât de cunoscut și de iubit de români încât să intre în primii zece! Dar faptul că pe primul loc a ieșit Ștefan cel Mare, Sfânt, Desăvârșit
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
fi noi la Viena/ ce-am avut și ce-am pierdut/ de ce nu m-aș legăna/ ca să trag pe roata roții/ catolicii hughenoții” (Domina). În Retorica (1975) sunt propuse niște „exerciții” din aceeași panoplie ludică (de „rostire” de „gândire”, de „simțire”), iar în Vox populi, vox Dei, subintitulat ludic Stilistica, se dau mostre de stil („istoric”, „universalist”, „luciferic”, „popular”, „meditativ”, „poematic”, „eseistic”, „duios”, „naiv”, „canonic”, „parodic” etc). Și romanul Voi de colo, de la Biarritz (1979) mizează pe dimensiunea parodică și comică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
falange conice, semnifică o persoană dominată de plăceri, cu o frână morală slabă, spirit incapabil de a se elibera de supremația simțurilor. Persoanele cu această palmă îmbrățișează cu ușurință credința, deoarece sunt scutite de reținere, fără să fie împiedicate de la simțire; arată OAMENI TOLERANȚI ȘI PRIETONOȘI. Amprentele palmei în timp, oferă o evidență a schimbării caracterului, a existenței și a portretului psihologic: palma de pământ - pătrată cu degete scurte (aparține unor oameni pragmatici, solizi, cu respect față de lege); palma de aer
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
literară universitară: era incitantă, îndrăzneață, dezinhibată. E un paradox, probabil esențial pentru mine: pe de o parte libertate și aventură, pe de alta disciplină și corectitudine. Ideile care mă interesau erau legate de rolul poeziei. Căutam un mod diferit de simțirea vagă recomandată de Leavis, voiam să pledez pentru poezie, mai ales pentru poezia adevărată. Voiam să descopăr exact cum operează limbajul, cum ne afectează trăirile. Ce poate face limbajul, gândirea cu totul specială a poeziei. Am găsit material extrem de util
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și datoria pentru integralitatea ei. Axiologia medicală dacică, edificată pe preeminența spiritului și neignorarea trupului, nu era numai predicată de sacerdoți ci, ajunsese structurală tuturor triburilor dacice și integrativ tracice. Ceea ce la eleni și romani rosteau înțelepții, dacii aveau în simțirea lor, conectată la voința divină prin credința nelimitată că spiritul este nemuritor. Ei aveau deja în convingerea și practica vieții lor ceea ce scriitorul latin Juvernal va afirma în Satire (X) Dacii, precum creștinii, mai târziu, considerau trupul drept casă a
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și a sincronizării cu Occidentul este pe deplin adevărată dacă ne gândim mai ales la științele medicale și dezvoltarea lor în sec. XX.* Cazul Odobleja și paternitatea ciberneticii ne menține viu în memorie, cazul Nicolae Paulescu și insulina. Român prin simțire, european prin formație, universal prin creație, Nicolae Paulescu ilustrează sinteza filosof-cercetător- pedagog. Nicolae C. Paulescu (1869 - 1931) face studii liceale în București și, în 1888, intră student la Facultatea de Medicină din Paris unde, după trei ani, ajunge prin concurs
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sinelui. Pentru a ajunge la o identitate coerentă, adolescenții ”încearcă” diferite roluri fără a se angaja în vreunul. Atitudinile și valorile stabile, alegerea profesiunii și a partenerului de viață, a stilului și drumului de viață se integrează gradual făcând posibilă simțirea propriei persoane și a celor din jur. În mod ideal, criza de identitate ar trebui rezolvată până în jurul vârstei de 20-25 ani pentru ca individul să se poată orienta ulterior către alte aspecte ale vieții. Dacă acest proces se finalizează pozitiv
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
I-au plăcut și cele create de Daiyu: Ne-a bucurat inima Plimbarea-ți prin grădină, În locul cel sfânt, Ferit de-a lumii tină. Ca să rămână pururi Coline și ape sublime, Frumuseți peste fire, Îmbogăți-vom natura Cu a noastră simțire. [...]. Moll Flanders Daniel Defoe, Întâmplările fericite și nefericite ale vestitei Moll Flanders Romancier, pamfletar și jurnalist, negustor cu educație aleasă, călător pasionat, Daniel Defoe (1660- 1731) a publicat: Călătorie prin Marea Britanie, Jurnal din anul ciumei, Roxana, dar a devenit nemuritor
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
formă aparent mai naivă, Cel de-al Doilea protagonist din Paradox, care spune: "Dar modelul acesta ideal nu este cumva o himeră? (....) Însă pentru că este ideal, nu există: or nu există nimic în cuget care să nu existe și în simțire." Pentru a prezenta acest model ideal, dacă el nu există nicăieri, este de neimaginat, pentru Grimm sau pentru Diderot, să facă referire la un idealism estetic la care, în sensualismul lor, nu ar putea adera. Pentru ei, acest "model ideal
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
observă că nebunia, „Întunecarea minții”, este mai „grea decât a nopții”. Neculae Mavrocordat afirmă: „bolile trupului cu cât cresc cu atât sunt mai Învederate, pe când cele ale sufletului ajungând culmea, robesc cu totul pe cel suferitor, și-i răpesc orice simțire”. Simptomele nebuniei sunt bine cunoscute, de mult timp. Dimitrie Cantemir vorbește de prodromele alienării: „În 1705 a fost numit Ciorbuli Ali Pașa În postul de mare vizir, Într-o zi, după ce i s-a prezentat ambasadorul Franței, Feriol, vizirul a
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
și Iorga au devenit foarte apropiați. Iorga l-a invitat să conferențieze la cursurile de vară de la Vălenii de Munte, iar în 1939, la moartea doctorului Gaster, Iorga a înfruntat violenta atmosferă antisemită din România scriind un necrolog plin de simțire. În 1907 însă, erau adversari. În anul acela, vorbind în fața Asociației Ebraico-Române din Anglia referitor la excesele antievreiești, profesorului Gaster a prezentat problema evreilor din România, scoțînd în evidență faptul că directivele Congresului de la Berlin nu au fost impuse cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
terminat romanul Geniu pustiu, în care se ocupa de situația omului înstrăinat de sat, rupt de tradițiile lui în marile orașe 154. Iorga sublinia că societatea este în esență spirituală și că ea are nevoie de armonie în gîndire și simțire. România era extrem de lipsită de elementul moral pe care îl putea furniza ridicarea țărănimii. Românii trebuiau să fie stpăpîni pe comerțul și pe industria lor155. Cu mintea românului cea de pe urmă, putem spune că satul sămănătorist nu era o soluție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
robia păcatului. Să prețuim acest dar! Multe din osemintele celor căzuți în slujba neamului și a lui Hristos sunt flori sfinte ce emană mireasmă divină... Pământul românesc, cântecul românesc au altă tonalitate și ne predispune la alt lăuntric sufletesc, alte simțiri. La fel, fenomenul stelar, astral influențează diferit sufletul și trupul de la o așezare pământească la alta. Neamul românesc, ca și alte popoare, are un suflet propriu, o credință, aspirații și geniu. Mișcarea Legionară e o revelație divină. Ea vrea să
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cei responsabili de destinele noastre, de cel al neamului românesc, Biserica, (cu indulgență, nu toți) ocolesc cu grijă pătimirea noastră, punând mai presus preocupările cele pământești înaintea celor dumnezeiești. Ruga lor, formal și fugitivă, nu mai aprinde lumina însuflețită și simțirea ascultătorului. Nu mai aprinde tremurul de altădată din drama blândului Nazarinean, biciuit și țintuit pe cruce pentru eliberarea din moartea veșnică a omului. Banul, în zilele noastre, stăpânește interesul general. Românul, încovoiat de lipsuri, se bălăcește în propriile sale păcate
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
care osândeau și ucideau din ordin, premeditat și fără vină, așa zis în numele poporului. Totul era spionare, pâră, crimă, înverșunare și gropi comune, cu cadavre mutilate. Dar adevărul și cunoașterea lui cere luptă și unitate națională. Unire-n cuget și simțiri înseamnă braț puternic, biruință. CEREM LEGALITATE Tot românul fără deosebire de originea etnică și credință religioasă, este egal în fața legilor (vechea constituție). Decenii, legionarii au fost prigoniți, maltratați, schingiuiți, înmormântați de vii, arși în crematoriu și alungați peste hotare. Zadarnic
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pândă, nu din ponegriri, nu din plăsmuiri, nu dând în cap semenului său cu bâta, nu prin suprimarea libertății și vieții adversarului, nu prin dezbinări, nu prin trădare. Legionarul luptă pentru solidarizarea și unitatea neamului. Unitate în cuget și în simțiri. Azi comunitatea neamului nostru a dispărut. Ea mai supraviețuiește doar în mănăstiri. Să nu ne temem de cei care ucid trupul, ci de smintiri care ucid sufletul. Trăim preludiul cataclismului universal. Omul, izvor continuu de apă lină, nu mai curge
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
Comuniștii nu pot trăi din adevăr. El nu-i accesibil minții lor flecare căci ei trăiesc la nivelul pântecelui, mai sus nu pot urca. Adevărul urcă și duce spre piscul ceresc, paradisul pierdut, a fi legionar e un dar, o simțire adâncă, dumnezeiască, izvorâtă de dincolo de om. Legionarul este omul faptelor, un erou. El nu-și neagă părinții, nu-și dezminte istoria, ci o îmbogățește și o împodobește cu noi fapte. El luptă pentru a construi un om nou necopleșit de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
est à présent meilleur que l'anglais. " 39 V. Georgiana Lungu-Badea, Scurtă istorie a traducerii. Repere traductologice, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2007, p. 143: " [...] nicio cultură sau civilizație modernă nu poate exista în afara traducerii, intim legată de gândirea și simțirea umană din orice timp și din orice spațiu. [...] traducerile sunt, alături de scrierile originale, elemente fondatoare ale culturii române scrise. " (" [...] aucune culture et civilisation moderne ne peut exister sans la traduction, qui est intimement liée à la pensée et aux manifestations
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
filozofici, și chiar si sub forma unui sistem.*15 între coerența artistică (care este numită uneori "logică artistică") și coerența filozofică există o oarecare corelație. Artistul cu simțul răspunderii nu vrea să amestece emoția și gândirea, sensibilitatea și înțelegerea, sinceritatea simțirii si meditația. Concepția despre viață pe care artistul cu simțul răspunderii o exprimă perceptual nu este - așa cum sunt majoritatea concepțiilor care au succes ca "propagandă"' - simplă; iar o concepție despre viață, corespunzător de complexă, nu poate, prin sugestie hipnotică, să
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]