5,099 matches
-
are în vedere două paliere de desfășurare a analizei: nivelul transfrastic, în care obiectul cercetării devine articolul, înțeles ca produs al procesului de enunțare și, în același timp, ca ansamblu structurat de secvențe discursive între care se stabilesc raporturi logice, sintactice și semantice specifice, și nivelul frastic, al enunțurilor/ frazelor, vizând identificarea și descrierea categoriilor și mecanismelor sintactice care stau la baza elaborării acestora. 5.1.1. Nivelul transfrastic (discursiv-textual) Din punct de vedere transfrastic, fiecare articol constituie un ansamblu structurat
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
înțeles ca produs al procesului de enunțare și, în același timp, ca ansamblu structurat de secvențe discursive între care se stabilesc raporturi logice, sintactice și semantice specifice, și nivelul frastic, al enunțurilor/ frazelor, vizând identificarea și descrierea categoriilor și mecanismelor sintactice care stau la baza elaborării acestora. 5.1.1. Nivelul transfrastic (discursiv-textual) Din punct de vedere transfrastic, fiecare articol constituie un ansamblu structurat de secvențe între care se stabilesc raporturi sintactice individuale, care reflectă intențiile argumentative și atitudinea jurnalistului față de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
enunțurilor/ frazelor, vizând identificarea și descrierea categoriilor și mecanismelor sintactice care stau la baza elaborării acestora. 5.1.1. Nivelul transfrastic (discursiv-textual) Din punct de vedere transfrastic, fiecare articol constituie un ansamblu structurat de secvențe între care se stabilesc raporturi sintactice individuale, care reflectă intențiile argumentative și atitudinea jurnalistului față de problematica abordată. Din această perspectivă, analiza sintactică a publicisticii eminesciene vizează identificarea sistemului de reguli care guvernează relațiile dintre propoziții și fraze, stabilirea mijloacelor de realizare a coeziunii sintactice în texte
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
5.1.1. Nivelul transfrastic (discursiv-textual) Din punct de vedere transfrastic, fiecare articol constituie un ansamblu structurat de secvențe între care se stabilesc raporturi sintactice individuale, care reflectă intențiile argumentative și atitudinea jurnalistului față de problematica abordată. Din această perspectivă, analiza sintactică a publicisticii eminesciene vizează identificarea sistemului de reguli care guvernează relațiile dintre propoziții și fraze, stabilirea mijloacelor de realizare a coeziunii sintactice în texte. Urmărind modurile de articulare a semnelor verbale în cadrul articolelor, analiza transfrastică evidențiază mecanismele de realizare a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
stabilesc raporturi sintactice individuale, care reflectă intențiile argumentative și atitudinea jurnalistului față de problematica abordată. Din această perspectivă, analiza sintactică a publicisticii eminesciene vizează identificarea sistemului de reguli care guvernează relațiile dintre propoziții și fraze, stabilirea mijloacelor de realizare a coeziunii sintactice în texte. Urmărind modurile de articulare a semnelor verbale în cadrul articolelor, analiza transfrastică evidențiază mecanismele de realizare a coeziunii sintactice și constantele de organizare a limbajului publicistic. De altfel, opțiunea jurnalistului pentru o anumită organizare a discursului publicistic este explicit
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
publicisticii eminesciene vizează identificarea sistemului de reguli care guvernează relațiile dintre propoziții și fraze, stabilirea mijloacelor de realizare a coeziunii sintactice în texte. Urmărind modurile de articulare a semnelor verbale în cadrul articolelor, analiza transfrastică evidențiază mecanismele de realizare a coeziunii sintactice și constantele de organizare a limbajului publicistic. De altfel, opțiunea jurnalistului pentru o anumită organizare a discursului publicistic este explicit formulată în corpul articolelor, astfel încât putem vorbi de o poetică a publicisticii încorporată discursului jurnalistic. Privind cu ochi critic "limba
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
știe nițică franțuzească, o învață într-o săptămână de zile (s.n.)"360. Abordarea transfrastică sau discursiv-textuală permite identificarea mecanismelor relaționale de obținere a coeziunii în publicistica eminesciană. Element definitoriu al conceptului de text, coeziunea definește ansamblul trăsăturilor care asigură unitatea sintactică a textului, prin marcarea legăturii în secvența de unități lingvistice (propoziții, fraze). Analiza coeziunii unui text are ca premisă înțelegerea acestuia ca o textură în care fenomene lingvistice diferite asigură simultan continuitatea și progresia textului. Printre factorii de unitate ai
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pronominal; 5. folosirea pro-formelor (înlocuirea unor elemente lexicale prin substitute); 6. prezența deicticelor; 7. unitatea timpurilor și modurilor verbale; 8. cultivarea formelor de reiterație (paralelisme, anafore); 9. utilizarea conjuncțiilor (copulative, disjunctive, coordonatoare). Vom ilustra modul în care factorii de coeziune sintactică menționați sunt valorificați concret în text, prin analiza articolului "Anexarea Dobrogei", publicat în Timpul, din 19 august 1878. În urma Congresului de la Berlin, din iunie-iulie 1878, Dobrogea, Gurile Dunării și Insula Șerpilor revin României, iar cele trei județe din sudul Basarabiei, Cahul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acestui subiect mai multe editoriale din paginile Timpului, în care subliniază dreptul istoric al României asupra Dobrogei. În articolul "Anexarea Dobrogei", pornind de la o bogată documentație, jurnalistul propune o incursiune în istoria acestei provincii. Printre mijloacele de realizare a coeziunii sintactice în textul amintit remarcăm recurența unor sintagme lexicale precum Tratatul de la Berlin, luarea în posesiune a Dobrogei, Tratatul de la Paris, populațiunile Dobrogei, retrocedarea Basarabiei, care asigură continuitatea și progresia textului publicistic. La nivel morfologic, evidențiem unitatea sistemului pronominal (predomină formele
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
locuțiunile aferente), conectorii textuali contribuie sub raport logico-semantic la stabilirea de relații variate: aditive, comparative, condiționale, concluzive ș.a. La nivelul arhitecturii transfrastice a articolelor eminesciene, remarcăm drept definitorii: organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența ridicată a intercalărilor în interiorul frazei, cultivarea paralelismului sintactic și utilizarea inversiunilor topice. Fiecare dintre tipurile de texte cultivate de jurnalist (cronică dramatică, revista presei, recenzie, articol polemic ș.a.) se distinge printr-o organizare sintactică individuală, în care gradul de complexitate a gramaticii textuale variază, fiind mai pronunțat în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
drept definitorii: organizarea simetrică a propozițiilor, frecvența ridicată a intercalărilor în interiorul frazei, cultivarea paralelismului sintactic și utilizarea inversiunilor topice. Fiecare dintre tipurile de texte cultivate de jurnalist (cronică dramatică, revista presei, recenzie, articol polemic ș.a.) se distinge printr-o organizare sintactică individuală, în care gradul de complexitate a gramaticii textuale variază, fiind mai pronunțat în articolele de atitudine. Dacă rubrici precum revista presei interne și externe au o sintaxă standardizată, textele de polemică se remarcă prin varietatea relațiilor sintactice și a
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
o organizare sintactică individuală, în care gradul de complexitate a gramaticii textuale variază, fiind mai pronunțat în articolele de atitudine. Dacă rubrici precum revista presei interne și externe au o sintaxă standardizată, textele de polemică se remarcă prin varietatea relațiilor sintactice și a modalităților de organizare. În acest sens, publicistica eminesciană înglobează articole de sinteză, texte cu caracter didactic, polemici, excursuri istorice, note informative, caracterizate prin rețele distincte de relații intratextuale. Fiecare articol poate fi interpretat individual, ca text de sine
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
componentă a ansamblului publicistic, implicată într-o rețea complexă de relații intertextuale. Recurența unor sintagme și chiar a unor fraze întregi impune integrarea textelor în cadrul mai vast al jurnalisticii poetului, contribuind astfel la identificarea unor constante topografice la nivelul organizării sintactice. Complexitatea sintactică a publicisticii eminesciene este determinată atât de numărul elementelor componente, cât și de varietatea relațiile sintactice care se stabilesc. Construcțiile frastice arborescente, realizate prin aglomerarea subordonatelor, devin o constantă a articolelor publicate în paginile Timpului și oglindesc implicarea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ansamblului publicistic, implicată într-o rețea complexă de relații intertextuale. Recurența unor sintagme și chiar a unor fraze întregi impune integrarea textelor în cadrul mai vast al jurnalisticii poetului, contribuind astfel la identificarea unor constante topografice la nivelul organizării sintactice. Complexitatea sintactică a publicisticii eminesciene este determinată atât de numărul elementelor componente, cât și de varietatea relațiile sintactice care se stabilesc. Construcțiile frastice arborescente, realizate prin aglomerarea subordonatelor, devin o constantă a articolelor publicate în paginile Timpului și oglindesc implicarea din ce în ce mai accentuată
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
unor fraze întregi impune integrarea textelor în cadrul mai vast al jurnalisticii poetului, contribuind astfel la identificarea unor constante topografice la nivelul organizării sintactice. Complexitatea sintactică a publicisticii eminesciene este determinată atât de numărul elementelor componente, cât și de varietatea relațiile sintactice care se stabilesc. Construcțiile frastice arborescente, realizate prin aglomerarea subordonatelor, devin o constantă a articolelor publicate în paginile Timpului și oglindesc implicarea din ce în ce mai accentuată a jurnalistului în text. Ponderea raporturilor de coordonare și a celor de subordonare variază, în funcție de finalitățile
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
de necesitățile și articulațiile logico-semantice ale textelor. Dintre subordonate, remarcăm ponderea însemnată a circumstanțialelor cauzale și temporale, în consonanță cu intențiile explicative și perspectivele diacronice ale jurnalistului. 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) Cel de-al doilea nivel al analizei sintactice are în vedere nivelul frastic al structurilor desemnate generic în lucrările de sintaxă enunțuri. Întrucât descrierea sintactică a publicisticii eminesciene nu se poate limita doar la relațiile sintagmatice ale semnelor verbale, vom avea în vedere și relațiile paradigmatice, ce caracterizează
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
în consonanță cu intențiile explicative și perspectivele diacronice ale jurnalistului. 5.1.2. Nivelul frastic (enunțul) Cel de-al doilea nivel al analizei sintactice are în vedere nivelul frastic al structurilor desemnate generic în lucrările de sintaxă enunțuri. Întrucât descrierea sintactică a publicisticii eminesciene nu se poate limita doar la relațiile sintagmatice ale semnelor verbale, vom avea în vedere și relațiile paradigmatice, ce caracterizează limbajul politic eminescian, știut fiind că opțiunea pentru o formă paradigmatică sau alta reflectă, în cazul comunicării
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a gazetarului. Prin asocierile semantice inedite pe care le presupun, construcțiile oximoronice potențează semnificațiile limbajului politic eminescian, exprimând acțiuni, atitudini, comportamente peiorative ale personajelor de pe scena politică. Vorbind despre semnele elocinței de amvon în publicistica eminesciană, Monica Spiridon semnalează "mulajul sintactic după Scripturi; elementele ritmice și cadența de litanie; prelucrările iconografice și simbolice, în acord cu canoanele legendei și hagiografiei creștine; hieratismul anumitor posturi; fastul liturgic al atmosferei și perspectiva eschatologică"368. Trecerea de la un registru sintactic la altul se realizează
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Monica Spiridon semnalează "mulajul sintactic după Scripturi; elementele ritmice și cadența de litanie; prelucrările iconografice și simbolice, în acord cu canoanele legendei și hagiografiei creștine; hieratismul anumitor posturi; fastul liturgic al atmosferei și perspectiva eschatologică"368. Trecerea de la un registru sintactic la altul se realizează cu ușurință, ilustrând interferența dintre componenta pozitiv informativă și cea mitologică a scrisului jurnalistic eminescian. Plierea pe calapodul retoric familiar al predicii implică modelarea sintaxei jurnalistice după specificul textului biblic: "Într-una din zilele anului 1777
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
atât de mohorât și de stins, încât pentru păstrarea memoriei lui un călugăr ce nu știa zugrăvia, au făcut copia ce există astăzi. Aprinde-se-vor candelele pe mormânt? Lumina-se-va vechiul portret?"369. Turnurile de frază, inversiunile, construcțiile sintactice prin acumulare, timpurile verbale contribuie la conturarea unei atmosfere de sacralitate care amintește de stilul religios: "Uneori, notează Monica Spiridon, firele toarse din caierul profan și din acela sacralizant sunt întrepătrunse dibaci într-o urzeală armonioasă, unde modelele pamfletului politic
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic și cele ale predicii se sudează indestructibil, în textura unei discursivități de o "impuritate" pe cât de inedită, pe atât de eficace"370. Bazându-se pe o bogată logică a exemplului, abil gestionată, limbajul politic eminescian se construiește la nivel sintactic după tiparul lui după cum... tot așa sau precum.... așa și. Astfel, remarcăm ponderea însemnată a exemplelor pe care jurnalistul își sprijină demersul argumentativ și amprenta paralelismului și analogiei semantice asupra sintaxei articolelor: "Precum un medic nu va combate simptomele numai
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
că, în cadrul manifestărilor discursive de factură politică, dimensiunea pragmatică guvernează sintagmatica semnelor verbale și semnificațiile acestora. Conștienți că "explorarea semiotică nu începe cu adevărat decât dincolo de semnul minimal"375, deci la nivelul articulării semnelor, al sintaxei acestora, considerăm că topografia sintactică a publicisticii eminesciene oferă informații relevante privind funcționalitatea procesului de semnificare. Structura sintactică influențează orientarea argumentativă a limbajului, fie prin accentuarea agentivității (asumarea acțiunii de către actorii politici), fie prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici, prin cultivarea fenomenelor de nominalizare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
și semnificațiile acestora. Conștienți că "explorarea semiotică nu începe cu adevărat decât dincolo de semnul minimal"375, deci la nivelul articulării semnelor, al sintaxei acestora, considerăm că topografia sintactică a publicisticii eminesciene oferă informații relevante privind funcționalitatea procesului de semnificare. Structura sintactică influențează orientarea argumentativă a limbajului, fie prin accentuarea agentivității (asumarea acțiunii de către actorii politici), fie prin depersonalizarea deciziei și deculpabilizarea actorilor politici, prin cultivarea fenomenelor de nominalizare și pasivizare. Lingvistica franceză introduce noțiunea de schemă textuală globală 376, aptă să
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
atitudinea jurnalistului față de realitățile prezentate. Predilecția pentru o schemă textuală sau alta este dictată de finalitățile demersului analitic și de specificul problematicii abordate de jurnalist. Ponderea componentei argumentative în structura limbajului politic își pune amprenta asupra gramaticii textuale, a organizării sintactice și, implicit, asupra semanticii și pragmaticii discursive. Gradul de coeziune a articolelor, tipologia relațiilor frastice și transfrastice, elementele de conectivitate secvențială contribuie la construirea unității discursive și la atingerea finalităților demersului jurnalistic eminescian. Dintre mecanismele sintactico-semantice utilizate cu predilecție de
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al subordonatelor complică sintaxa articolului eminescian fără să afecteze însă unitatea informațională a textelor. Recursul jurnalistului la surse documentare variate și preocuparea constantă a acestuia de a-și argumenta afirmațiile se traduc în materiale ample, cu grad crescut de complexitate sintactică și cu o rețea complicată de relații intratextuale. Sub aspect formal, articolele eminesciene variază de la dimensiuni reduse (limitate la scurte note informative: "România Liberă vorbește...", "Pressa arată deosebirea...", "Românul își face obiceiul...", "Țara întreagă cunoaște...", "D-l Candiano Popescu..." ș.a.
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]