6,992 matches
-
care o poți studia pornind de jos, de la problema atelierului, a rețetarului etc. Partea finală a cărții o văd ca o raportare tipologică a gândirii artistice la aceea de tip speculativ și, de asemenea, ca examinare a beneficiilor pe care spiritualitatea contemporană le poate obține de pe urma gândirii artistice: recuperarea individului, a purității, a naturii, a materiei. În felul acesta realizez și legătura cu cartea anterioară: în Pitoresc și melancolie, problema naturii apărea în negativul ei, în timp ce aici natura ar apărea în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pe care o lăudăm cățărați în permanență pe superficiile ei. Problema gravă este că în asemenea împrejurări nu mai e vorba de bietul sine îngust, de care nu mai contenește Noica să-și bată joc, ci de un atom de spiritualitate, de un principiu al persistenței de care sîntem deposedați de pe pozițiile unei formațiuni perisabile. 19 ianuarie - 25 ianuarie 1981 Luni, 19 ianuarie 1981 Simt cum jurnalul meu începe să cadă într-o anumită monotonie a scenariului. Îl pândește repetiția exteriorului
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mare fusese numărul celor care se perindaseră prin acea "școală", niciunde de găsit pe o hartă a instrucțiunii publice din România acestor decenii. Deși a avut la îndemînă mijloace infinit mai modeste, influența pe care Noica a avut-o asupra spiritualității românești nu poate fi comparată decât cu aceea a lui Maiorescu. Nu a fost ministrul Culturii, nu a putut înființa catedre și cenacluri, și nici nu a putut trimite tineri la studii pe cheltuiala statului; a înlocuit însă toate acestea
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lume în care totul era cântărit și validat după criteriile "acțiunii" și "practicii". Această eliberare laterală, discretă și nespectaculoasă, vinovată, poate, în egoismul ei intelectual, a fost și este încă forma de supraviețuire a tot ce e mai bun în spiritualitatea română de astăzi. Dar nu însemna oare această "eliberare" o fugă de istorie? Nu spusese chiar Noica undeva că românul are vocație în a zăbovi pe malul istoriei pentru a vedea cum se îneacă alții? Dacă prin istorie se înțelege
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
splendoarea în cazul lui nu constă în realizarea unei performanțe de atletism spiritual. O limbă în sine nu înseamnă nimic fără cultura care a făcut-o cu putință. Lucrul cu adevărat remarcabil este cum învățarea japonezei l-a deschis către spiritualitatea extrem-orientală. După ce și-a dat licența în economics la Universitatea din Yokohama, Ștefan a concurat la celebra Universitate Todai din Tokio pentru un masterat în... religii extrem orientale. Se pregătise vreme de doi ani, citind singur, în paralel cu studiile
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
întreaga industrie de stat austriacă. Comunitatea întreprinderilor familiale austriece se sărută astăzi cu întreaga lume, și noi îl avem pe regele pupăturilor mulțumită mâinilor noastre obișnuite cu negustoria. Austria este în ziua de azi tot mai mult o țară de spiritualitate cu o mulțime de oameni spirituali, așa cum a spus directorul general la sărbătoarea întreprinderii. DOAMNA KOVACIC: Cum adică, oameni spirt-ualiți? DOMNUL KOVACIC: Spirit... oameni cu spirit, pentru că la noi totul are o solidaritate înnăscută în trup. Peste tot se cântă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
cu toții în ghearele morții) DOMNUL KOVACIC: (cu greu) Kova...cic. DOAMNA GROLLFEUER: Și așa va fi făcut totul neasemenea cu pământul. Permisele gratuite cu dreptul la viață vor fi retrase în masă, fără să aibă loc vreun război de o spiritualitate subdezvoltată... (Scoate dintr-un dulap un cuțit uriaș) Dintotdeauna mi-am dorit să vâr cuțitul în mizerabilul trup al unui chiriaș din casa asta. (Înjunghie pe muribundul Kovacic în stomac și râde)... în trupul unui adevărat tată de familie... pe
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
o literatură de sorginte preponderent spirituală, de pildă, apoi în curentele post-moderne etc., în care ponderea personajului feminin nu s-ar mai contura în funcție de statutul ei social, de educația ei, ci, pur și simplu, de forța ei sufletească ori de spiritualitatea ei implicată în configurația „lumii semantice” instituite în text și chiar în deșfășurarea lui diegetică. Dinamica antinomiei angelic-demonic este și ea un exemplu al unei desfășurări preponderent ciclice, pline de reîntoarceri specifice, în toată istoria culturii. Ce-un secol ne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ținu mai multe doamne!/ Păi unde n-am eu parte, dragă Doamne,/ Să mă înfrupt măcar pe jumătate/ Cât el cu prospături...”284 Târgoveața rămâne un prototip al voluptății, al atracției carnale și nu al rațiunii și abstinenței sau al spiritualității interiorizate. Este dominată de simțuri, de aceea și exegeza pe care o face este percepută drept „carnală și literală”285. Nu face decât să confere învățăturii creștine o interpretare burlescă, o dovadă fiind problematica abordată, original, în legătură cu posibilitatea recăsătoriei, statutul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Ele constituie, împreună cu viziunile, unul dintre cele mai importante mijloace de comunicare între lumea aceasta și cea de dincolo. [...] Creștinii Evului Mediu erau permanent în căutarea miracolelor și dispuși să le recunoască în orice fenomen ieșit din comun.” André Vaucher, Spiritualitatea Evului Mediu occidental, secolele VIII-XII, traducere de Doina Marian și Daniel Barbu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 136. 506 Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, traducere de H. R. Radian, Editura Univers, București, 1970, p. 243. 507 Ibidem, p. 250. 508
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
1991. 91. Treharne, Elaine, The Stereotype Confirmed? Chaucer's Wife of Bath, în Writing Gender and Genre in Medieval Literature: Approaches to Old and Middle English Texts, edited by Elaine Treharne, Cambridge, D. S. Brewer, 2002, pp. 93-115. 92. Vauchez, André, Spiritualitatea Evului Mediu occidental, secolele VIIIXII, traducere de Doina Marian și Daniel Barbu, Editura Meridiane, București, 1994. 93. Wallace, David, 'If That Thou Live': Legends and Lives of Good Women, în Chaucerian Polity: Absolutist Lineages and Associational Forms in England and
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
415 a, 1-3). Credem că personajul Cleombrotos, departe de a fi o „caricatură”, Întrupează, În afara unor idei aparținând fie lui Plutarh Însuși, fie altor curente filosofice, ceea ce am putea numi un „spirit al vremii sale”. El aparține unui tip de spiritualitate care va fi specific pentru cel de al doilea secol d.Hr. Gustul său pentru miracol și pentru Întâmplări extraordinare (istorioarele lui Îi umplu de thauma pe auditori) ni se descoperă mai Întâi cu prilejul anecdotei despre lampa cu foc
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
cu luna, ea Însăși corp ceresc mixt - se regăsesc În descrierea Pythiei și a stării ei de entuziasm, făcută de Theon În De Pythiae... „Le moyen terme” reprezentat de daimoni sau de „substitutele” acestora devine indispensabil În relația om - divinitate. Spiritualitatea secolului al II-lea o va dovedi din plin. Cât privește Însă concepția despre rolul mesajului oracular, trebuie spus că, după Plutarh, nu mulți vor fi aceia care vor mai considera oracolul ca fiind un mijloc de cercetare filosofică. O
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
discuții despre divinație și despre cauzele părăsirii oracolelor șekleipsisț. Printre acestea se află expunerea teoriei fizicaliștilor care admiteau pluralitatea lumilor (infra, pp. 176 și urm.), precum și cea despre pneuma, „suflul vital”, cu totul aparte de psyche, „sufletul”, parte integrantă a spiritualității umane, căreia i se datorează printre altele și capacitatea previziunii. Ceilalți participanți la acest dialog sunt Învățați și filosofi de proveniență și formație intelectuală diferite. În acest mod, Plutarh pune În scenă o dezbatere de idei asupra temei propuse: „de ce
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
o literatură de sorginte preponderent spirituală, de pildă, apoi în curentele post-moderne etc., în care ponderea personajului feminin nu s-ar mai contura în funcție de statutul ei social, de educația ei, ci, pur și simplu, de forța ei sufletească ori de spiritualitatea ei implicată în configurația „lumii semantice” instituite în text și chiar în deșfășurarea lui diegetică. Dinamica antinomiei angelic-demonic este și ea un exemplu al unei desfășurări preponderent ciclice, pline de reîntoarceri specifice, în toată istoria culturii. Ce-un secol ne
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
ținu mai multe doamne!/ Păi unde n-am eu parte, dragă Doamne,/ Să mă înfrupt măcar pe jumătate/ Cât el cu prospături...”284 Târgoveața rămâne un prototip al voluptății, al atracției carnale și nu al rațiunii și abstinenței sau al spiritualității interiorizate. Este dominată de simțuri, de aceea și exegeza pe care o face este percepută drept „carnală și literală”285. Nu face decât să confere învățăturii creștine o interpretare burlescă, o dovadă fiind problematica abordată, original, în legătură cu posibilitatea recăsătoriei, statutul
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Ele constituie, împreună cu viziunile, unul dintre cele mai importante mijloace de comunicare între lumea aceasta și cea de dincolo. [...] Creștinii Evului Mediu erau permanent în căutarea miracolelor și dispuși să le recunoască în orice fenomen ieșit din comun.” André Vaucher, Spiritualitatea Evului Mediu occidental, secolele VIII-XII, traducere de Doina Marian și Daniel Barbu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 136. 506 Johan Huizinga, Amurgul Evului Mediu, traducere de H. R. Radian, Editura Univers, București, 1970, p. 243. 507 Ibidem, p. 250. 508
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
1991. 91. Treharne, Elaine, The Stereotype Confirmed? Chaucer's Wife of Bath, în Writing Gender and Genre in Medieval Literature: Approaches to Old and Middle English Texts, edited by Elaine Treharne, Cambridge, D. S. Brewer, 2002, pp. 93-115. 92. Vauchez, André, Spiritualitatea Evului Mediu occidental, secolele VIIIXII, traducere de Doina Marian și Daniel Barbu, Editura Meridiane, București, 1994. 93. Wallace, David, 'If That Thou Live': Legends and Lives of Good Women, în Chaucerian Polity: Absolutist Lineages and Associational Forms in England and
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
evite luarea unor decizii sau asumarea anumitor responsabilități. Neptun - Uranus Armonios: Inspirația care vine aici să susțină dinamismul creativ al individului poate, dacă tema natală permite acest lucru, să aducă un grad superior de intuiție și imaginație, și chiar de spiritualitate. Acest tranzit favorizează descoperirea unui scop, a unei vocații, adesea stranii sau marginale. Disonant: Individul riscă aici să se lanseze În realizări cu totul utopice. Filosofic vorbind, este vorba de o preluare de putere a grupului asupra individului. Subiectul poate
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
Obișnuința fizică diminuează excitația. Așa cum spunea Tono, „corpul uman Își are propriile limite”. Omul, În schimb, are resurse inepuizabile, de aceea, când se manifestă prin intermediul corpului, Îi poate conferi acestuia puteri nelimitate. Adevăratul erotism e un subiect care ține de spiritualitate. Mai există și alt motiv pentru declinul dragostei. Așa cum am explicat, performanța dorințelor e evaluată de sentimente. Așadar, sentimentele nu sunt dragoste, ci companionii săi nedespărțiți. Poeții, care, precum spunea Rilke, mint mult, au adâncit confuzia dintre cele două fenomene
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
de regimul totalitar adevărata față a intelectualității românești decapitată de forța brutală a unei 11 ideologii ce‐ și propusese să schimbe lumea prin violență. Râ nd pe rând ni se descoperă înaltul ei patriotism și o ținută intelectuală remarcabilă, o spiritualitate aplecată spre „salvarea” folclorului, o bogăție inestimabilă a poporului român, și o luptă până la sacrificiu pentru apărarea patriei de dușmani ( Al. Vlahuță împărțea ostașilor în tranșee ziare cu îndemnuri la luptă), și în același timp găsim o seamă de creatori
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
face un act d e restabilire a adevărului, un act de dreptate înscriind în ace astă carte numele unei generații sacrificate post‐ mortem la uitare. România, și prin excelență Bârladul, abundă în eroi, am putea spune, care au întreținut o spiritualitate românească sănătoasă. Pe aceștia îi descoperă Ion N. Oprea , oameni ce și‐au lăsat amprenta lor spirituală în cerneala secol ului al XIXlea și al XX‐ lea. În aceste câteva rânduri nu dau nici un nu me, aș face o 12
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cultură și educație socialistă Bârlad cu un „Cuvânt înainte" semnat de Adam Leca, prim secretar al Comitetului municipal al P.C.R. Cuprinde un capitol „Bârladul istoria unui vechi oraș" cu date mai importante și un altul referitor la „Bârladul pe coordonatele spiritualității românești", punctând dezvoltarea social culturală, economică și demografică a așezării. 107 Murgeni Murgeni, contribuție la istoria unei străvechi așezări, 1973, de profesor Ghenuță Coman: se oprește și asupra unor personalități ridicate din Murgeni, cărora le realizează medalioanele: „Ioan I. Răianu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
materialele publicate stau sub semnul evocării, având acea tentă de realitate mâncată de timp, trecând încet, încet în amintire și legendă. ...Reprezentarea în liniile‐i principale a unuia dintre cele mai fertile ținuturi ale etnicității noastre, ținut care a dat spiritualității românești pe Dimitrie Cantemir și Vasile Pârvan, pe Alexandru Vlahuță și George Tutoveanu, pe St roe Beloescu și Gheorghe Roșca Codreanu, pe Ștefan Zeletin și Ștefan Procopiu, pe Victor Ion Popa, G.M. Vlădescu și G.G. Ursu, pe Ernest Giuvara și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sufletul la gură, o adevărată enciclopedie, o admirabilă epopee a orașului” se entuziasma Elena Selenaru, scriitoare din București. Volumul închinat trecutului și prezentului orașului Bârlad „este un ceaslov în care se oglindește f ața acestei părți de țară, valoarea și spiritualitatea unei generații care a dat nume de prestigiu în cultura și civilizația noastră. Asemenea inițiative trebuie încurajate de forurile locale, așa cum s‐a întâmplat cu Bârladul odinioară și astăzi, care s‐ a bucurat de sprijinul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]