6,333 matches
-
niște tranzacții personale între mine și vânz]tor; (îi) pentru niște reguli generale, care țin de instituțiile și convențiile sociale și de cum sunt contractate datoriile; și (iii) pentru absența unor condiții speciale care ar putea anula sau invalida datoria. Altfel spus, un set de fapte sociale care pot fi reduse la inclinațiile și acțiunile umane. Nu exist] și altceva legat de datoria mea; nici un ț]ram nenatural special al faptelor-datorii - doar acțiuni umane în contextul instituțiilor umane care sunt ele însele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
1983), Fotografia unei iubiri (1987), Fratele grâu (1990), Miazăzi-Miazănoapte (1996), Memorie de rezervă (2000), Eterul și eternul (2003), într-o alternare a genurilor abordate ce creează impresia unui întreg programatic. Dacă în poezie V. este un livresc sau, mai corect spus, „un poet al livrescului” (Laurențiu Ulici), în schimb notele de călătorie (Miazăzi-Miazănoapte) sunt adevărate „memoriale de sentimente”. Afiliat de unii critici liricii ardelene, în descendența lui Lucian Blaga sau a lui Radu Stanca, catalogat de alții drept un „tradiționalist emancipat
VIJEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290573_a_291902]
-
ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau mai puțin tacită față de persoanele trecute de o anumită vârstă, pe de o parte, și din cauza specificului procesului de învățare - sau, mai bine spus, a stereotipurilor legate de învățarea la acest palier de vârstă -, pe de altă parte, faptul că investiția în învățare în această etapă de viață este considerată ineficientă din punct de vedere economic; - modul în care este privit statutul de șomer
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respectiv învățare-formare), evaluarea se cere mereu optimizată, lucru pe cât de posibil, pe atât de necesar, mai ales în educația adulților. Acest lucru se poate realiza prin abordarea și efectuarea evaluării cu maximă transparență pentru toți cei implicați în ea - altfel spus, ca pe un proces de justificare și explicare elocventă a tot ceea ce se întreprinde (accountability process) (Jarvis, 2003). Esența ideii unei astfel de viziuni constă în preocuparea permanentă și prioritară pentru evaluare în raport cu un program de formare în educația adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
faptul că în cadrul blogosferei nu există probleme referitoare la rasism, la apartenența la o anumită religie, la barierele socioeconomice sau culturale. Așa cum era de așteptat, orice nouă tehnologie internet apărută are și efectenegative (vezi Malița, 2006a; Grosseck, 2006) sau, altfel spus, folosirea sa implică anumite riscuri. Dintre acestea, considerăm că aspectul negativ cel mai important este cel referitor la conținutul postat în bloguri, ce, nefiind cenzurat, poate fidemulte ori reprobabil, îndemnând chiar la acțiuni teroriste sau care promovează traficul de arme
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bg. Totuși, pentru ca tehnologiile mobile să poată fi utilizate în procesul educațional, trebuie să fie conectate la alte dispozitive informaționale și de comunicare, pentru a prezenta informația educațională și pentru a realiza fluxul de informație între cursant și profesor. Altfel spus, m-learning poate fi interpretat ca o reacție imediată la realitatea zilei, la o forță de muncă ce este caracterizată în ultimul timp și din ce în ce mai mult de mobilitate, venind astfel în întâmpinarea cursanților ce doresc să-și perfecționeze studiile, însă care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întrebări este esențial pentru dezvoltarea organizației. 5.1.7. Planificarea strategicătc "5.1.7. Planificarea strategică" Schmidt (1987, p. 30) definește planificarea strategică drept un „proces care acordă atenție designului, implementării și monitorizării planurilor de îmbunătățire a proceselor organizaționale”. Altfel spus, planificarea strategică este procesul sistematic prin care organizațiile își definesc aspirațiile pentru viitor și își dezvoltă procedurile și operațiile necesare pentru a le îndeplini. Definirea viziunii și misiunii organizaționale sunt componentele primare ale procesului de planificare strategică. Acesta însă nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ca urmare a responsabilităților numeroase legate în special de familie; - vârsta: existând o discriminare mai mult sau mai puțin tacită față de persoanele trecute de o anumită vârstă, pe de o parte, și din cauza specificului procesului de învățare - sau, mai bine spus, a stereotipurilor legate de învățarea la acest palier de vârstă -, pe de altă parte, faptul că investiția în învățare în această etapă de viață este considerată ineficientă din punct de vedere economic; - modul în care este privit statutul de șomer
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
respectiv învățare-formare), evaluarea se cere mereu optimizată, lucru pe cât de posibil, pe atât de necesar, mai ales în educația adulților. Acest lucru se poate realiza prin abordarea și efectuarea evaluării cu maximă transparență pentru toți cei implicați în ea - altfel spus, ca pe un proces de justificare și explicare elocventă a tot ceea ce se întreprinde (accountability process) (Jarvis, 2003). Esența ideii unei astfel de viziuni constă în preocuparea permanentă și prioritară pentru evaluare în raport cu un program de formare în educația adulților
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
faptul că în cadrul blogosferei nu există probleme referitoare la rasism, la apartenența la o anumită religie, la barierele socioeconomice sau culturale. Așa cum era de așteptat, orice nouă tehnologie internet apărută are și efectenegative (vezi Malița, 2006a; Grosseck, 2006) sau, altfel spus, folosirea sa implică anumite riscuri. Dintre acestea, considerăm că aspectul negativ cel mai important este cel referitor la conținutul postat în bloguri, ce, nefiind cenzurat, poate fidemulte ori reprobabil, îndemnând chiar la acțiuni teroriste sau care promovează traficul de arme
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bg. Totuși, pentru ca tehnologiile mobile să poată fi utilizate în procesul educațional, trebuie să fie conectate la alte dispozitive informaționale și de comunicare, pentru a prezenta informația educațională și pentru a realiza fluxul de informație între cursant și profesor. Altfel spus, m-learning poate fi interpretat ca o reacție imediată la realitatea zilei, la o forță de muncă ce este caracterizată în ultimul timp și din ce în ce mai mult de mobilitate, venind astfel în întâmpinarea cursanților ce doresc să-și perfecționeze studiile, însă care
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
întrebări este esențial pentru dezvoltarea organizației. 5.1.7. Planificarea strategicătc "5.1.7. Planificarea strategică" Schmidt (1987, p. 30) definește planificarea strategică drept un „proces care acordă atenție designului, implementării și monitorizării planurilor de îmbunătățire a proceselor organizaționale”. Altfel spus, planificarea strategică este procesul sistematic prin care organizațiile își definesc aspirațiile pentru viitor și își dezvoltă procedurile și operațiile necesare pentru a le îndeplini. Definirea viziunii și misiunii organizaționale sunt componentele primare ale procesului de planificare strategică. Acesta însă nu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
garanta obiectivitatea, este pusă în situația de exterioritate în raport cu ceea ce urmează a fi evaluat, demersul sistemic se bazează pe autoevaluare, ea însăși asociată unei deschideri. La limită se poate ajunge la o evaluare fără judecare, fondată numai pe constatări. Altfel spus, obiectivul evaluării nu constă în a raporta o acțiune educativă la un ansamblu de valori, mai mult sau mai puțin absolute, în vederea unei condamnări sau aprobări, ci de a ajunge la o deschidere suficient de sistematică pentru a putea percepe
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
spațiu locuit, Transilvania este, din punct de vedere cultural, În primul rând o geografie simbolică. Plecând de la realitatea ei fizică, materială, percepțiile noastre construiesc o reprezentare a teritoriului În discuție, o imagine subiectivă. Aceasta este „adevărata” Transilvanie - adică, mai bine spus, cea În funcție de care se articulează gândurile și acțiunile noastre. Imaginea respectivă pare atât de reală și pentru că este Împărtășită În mod colectiv, solidar, de grupuri care numără uneori milioane de oameni. Dacă toți văd lucrurile În același fel, se crede
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
călătorie, descrierile literar-documentare ale unui spațiu exterior, comentariile și eseurile privitoare la realități culturale străine), de cele care conțin o viziune imagologică implicită (proza ficțională a cărei acțiune se desfășoară În străinătate, care portretizează personaje din afară etc.); deși, trebuie spus, distincția nu poate fi prea rigidă, deoarece, În numeroase cazuri, cele două aspecte coexistă În același text. Pe lângă analiza directă de text, imagologul literar are la Îndemână și alte metode și tehnici ale comparatisticii, tipice pentru această disciplină și care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pe care - insistă istoricii români - ardelenii l-au furnizat Întotdeauna zonelor oarecum debile de peste Carpați. Desigur, astăzi am putea spune, fără teama de a greși, că toate aceste manifestări ale mitului unității, aceste clișee istoriografice nu reflectă (sau, mai corect spus, nu reconstruiesc) decât Într-un mod extrem de deformat realitatea istorică. Dar această Împrejurare nu schimbă nimic din faptul că opinia publică Își asumă tradiția istorică tot prin respectiva prismă simplificatoare și că ea este de fapt „realitatea istorică” a românilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atât de opțiunile pro-reformiste ale unei părți mai mari a populației, cât de faptul că o parte a naționaliștilor ardeleni au refuzat să-și mai lege soarta de cea a lui Ion Iliescu. Fără Îndoială că „demitizarea” Ardealului - mai corect spus: analiza critică a identității acestuia și a imaginii sale În conștiința publică românească - reprezintă o operație ingrată, extrem de impopulară. În mijlocul atâtor reprezentări negative ale identității românești, „seriozitatea” și „temeinicia” ardelenilor constituie elemente tonifiante, de natură să ofere o Îmbărbătare, un
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
românesc, În orașul În care statuia lui Avram Iancu XE "Iancu" rivalizează În Înălțime cu clădirea Universității, UBB a reușit să rămână o oază de sănătate spirituală, aderând, fără ipocrizie (poate doar cu o anumită ostentație), la valorile europene. Trebuie spus, fără a aduce nici un elogiu gratuit, că administrația rectorului Andrei Marga (continuată, din anul 2004, de cea a profesorului Nicolae Bocșan) a avut un rol esențial În promovarea acestei politici universitare. Desigur, istoria UBB nu se oprește aici, pulsând chiar
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
delimitarea sa pronunțată atât față de noi, cât și față de străinii aflați În proximitate. 4. Imaginea frâncului În folclor Imaginea francezului În mentalitatea tradițională are un suport prețios În creația folclorică. Problema utilizării folclorului ca sursă istorică (de fapt, mai corect spus, ca sursă pentru istoric) a fost și este privită cu multă reținere, În plan teoretic și practic, atât de istorici, cât și de folcloriști. Deși nu Împărtășesc această rezervă, nu voi insista totuși În sensul căutării urmelor unor evenimente istorice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Pe de-o parte că nuntea Și pe alta mormânta. La fel ca și În cazul fetei de frânc, ideea dificultăților ridicate În calea căsătoriei cu fata letinului reprezintă, practic, o manieră simbolică de a formula interdicția sau, mai corect spus, nu de a o pronunța, ci de a o justifica În plan simbolic, prin mit, prin invocarea exemplului negativ al unei experiențe mitice, primordiale. Astfel, tema nunții dificile cu fata de frânc sau de letin ilustrează o componentă esențială a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
acestei situații, cuvântul pătrunde În limba română mai ales În Transilvania, atât ca denumire a bolii, cât și ca element des Întâlnit În injurii și În limbajul trivial. Originea acestei asocieri semantice Între denominația sifilisului și francez sau, mai corect spus, Între denominația sifilisului și un anumit grup etnic, poate fi plasată În Europa Apuseană. În secolul al XVI-lea, boala este numită „rău spaniol” la italieni, „rău napolitan” la francezi, „rău francez” În nordul Europei, iar de aici va trece
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ca folosul pretins de vânzător sub formă de mită să crească într-o proporție oarecare cu numărul obiectelor vândute, dar această creștere nu este semnificativă pentru că nu are loc, în mod matematic, o creștere proporțională cu valoarea obiectelor vândute. Altfel spus, mita poate fi cerută o singură dată pentru un grup de obiecte, pe când prețul și supraprețul se realizează treptat, pe măsura vânzării bunurilor sau proporțional și concomitent cu vânzarea mai multor obiecte. Numai prețul crește proporțional cu cantitatea obiectelor vândute
ABUZUL ?N SERVICIU CONTRA INTERESELOR PERSOANELOR by Costel VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/84374_a_85699]
-
efigia ctitorului, reprezentantul puterii suverane al cărui nume îl poartă instituția, domnitorul Al. I. Cuza, iar pe reversul celei de a doua, imaginea edificiului (fig. 62rv). Conștienți de faptul că înțelegerea reprezentărilor din simbolistica stemei Universității este anevoioasă, sau altfel spus, că este accesibilă doar pentru cei inițiați în știința și arta heraldică, beneficiarul și inițiatorii-creatori ai acesteia au considerat nimerit să ofere explicații și pe Internet: «Ansamblul grafic ce constituie o parte din identitatea vizuală a Universității este unul încărcat
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
sentimentelor sau de forța convingerilor ferme ale subiectului față de atributele obiectului, precum și de evaluarea acestor convingeri. Semnele de Întrebare reprezintă „zone albe” domenii În care consumatorul nu are cunoștințe sau are cunoștințe pe care nu le ia În considerare. Altfel spus, consumatorul ține cont numai de convingerile ferme. Acest model atitudinal multi-parametru Încearcă să explice modul În care convingerile ferme ajută la formarea atitudinii finale. Atributele identificate ca fiind reprezentative și semnificative sunt ulterior integrate În vederea formării unei atitudini generale. Această
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
eu cel care observă barca de pe lac, ci binoclul meu. Anumiți oameni de știință stipulează că, în absența conștiinței, Universul ar putea exista doar ca o mare de potențial cuantic nedeterminat. Realitatea fizică nu poate exista fără conștiință sau, altfel spus, realitatea fizică nu poate exista fără subiectivitatea conștiinței. "Principiul participării entropice", propus de John Wheeler 12, susține că omul, prin structura sa genetică, își creează profilul morfologic ("corpuscular"). Corolarul logic este că orice univers (posibil lipsit de conștiință) este eliminat
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84988_a_85773]