7,731 matches
-
pătrunsă de ideologia democratică a egalizării oamenilor. Latentă în toți, genialitatea n-ar fi astfel decât un corespondent estetic al dreptului universal de a vota. Precum în fața urnei nu există om superior și inferior, fiindcă toți sunt unități egale ale suveranității populare, tot astfel creatorii de artă și amatorii sunt considerați când „analogi”, când „identici” în genialitate. Marele estetician italian Benedetto Croce e de această părere. Din moment ce amatorul gustă și înțelege opera, el se bucură de geniu real ca și creatorul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
revelator de frumusețe îndeplinește față de lume o funcție asemănătoare cu sfințenia, deși nu identică. Vom vorbi despre aceasta deosebit. Geniul ca om poate să însemne o viață sub nivelul nostru al oamenilor mijlocii, dar ca artist el e de o suveranitate inaccesibilă nouă. Pe sfânt îl putem imita; geniul în arta lui nu-l putem imita. Pentru viața omenirii, el nu contează decât prin acest miracol al capodoperei, din care descifrăm puterea dăruită omului de a reproduce, sub timp, modelul creației
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Evident, există și în făptură frumusețe. După doctrina creștină, ea e reflexul fărâmițat în lucruri al unicei frumuseți divine și ca atare, nu e lipsită de atracție. Dar examinând marile creații ale artei, care dau măsura geniului, vom descoperi că suveranitatea atracției n-o exercită natura ca natură, ci Iisus Hristos și lumea rezidită de el în har. Capodoperele artei universale poartă un nimb religios. Iisus Hristos nu atrage numai pe îngeri și pe sfinți; geniile alcătuiesc de asemenea un cor
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care scapă adesea criticii occidentale 4. Biserica este o instituție autonomă în statul român. Dincolo de orice discuție, această autonomie este una necesară. Motivele pentru care autonomia bisericească a fost considerată necesară astfel încât statul a renunțat aproape la drepturile lui de suveranitate, provin din natura Ecclesiei, care îi conferă funcții precise, cuprinse în anumite domenii de activitate. Cu alte cuvinte, s-a acordat autonomia Bisericii pentru simpla rațiune că această instituție, administrând și organizând bunuri și puteri spirituale, care transgresează, prin natura
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pe de altă parte, această dublă calitate e neutralizată prin faptul că statul nu cere preotului împlinirea tuturor obligațiilor cetățenești (se știe, de pildă, că preoții nu fac armată). Atunci când statul a renunțat, prin acordarea autonomiei, la drepturile lui de suveranitate asupra Bisericii, a făcut-o pentru că a recunoscut acestei instituții o altă structură decât cea a așezărilor lumești. Prin aceasta însă, i-a negat și dreptul de imixtiune în treburile politice, ca una ce administrează o împărăție care "nu e
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
ce nu-i aparținea, pentru că Poarta otomană recunoscuse acest lucru, cînd la Carlowitz, presată de poloni să cedeze Moldo- Valahia, ea răspunse că nu are dreptul de a face cesiune teritorială, deoarece capitulațiile nu-i confereau decît un drept de suveranitate". În termeni apropiați vorbește și Friedrich Engels: "Niciodată Rusia nu avusese o poziție atît de puternică. Dar ea mai făcuse încă un pas dincolo de granițele ei naturale. Dacă pentru cuceririle Ecaterinei șovinismul rus mai găsise unele pretexte - nu vreau să
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Marea proprietate și boierimea sînt, desigur, o necesitate socială adevărata clasă pozitivă este însă țărănimea. "Sîntem țărani, striga el mereu, curată socoteală, și țărănește ar fi trebuit să gospodărim". Nu ne trebuie, deci, stat constituțional cu libertate, egalitate, fraternitate și suveranitate, deoarece "libertatea e libertate de a exploata, egalitatea e egalitatea de a deveni tiran, fraternitatea e un moft ilustrat prin ghilotină" și, mai ales, pentru că "țăranul oricît său la rărunchi ar avea, bani n-are și statul modern are nevoie
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
prima ipoteză, exemplul este constitutit de elemente ale armatei care pretind că influențează procesele decizionale democratice, sau, în orice caz, funcționarea generală a democrației; în a doua ipoteză, condiționarea ar putea proveni de la o putere externă care diminuează independența și suveranitatea democrației considerate. În prima situație ne găsim în afara genus-ului democratic, într-un sistem instituțional nedemocratic sau "vag" democratic (ne vom întoarce la această temă, în subcapitolul 3). În cea de-a doua situație se poate imagina existența unui sistem democratic
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în afara genus-ului democratic, într-un sistem instituțional nedemocratic sau "vag" democratic (ne vom întoarce la această temă, în subcapitolul 3). În cea de-a doua situație se poate imagina existența unui sistem democratic la nivel intern, dar nu independența și suveranitatea la nivel extern (cum se întâmplă în cazul Uniunii Europene, unde se renunță conștient la acestea în favoarea altor obiective importante). Prima definiție a regimului democratic conduce direct spre alte definiții. Dacă e să analizăm regulile și instituțiile formale, oare putem
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
caracteristici, strâns corelate. Prima presupune existența a două sau mai multe coaliții politice opuse, care nu reușesc să se impună, complet și imediat, una în fața celeilalte. În descrierea factorului distinctiv al revoluțiilor, Tilly afirmă un concept similar atunci când vorbește despre "suveranitatea multiplă" (Tilly, 1975: 519). Există o perioadă de tranziție atunci când cel puțin două coaliții de actori politici au aceleași pretenții de suveranitate sau de "stăpânire" asupra aceluiași teritoriu și asupra aceleiași comunități politice, dar niciuna dintre cele două nu reușește
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
imediat, una în fața celeilalte. În descrierea factorului distinctiv al revoluțiilor, Tilly afirmă un concept similar atunci când vorbește despre "suveranitatea multiplă" (Tilly, 1975: 519). Există o perioadă de tranziție atunci când cel puțin două coaliții de actori politici au aceleași pretenții de suveranitate sau de "stăpânire" asupra aceluiași teritoriu și asupra aceleiași comunități politice, dar niciuna dintre cele două nu reușește să se impună în fața celeilalte, nici chiar recurgând la mijloace coercitive. Aspectul poate fi evident dacă ne gândim la procesul prin care
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
în fața celeilalte, nici chiar recurgând la mijloace coercitive. Aspectul poate fi evident dacă ne gândim la procesul prin care s-a ajuns la criză și colaps. Exemplul extrem pentru o asemenea situație de tranziție este cel în care există o suveranitate duală asupra unor părți din teritoriul aflat inițial sub un singur regim: este cazul războiului civil. Cea de-a doua caracteristică a perioadei de tranziție este în stransă legătură cu prima, din care decurge. Cuprinde dezarticularea vechilor structuri, fluiditatea instituțională
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
acestui model, a fost făcută predicția că statele welfare europene vor sucomba sub presiunea imigrației și a diversificării etnice și culturale a populației. Trebuie să remarcăm că, în Europa, politicile de recunoaștere a identităților colective în cadrul statelor naționale (care dețin suveranitatea asupra politicilor sociale și de redistribuire) sunt supradeterminate de construcția europeană. Dacă Uniunea Europeană este de facto o diversitate multiculturală, din pricina coexistenței într-un proiect politic a mai multor limbi și culturi naționale și regionale, la care se adaugă o imigrație
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
este sacru, el nu va fi considerat asasin""19. Această ambivalență a sacrului va fi refolosită odată cu identificarea evreului ca fiind criminalul care trebuie să fie deposedat de drepturile sale cetățenești și a cărui viață devine viață nudă, obiect al suveranității ca fiară, totul făcut în scopul declarat de salvare a ordinii publice. Jertfirea lui homo sacer înseamnă salvarea întregii comunități. Insacrificabilitatea sa reprezintă "gajul viu al supunerii sale la o putere de moarte"20. Cu alte cuvinte, un evreu mort
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
din dialogul dintre Habermas și cardinalul Ratzinger 13. Pentru filosoful german, problema este formulată astfel: statul liberal secularizat se poate alimenta din premise exclusiv politice, pe care să le poată garanta el însuși? Pentru aceasta ar trebui să-și derive suveranitatea dintr-o legitimare non religioasă sau non metafizică, să asigure funcționarea unui stat pluralist fără ajutorul unei legitimări metafizice și să evite destrămarea solidarității prin dezvoltarea statului liberal, ceea ce ar crea bunăstare și individualism. Habermas consideră că, în cazul statului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
altă parte el este un mijloc de acțiune aflat la îndemâna indivizilor care caută să-și împlinească dorințele. În cadrul unui stat național, ceea ce menține unitatea unei vieți politice divizate în partide este un anumit raport cu exteriorul și care ține de suveranitate. Într-o lume globală în care nu ar mai exista diferența dintre suveranitate internă și cea externă probabil că opoziția dintre două partide ar tinde să devină ceea ce este acum confruntarea dintre două state. Astfel, partidului îi vom atribui o
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
să-și împlinească dorințele. În cadrul unui stat național, ceea ce menține unitatea unei vieți politice divizate în partide este un anumit raport cu exteriorul și care ține de suveranitate. Într-o lume globală în care nu ar mai exista diferența dintre suveranitate internă și cea externă probabil că opoziția dintre două partide ar tinde să devină ceea ce este acum confruntarea dintre două state. Astfel, partidului îi vom atribui o natură particular-generală (sau general-particulară), aceea de a oferi suport pentru cele două aspirații
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fundamental de a educa oamenii în raport cu virtutea, și de a asigura binele cetății prin asocierea virtuții cu fericirea. Individualismul modern nu mai condiționează binele statului de asocierea fericirii cu virtutea. Problema fundamentală a politicii moderne este de a legitima fie suveranitatea, fie rezistența, iar justificarea inegalității rămâne o condiție esențială a loialității cetățeanului. Toate filosofiile politice de după Hobbes s-au învârtit în jurul acestei chestiuni. Imaginea de pe coperta ediției originale a Leviathan-ului simbolizează relația dintre suveranitate și coeziune. Atributul fundamental al suveranității
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
moderne este de a legitima fie suveranitatea, fie rezistența, iar justificarea inegalității rămâne o condiție esențială a loialității cetățeanului. Toate filosofiile politice de după Hobbes s-au învârtit în jurul acestei chestiuni. Imaginea de pe coperta ediției originale a Leviathan-ului simbolizează relația dintre suveranitate și coeziune. Atributul fundamental al suveranității este puterea; în raport cu ea, dreptatea este un termen mai slab, fiind ulterioară instituirii unui raport legitim de forțe. Dreptatea este modalitatea puterii de a se face discurs și, prin urmare, de a-și da
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
suveranitatea, fie rezistența, iar justificarea inegalității rămâne o condiție esențială a loialității cetățeanului. Toate filosofiile politice de după Hobbes s-au învârtit în jurul acestei chestiuni. Imaginea de pe coperta ediției originale a Leviathan-ului simbolizează relația dintre suveranitate și coeziune. Atributul fundamental al suveranității este puterea; în raport cu ea, dreptatea este un termen mai slab, fiind ulterioară instituirii unui raport legitim de forțe. Dreptatea este modalitatea puterii de a se face discurs și, prin urmare, de a-și da un chip uman. Contractualiștii moderni au
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
privilegiat în relațiile cu Uniunea Europeană. Autoritățile de la București și de la Chișinău au constatat că o colaborare mai strânsă este benefică pentru rezolvarea unor probleme importante pentru stabilitatea celor două state: asigurarea unei zone de securitate și stabilitate, consolidarea unității și suveranității Republicii Moldova și democratizarea sa, susținerea de acțiuni îndreptate împotriva migrației ilegale, a crimei organizate, manifestate prin traficul de persoane sau droguri, schimbări în regimul frontierei și a zonelor de liber schimb. Concret, statul român, în calitatea de membru al
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
Omul european modern a apărut prin revendicarea unei libertăți în același timp totale și drastic limitate. Libertate totală, căci omul modern se definește ca ființă care în planul istoriei și al politicului își dă propriile legi (Rousseau), își creează propria suveranitate (Hobbes). Libertate totală tocmai fiindcă e drastic limitată, stabilindu-și ca orizont lumea naturalelor pentru a se proteja de instituțiile supranaturalului, de ceea ce, în acestea din urmă, folosea prestigiul absolutului pentru hegemonie mundană, război religios, călăuzire autoritară a conștiințelor. Libertate
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
o calitate indispensabilă pentru un membru al societății, pentru bunul cetățean. Laicitatea a eliberat, aș îndrăzni să spun, divinul de prestigiul social. în imaginarul tîrziu modern, chipul lui precumpănitor nu este cel al suveranului ceresc, adesea prea îndeaproape cuplat cu suveranități terestre, cu puterea temporală. Aspectul de atotputere a divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
evident, primul rol în identificarea justă a dualității sau a multiplicității în fața căreia omul are de ales, voința pare să le întreacă în importanță. Ea este cea care face efectiv gestul alegerii, ea este cea care în calitate de voință liberă realizează suveranitatea (autexousia) omului sau în calitate de voință aservită constrîngerilor ori patimilor îl face pe om să decadă din autonomia lui. Cum orice suflet rațional e dotat cu liber arbitru și voință liberă, libertatea omului se manifestă mai ales în lupta pe care
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
va ajunge oare vreodată să recupereze timpul? Va putea ea oare să se integreze în ceea ce nu va întîrzia să se numească evoluția umanității, evoluția pur și simplu? 3 Va putea, desigur dar, de îndată ce, în conștiințe, axa ei își pierde suveranitatea în aceeași măsură modelatoare și eliberatoare față de curgerea istoriei, integrarea riscă să devină excesivă, să se prefacă în adaptare necritică la spiritul vremii. Religia începe să fie judecată ca simplu fapt de cultură ori în funcție de performanța ei civilizațională. Cînd credința
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]