4,810 matches
-
atât movila era mai înaltă. Primul val al migrațiunilor cuprinde secolele VI - VII. Stepa bălțeană a fost afectată numai de avari în jurul anului 408 e.n. În cel de-al doilea val participă maghiarii (sec. IX), iar către sec. al XIII - tătarii. Cât privește marea invazie tătaro-mongolă, apoi ea afectează prioritar Bucovina și se infiltrează în direcția Panoniei, Severinului și Câmpiei Române. Situația se modifică după întemeierea Hanatului din Crimeea. Din acest moment teirotriul bălțean este afectat de tătarii nogai în calitate de aliați
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
sec. al XIII - tătarii. Cât privește marea invazie tătaro-mongolă, apoi ea afectează prioritar Bucovina și se infiltrează în direcția Panoniei, Severinului și Câmpiei Române. Situația se modifică după întemeierea Hanatului din Crimeea. Din acest moment teirotriul bălțean este afectat de tătarii nogai în calitate de aliați ai otomanilor. Sunt fără acoperire științifică ca în secolele VII - IX pe teritoriul actualului Bălți ar fi locuit triburile slave ale tiverților și că ar fi fost sub jurisdicția cnezatului Haliciano-Volân sau Rusiei Kievene. În regiunea stepei
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
făină. Cea mai mare parte a proviziilor proveneau din depozitele de produse și furajere din Bălți. După ce au fost biruite de turci în Lupta de la Stănilești, armatele ruse s-au retras, iar Bălții au fost iarăși prădați și incendiați de tătarii veniți din Crimeea. De data aceasta, localitatea și-a revenit rapid. A fost găsită o piatră funerară în timpul restaurarea gardului Catedralei Sf. Nicolae cu inscripția: "„Aici se odihnește Maria, soția starostii Panteilemon Dobrin. 1727.”" - dovadă că localitatea s-a refăcut
Istoria Bălțiului () [Corola-website/Science/321604_a_322933]
-
în munții și pădurile din împrejurimi. Toate titlurile de proprietate funciară s-au pierdut la acestă dată. Un an mai târziu, în iulie 1617, orașul a fost ocupat din nou de armata otomană. Buzău a fost devastat din nou de tătari în 1623, după cum arată o scrisoare a lui Matei Basarab din 1633: O invazie turcească din 1659 a dus la distrugerea totală a Buzăului, mulți locuitori fiind luați prizonieri. În 1679, Buzău a fost din nou distrus de otomani. Orașul
Istoria Buzăului () [Corola-website/Science/315274_a_316603]
-
cel Tânăr, care a primit 36 000 de hyperperi pentru sine și 45 000-pentru armata sa, a pus, la hotarele Imperiului, o stavilă de nădejde în calea vecinilor de la nord, iar în 1324 s-a răfuit cu o hoardă de tătari, care încercase să forțeze Dunărea. Într-o ciocnire cu inamicul, el a fost grav rănit. În anul 1325, Andronic II l-a asociat la domnie pe nepotul său. După ce i s-au vindecat rănile, tânărul împărat s-a apucat de
Andronic al III-lea Paleologul () [Corola-website/Science/317271_a_318600]
-
recensământul din 2000, sau 48% din numărul oficial de musulmani), uiguri (8,4 milioane, 41%), cazaci (1.,25 milioane, 6.1%), dongxiang (514.000, 2.5%), kârgâzi (161.000), salar (105.000), tajici (41.000), uzbeci, bonan (17.000) și tătari chinezi (5.000). Majoritatea musulmanilor din China sunt sunniți. O caracteristică definitorie este prezența imamilor feminini. Primele menționări scrise ale pelerinajului haji la Mecca de către musulmani chinezi sunt din 1861, dar probabil că au avut loc și înainte de această dată
Islamul în China () [Corola-website/Science/317335_a_318664]
-
având o parte superioară montană, situată între Mecetul Turcesc și Pietroșița, în munții Bucegi. adună apele din pâraiele Bătrână, Doamnele, Obârșia, Sugari și se întinde prin centrul masivului Bucegi formând în trecerea să cheile Urșilor, cheile Peșterii, cheile Coteanu, cheile Tătarului, cheile Zănoagei, cheile Orzei și cheile Ialomiței. Valea Ialomiței prezintă diverse forme de relief: relief glaciar, circuri glaciare, morene frontale și laterale, vai glaciare, relief carstic bine definit: chei, peșteri - Peșteră Ialomiței cu o lungime de 450m, câmpuri de lapiezuri
Valea Ialomiței () [Corola-website/Science/317397_a_318726]
-
a unui relief rezidual de turnuri și coloane ce iau forme dintre cele mai bizare cele mai cunoscute fiind Babele și Sfinxul . În bazinul superior al Ialomiței domină relieful carstic, cu abrupturi, hornuri (Hornurile Țapului), doline, chei (Horoabele, Urșilor, Peșterii, Tătarului, Zănoagei, Orzei), peșteri (Ialomiței). Relieful structural este evidențiat prin suprafețele structurale, abrupturi, brine și polițe structurale. În bazinul superior al Ialomiței sunt localizate, de asemenea, numeroase urme ale glaciațiunii cuaternare: circurile de sub Mecetul Turcesc și de la obârșia văii Sugarilor, vai
Geografia munților Bucegi () [Corola-website/Science/317406_a_318735]
-
în Sici, consumarea de alcool în timpul campaniilor militare ș.a. Administrația cazacilor se ocupa și de problemele bisericilor și de sistemul de învățământ religios și laic. Populația zaporojiană era multinațională și, în afară de CAZACI, existau reprezentanți ai altor etnii: moldoveni, ruși, evrei, tătari, polonezi sau lituanieni. Structura socială era foarte diversificată. În rândurile populației se găseau șleahtici sau boieri scăpătați, negustori, țărani, bandiți, evadați de pe galerele turcești, etc. Dacă la începutul existenței Zaporojiei, aceste formațiuni formau bande de răufăcători care se ocupau în
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
fulgerătoare de jaf împotriva așezărilor bogate de pe țărmul Mării Negre de sub controlul Imperiului Otoman. În cursul a câtorva campanii, cazacii au ajuns chiar până la Constantinopol. Siciul Zaporojean a fost fondat ca o măsură de apărare a CAZACILOR împotriva raidurilor devastatoare ale tătarilor din Crimeea, care luau în robie mii și mii de CAZACI, belaruși și polonezi. Aceste operațiuni de transformare în sclavi a locuitorilor pașnici ai regiunii erau numite de tătari „strângerea recoltei din stepă”. Astfel, POLONEZII (până la tratatul de la Pereiaslav din
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
ca o măsură de apărare a CAZACILOR împotriva raidurilor devastatoare ale tătarilor din Crimeea, care luau în robie mii și mii de CAZACI, belaruși și polonezi. Aceste operațiuni de transformare în sclavi a locuitorilor pașnici ai regiunii erau numite de tătari „strângerea recoltei din stepă”. Astfel, POLONEZII (până la tratatul de la Pereiaslav din 1654 regiunea căzăcească Zaporojie făcea parte din Regatul Poloniei. Nu exista noțiunea de stat ucrainian sau ucrainieni). Zaporojie au creat forțele de autoapărare ale cazacilor, care au devenit suficient
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
făcea parte din Regatul Poloniei. Nu exista noțiunea de stat ucrainian sau ucrainieni). Zaporojie au creat forțele de autoapărare ale cazacilor, care au devenit suficient de pricepute în respingerea atacurilor hoardelor tătare. Există istorici care consideră că amenințările constante ale tătarilor din Crimeea au fost factorul determinant al apariției instituției cazacilor. În timpul raidurilor de răzbunare ale cazacilor în regiunile stăpânite de Imperiul Otoman și Hanatul Crimeii, ei nu doar jefuiau așezările bogate, dar eliberau și creștinii căzuți în sclavie. În ultimii
Siciul Zaporojean () [Corola-website/Science/317463_a_318792]
-
familiei nobile Vlonga, cea discutată aici. În afară de aceste două biserici parohiale, în Moisei a fost fundată în 1672 o mănăstire a Moiseiului, pe Valea Izvorului Negru, care mai dăinuie și astăzi. Vechile biserici parohiale din Moisei au fost aprinse de tătari la 1717, împreună cu tot satul. În locul lor, familiile nobile din Moisei și-au ridicat altele. Pe acestea le-a vizitat epicopului de Muncaci, Manuel Mihail Olsavszky în 1751. Din descrierea sumară păstrată aflăm că amândouă erau de lemn, acoperite cu
Biserica de lemn din Moisei Susani () [Corola-website/Science/321500_a_322829]
-
(cunoscut în zonă și sub denumirea de "Crucea Tătarilor" sau "Piatra Tătarilor") este o coloană de piatră aflată în satul Vama din județul Suceava. Coloana a fost ridicată în anul 1717 din porunca domnitorului moldovean Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) în urma campaniei sale victorioase din Transilvania asupra armatei
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
(cunoscut în zonă și sub denumirea de "Crucea Tătarilor" sau "Piatra Tătarilor") este o coloană de piatră aflată în satul Vama din județul Suceava. Coloana a fost ridicată în anul 1717 din porunca domnitorului moldovean Mihai Racoviță (1703-1705, 1707-1709 și 1716-1726) în urma campaniei sale victorioase din Transilvania asupra armatei austriece. Monumentul se
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
din Ocolul Câmpulung și l-a dat Mănăstirii Moldovița, împreună cu veniturile vămii ("„satul Meto care acum se cheamă Vama, care să-i fie uric cu toate veniturile din veac în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de tătari în incursiunile lor de jefuire a satelor din Moldova și din Transilvania. În toponimia locală există și astăzi „Drumul Tătarilor”, care avea o ramificație ce trecea prin Vama. Folcloristul Simion Florea Marian a publicat în 1879 o legendă locală intitulată
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
să-i fie uric cu toate veniturile din veac în veac”"). În Evul Mediu, acest drum a fost folosit de tătari în incursiunile lor de jefuire a satelor din Moldova și din Transilvania. În toponimia locală există și astăzi „Drumul Tătarilor”, care avea o ramificație ce trecea prin Vama. Folcloristul Simion Florea Marian a publicat în 1879 o legendă locală intitulată "„Românca și tătarii”", pe care a auzit-o de la mai mulți români din satul Vama, în care se povestește despre
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
lor de jefuire a satelor din Moldova și din Transilvania. În toponimia locală există și astăzi „Drumul Tătarilor”, care avea o ramificație ce trecea prin Vama. Folcloristul Simion Florea Marian a publicat în 1879 o legendă locală intitulată "„Românca și tătarii”", pe care a auzit-o de la mai mulți români din satul Vama, în care se povestește despre salvarea satului și a locuitorilor de către o vămeancă, care și-a abandonat în pădure copilul care plângea și i-a anunțat pe locuitorii
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
auzit-o de la mai mulți români din satul Vama, în care se povestește despre salvarea satului și a locuitorilor de către o vămeancă, care și-a abandonat în pădure copilul care plângea și i-a anunțat pe locuitorii satului de venirea tătarilor, pentru ca aceștia să ia măsuri de apărare. În timpul războiului turco-austriac, izbucnit în 1716, armatele austriece ale împăratului Carol al VI-lea de Habsburg (1711-1740) trecuseră în țările române, dorind să le scoată de sub stăpânirea otomană. La data de 25 noiembrie
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
scopul de a-l captura pe domnitor. La apropierea austriecilor, domnitorul Mihai Racoviță, împreună cu oastea sa, s-a retras la Mănăstirea Cetățuia din Iași. Trupele austriece au asediat Mănăstirea Cetățuia, dar în ajutorul moldovenilor au venit 2.000 de călăreți tătari care se stabiliseră cu câteva zile mai înainte pe valea Mănăstirii Aroneanu. Atacați de tătari și de moldoveni, austriecii au fost înfrânți. Puținii soldați scăpați cu viață au fost spânzurați, iar căpitanul austriecilor a fost decapitat în fața Porții de la Curtea
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
sa, s-a retras la Mănăstirea Cetățuia din Iași. Trupele austriece au asediat Mănăstirea Cetățuia, dar în ajutorul moldovenilor au venit 2.000 de călăreți tătari care se stabiliseră cu câteva zile mai înainte pe valea Mănăstirii Aroneanu. Atacați de tătari și de moldoveni, austriecii au fost înfrânți. Puținii soldați scăpați cu viață au fost spânzurați, iar căpitanul austriecilor a fost decapitat în fața Porții de la Curtea Domnească. Trupurile celor uciși (în număr de 500-600) printre care se afla și cel al
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
peste ea fiind așezată o cruce (denumită azi Crucea lui Ferentz) înconjurată de un foișor (cerdac) de piatră. Pe cruce se află o inscripție în slavonă, care istorisește această întâmplare. După înfrângerea lui Ferentz Ernau, domnitorul Mihai Racoviță, tot împreună cu tătarii, i-a urmărit pe austrieci și a trecut în Transilvania, unde trebuia să sprijine, din ordinul sultanului, răscoala lui Francisc Rákóczi al II-lea. După ce a asediat trupele austriece la Bistrița, oastea moldovenească s-a retras din Transilvania. Întors biruitor
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
stâlpu, și am mers pe muntele care se cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorădu-ne pen codri și pe ape, am vinit în Țara Ungurească, într-un sat anume Rodna. Și de acolo, împreună cu Măria Sa Sultanul și cu mulțime de Tătari, prădăndu și arzăndu păn la cetatea Bistriței am încungiurat-o de toate părțile. Și s-au dat, numai cetatea singură a rămas. Apoi s-au slobozit tătarii în pradă, trecând de Muncaci, la Ungurime den afară. Și s-au întorsu prin
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
un sat anume Rodna. Și de acolo, împreună cu Măria Sa Sultanul și cu mulțime de Tătari, prădăndu și arzăndu păn la cetatea Bistriței am încungiurat-o de toate părțile. Și s-au dat, numai cetatea singură a rămas. Apoi s-au slobozit tătarii în pradă, trecând de Muncaci, la Ungurime den afară. Și s-au întorsu prin Maramorăși, au prădat, care pradă și jaf s-a pomeni la Unguri. Și apoi ne-am întors la <...> Iordachi Cantacuzino Vel Comis ispravnic; și această pradă
Stâlpul lui Vodă () [Corola-website/Science/316491_a_317820]
-
aceea tăiară și așezară ei și arborele în care a locuit acesta, întrînsa"". La vreo câteva zeci sau sute de ani după aceasta, a avut loc o invazie a căpcânilor (""care aveau numai câte un ochi în frunte"") și a tătarilor care au dat foc bisericii de lemn și au dărâmat cetatea. Mai târziu, domnitorul Iuga al Moldovei (1399-1400) a pus să se ridice pe locul unde a fost biserica de lemn o altă biserică de piatră și cărămidă, "cu mult
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]