4,885 matches
-
înfloresc macii recunoștinței, pe care poeta îi adoră și le dedică versuri pline de romanță și culoare. Macii devin o prezență constantă atât în volumul despre care se face vorbire, cât și în multe alte scrieri ce poartă semnătura poetei timișorene. Cuvântul maci - la plural obsesiv - este folosit de aproximativ șaptezeci de ori pe parcursul lucrării, poeta atribuindu-i semnificații speciale, pornind de la cele arhicunoscute: macii cresc peste tot, sunt firavi, se apleacă ușor la orice adiere de vânt, dar nu se
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
pe o cruce”, ”magii”, ”cenzuri”, ”giuvaiere”, ”picături de rai”, ”dor de primăvară”, ”îngeri”. Considerăm necesară inventarierea cuvintelor repetitive din text, nu din rațiuni pur tehnice, care, în cazul poeziei romantice, nu prezintă relevanță, ci pentru a stabili dimensiunile lirici poetei timișorene, laitmotivele care o particularizează: câmpul încărcat cu maci, peste care fluturii animă viața, ca pe un vis frumos. Poezia Vandei Ines Popa este, fără îndoială, o poezie romantică izvorâtă din ape curate, de o frumusețe aparte, tandră și versatilă. Ines
CLIPE DESCÂNTATE DE CONDEI, POPA INES VANDA, 2015 de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1703 din 30 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372148_a_373477]
-
care ajunge eroul epic. La aceste serii de cărți editate se adaugă volume de publicistică sportivă - Biblioteca din iarbă (2002), Viață de microbist (2004), Mutumania (2005), Cei doi Hagi (2007) - ce pun în evidență o neașteptată latură a personalității universitarului timișorean. Om de largă respirație culturală, imun la la verdictele venite dinspre ,,feudele” literare, Adrian Dinu Rachieru a edificat o viziune proprie, modernă și actuală, asupra fenomenului cultural și literar general românesc, asupra societății contemporane în contextul globalizării, al ,,seismelor” posttotalitate
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
merităm, n-am simțit mai acut neputinciosul regret că am rămas aici! Nu într-un București sustras de fiecare dată, curajos, comunismului rezidual de după '90, ci într-un Iași atît de drag dar, vai, atît de trist retrograd. Și fostul timișorean nu e singurul de atare amplitudine spirituală, cu prestigioasă prestație universitară americană (Matei Călinescu, Toma Pavel ș.a.), care s-a realizat magistral dincolo, în lumea normalității. Un segment masiv de populație autohtonă nu neapărat din sfera spiritului s-a integrat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de Ioachim Miloia, care a scris, practic, singur revista (Românii bănățeni în 1820, Biserica românească din Lipova, Relații între arta populară la români și lituanieni, Emanuil Ungureanu, Tablouri din colecțiile particulare ș.a.). În paginile revistei semnează cei mai prestigioși intelectuali timișoreni ai vremii: Petru Nemoianu, Aurel Cosma jr., Constantin Daicoviciu, Ion Gropșianu, Simion Cioflec, Victor Bugarin, Aurel Cucu ș.a. Alte rubrici cuprindeau recenzii de cărți, prezentări de expoziții, cronica vieții culturale. Literatură nu se publică, profilul revistei fiind unul științific, în
ANALELE BANATULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285332_a_286661]
-
un intelectual român predispus la compromisuri morale grave, eșuează lamentabil, pentru el momentul schimbării vremurilor nefăcând decât să mențină o realitate în care lui îi revine rolul de victimă perpetuă. În proză, A. evocă lumea măruntă, dar colorată a periferiei timișorene, dovedindu-se un bun cronicar al banalului, sub care înfloresc himere și se consumă drame neștiute. Maniera este, de data aceasta, realismul magic, care face să coexiste nuditatea vieții cu fabulosul, sentimentalismul cu grotescul. Romanul Ploaia de nisip (1982) a
ARDELEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285432_a_286761]
-
Autorul pare a fi preocupat permanent de dramele unor cupluri care nu-și mai pot regăsi echilibrul. Romanele din deceniul nouă, O pasăre în iarnă (1986) și Lumina de la capătul nopții (1987), pornesc de la personaje și fapte cunoscute în mediile timișorene, cărora A. le urmărește evoluțiile cu minuția unui chirurg fascinat de intercondiționările complicatului organism uman. Mina, ca mediu socio-uman, oferă autorului cadrul în care sunt plasate unele dintre destinele personajelor sale, atât în proza scurtă, cât și în romanul O
ARIESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285451_a_286780]
-
Irina Petraș, Genosanalize. Simona-Grazia Dima. „Impersonal, în trombe și iertare, îl modula vântul”, CNT, 2000, 43; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90, I, 209-210; Bogdan Alexandru Stănescu, Duplex, LCF, 2003, 17; Radu Voinescu, Reveriile lucidității, VR, 2003, 6-7; Gheorghe Secheșan, Optzecismul timișorean în loja națională, VTRA, 2003, 6-7; Horia Gârbea, Două „călătorii apocrife”, LCF, 2003, 38. A.D.R.
DIMA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286763_a_288092]
-
românești. Distribuția modernă și logistica firmei permit o acoperire națională, cu o individualizare vizibilă a brandurilor proprii. Friesland Foods. Firma olandeză Friesland Foods s-a remarcat în ultimii ani în România prin politica activă de achiziții. Au fost preluate compania timișoreană Belcar de la Nutricia Dairy & Drinks, Someșana din Satu Mare și SCIL Mureș din Târgu Mureș și, mai recent, Napolact din Cluj-Napoca. Prin aceste achiziții, firma a devenit al doilea competitor la nivel național, având depozite și distribuție în orașele Timișoara, Lugoj
Tehnici de analiză în managementul strategic by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2251_a_3576]
-
fără pulsiuni poematice și suavități discrete. Literatura pentru copii scrisă de B. este ingenioasă, atractivă, relevând imaginație și adecvare la destinatar. SCRIERI: Pariu cu viitorul, Timișoara, 1989; Întâmplări mari și mici pentru nepoți și bunici, Timișoara, 1996; Scriitori și lingviști timișoreni (1945-1999). Dicționar bibliografic (în colaborare cu Diana Zărie), Timișoara, 2000. Repere bibliografice: Radu Enescu, C.C. Platon, F, 1985, 4; Radu Călin Cristea, La drumul mare al prozei scurte, F, 1985, 5; Ioan Groșan, Drumuri și poteci, AFT, 1985, 9; Rodica
BIRAESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285743_a_287072]
-
Politehnic din Timișoara. În 1933, este printre membrii fondatori ai societății literare „Altarul cărții”, iar mai târziu, președinte al Asociației Scriitorilor din Banat, funcție pe care o deține până la desființarea acesteia de către autoritățile comuniste. A debutat în 1932, în revista timișoreană „Vrerea”. A colaborat la „Revista Fundațiilor Regale”, „Vremea”, „Scrisul bănățean”, „Orizont”. Primul volum al lui B., Oameni și locuri din Căraș (1940), îmbină reportajul și analiza sociologică - modalități de expresie care, odată cu dezvoltarea școlilor românești de folclor și sociologie, începuseră
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
fapt, sunt solilocvii lăuntrice consemnate în scris, suscitate de cei mai diferiți „stimuli” exteriori care pot stârni o conștiință (în cazul în speță, pe cea a lui C., în toate „compartimentele” sale existențiale simultane, adică în ipostazele de „om-pur-și-simplu”, de timișorean dintr-o familie originară din ținutul Mehadiei, de român, de martor al istoriei ultimelor șase decenii ale secolului al XX-lea, de „mic-burghez”, de intelectual erudit, de profesor de literatură franceză, de scriitor, de soț și tată, de prieten al
CIOCARLIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286252_a_287581]
-
consumatorului a început în 1998, când Ursus CBR a introdus în premieră pe piață standardul de sticlă NRW (denumire stabilită după abrevierea regiunii Renania de Nord-Westfalia, Germania). NRW este în prezent ambalajul tipic pentru berea din segmentul mainstream (Bergenbier, Ciuc, Timișoreana). Ulterior, pentru anumite branduri, am asistat la trecerea de la NRW la standardul Rolling Rock, acesta din urmă, fiind definitoriu pentru mărcile din segmentul premium (Stella Artois, Tuborg, Beck’s). În ciuda faptului că sticlele de plastic au un termen de garanție
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Promovare Domeniul de Promovare Promovarea vânzărilor Agenți de vânzări Relații publice Reclamă Strategii de publicitate Domeniul de Publicitate Departamentul de cercetare Departamentul de creație Media Evaluare Tabel 1: Investiții în publicitate la bere∗ Marca Suma Golden Brau $ 5.016.484 Timișoreana $ 4.352.364 Ursus Premium $ 4.251.369 Bergenbier $ 3.794.065 Ciuc Premium $ 3.775.572 Skol Pilsener $ 3.725.151 Tuborg $ 3.677.350 Silva $ 2.943.716 Carlsberg $ 2.862.008 Gosser $ 2.512.374 ∗Sursa: AlfaCont
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
Șansa, 1974). SCRIERI: Aș fi vrut să fie marți, București, 1970; În umbra stăpânului, București, 1971; Pariu pe alb, București, 1973; Șansa, Timișoara, 1974; Echipa de filmare, Timișoara, 1988; Ora 6 și pătratul, București, 1989. Repere bibliografice: Cornel Ungureanu, Prozatori timișoreni, O, 1970, 9; Alex. Ștefănescu, „În umbra stăpânului”, LCF, 1971, 42; Sorin Titel, Cărți pentru tineret, RL, 1973, 44; A. Balthazar, „Pariu pe alb”, O, 1973, 49; Valeriu Cristea, Transcriere și transfigurare, RL, 1974, 3; Al. Covaci, Șansele unui romancier
LUPULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287935_a_289264]
-
revista „Orizont”, redactor-șef și director al Editurii de Vest (până în 1993), numărându-se printre fondatorii ziarului „Timișoara” (1990). Redactor-șef al Departamentului de cultură al cotidianului „Realitatea bănățeană”, este și consilier editorial la Editura Marineasa din Timișoara. Întregind echipa timișoreană a optzeciștilor, M. vine cu un mare atașament față de valorile promoției și ale grupului local. Mai în vârstă decât ceilalți comilitoni, el debutează cu o poezie semnată Voilav Vidu în „Tribuna” (1972), publicând peste ani într-unul dintre volumele de
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
poezie semnată Voilav Vidu în „Tribuna” (1972), publicând peste ani într-unul dintre volumele de grup ale decadei a noua, Drumul cel mare (1985), un grupaj de proză scurtă cu titlul Unchiul. După o perioadă de evoluție în sferele cenaclurilor timișorene și ale revistei „Orizont”, revine cu romanul Litera albă (1988). Urmează alt roman, În pasaj (1990), și o culegere de proză scurtă, Unelte, arme, instrumente (1992). Împreună cu Daniel Vighi publică Rusalii ’51. Fragmente din deportarea în Bărăgan (1994). Un loc
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
Bărăgan (în colaborare cu Daniel Vighi), Timișoara, 1994; Dicasterial, Târgu Mureș, 1995; O cedare în anii ‘20, Pitești, 1998. Antologii: Deportarea în Bărăgan. Destine, documente, reportaje, Timișoara, 1996 (în colaborare cu Valentin Sămânță și Daniel Vighi); Zona. Prozatori și poeți timișoreni din anii ’80 și ’90, Timișoara, 1997 (în colaborare cu Gabriel Marineasa); Generația ’80 în proza scurtă, Pitești, 1998 (în colaborare cu Gheorghe Crăciun); Ariergarda. Subterana literară, Timișoara, 1998 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Mihăieș, Pași în bibliotecă, O, 1985
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
de interes este realizarea unei instituții culturale originale, Grădina Japoneză (deschisă în cadrul Federației Organizațiilor Umanitare), pe care I. o conduce și al cărei „părinte spiritual” este. Grădina este destinată lansărilor de carte, vizionărilor de filme de artă, expozițiilor, întâlnirilor boemei timișorene. SCRIERI: Pastel handicapat, București, 1978; Autoportret cu foxterrier, București, 1980; Camera de mercur, București, 1982; Întrebare despre întoarcerea acasă, București, 1985; O confesiune asupra Labirintului, Timișoara, 1995; România (O pastișă după Ginsberg) - Romania (A Ginsberg Pastiche), ed. bilingvă, Timișoara, 1996
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
e descoperită prin trei modele: expresionist, simbolist, socialist. Noutatea e a comparatismului dezinvolt al autoarei. Polifonia persoanei reia, dintr-un unghi nou, studii mai vechi publicate în revista „Orizont”. Atenția se îndreaptă acum către cercetările lui Eduard Pamfil, liderul cercului timișorean de bionica. Cutia de chibrituri (1987), „român scris între 7 decembrie 1979 și 28 noiembrie 1982”, întâlnește altă generație literară, nu fără a repune în discuție idei care animau experimentul românesc la sfarsitul deceniului al șaptelea. Criticul are la îndemână
INDRIES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287550_a_288879]
-
după care a urmat cursurile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția teatrologie-filmologie, încheiate în 1972. Este și absolventă a Facultății de Ziaristică din București (1980). Își desfășoară cea mai mare parte a activității ca redactor al revistei timișorene „Orizont” (1972-1990). După revoluția din decembrie 1989 de la Timișoara, la care a participat în primele rânduri, va lucra în București, la Ministerul Culturii (1990-1994 și din 1996) și la Consiliul Național al Reîntregirii (1994-1996). De asemenea, a fost redactor al
IORDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
de septembrie”, F, 1986, 10; Cosma, Romanul, I, 277; Petraș, Lit. rom., 165-166; Radu Sorin Cucu, Nu se mai nasc poeți, O, 1999, 5; Florian Chelu, „Ca o spaimă împietrită”, F, 1999, 6; Aquilina Birăescu, Diana Zărie, Scriitori și lingviști timișoreni (1945-1999), Timișoara, 2000, 117-118. L.H.
IORDACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287602_a_288931]
-
antologie a scriitorilor olteni. Dacă în materie de teatru sau de proză încercările lui J. au rămas într-un anonimat cvasitotal, versurile n-au trecut neobservate, autorul obținând în 1942 și un loc doi la concursul de poezie al revistei timișorene „Fruncea”. Reunind poeme risipite în diferite publicații, plachetele semnate de J. preiau de obicei titluri din volumele anterioare, astfel încât ultimele două, intitulate Versuri, oferă o imagine completă a posibilităților lui de exprimare lirică. Poezia de început este una descriptivă, apelând
JALES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287664_a_288993]
-
1923-1926). A fost corespondent, iar după aceea redactor al ziarului „Keleti Újság” din Cluj (1926-1930), redactor-șef al săptămânalului „Bukaresti Magyar Kurír” (1931-1933), reporter, apoi redactor responsabil al cotidianului „Brassói Lapok” (1934-1941), din 1942 devenind redactor-șef adjunct al săptămânalului timișorean „Déli Hírlap”. Sub acuzații false este condamnat la închisoare. Din a doua jumătate a anilor ’40 se stabilește la Cluj, unde lucrează ca redactor de editură și colaborează la revistele „Korunk”, „Igaz Szó”, „Utunk”, publicând un șir de studii consacrate
KAKASSY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287697_a_289026]
-
rece ca o peșteră din preistorie. Nici un pic de Încălzire. Elevii sunt vineți de frig, Îți inspiră o imensă milă. Figuri palide, unele cu vizibila pecete a retardării psihice, slab Îmbrăcați și famelici”4), Livius Cicârlie, colegul său de la Universitatea timișoreană, reține frigul din propria sală de curs: Studenții buni, interesați. Ies aburi pe gură când respiri. Nu știu ce să cred. E impresionant ce se Întâmplă, sau e absurd? Trăim ca vitele, dar unii continuă să-și vadă de treabă. Îmi clănțănesc
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]