5,710 matches
-
generală, pp. 319-320. 234 În această privință, actualitatea concepției integraliste poate fi probată prin confruntarea cu una dintre cele mai răspândite perspective contemporane de abordare a discursului: pragmatica lingvistică. Astfel, tipologia coșeriană a "cadrelor" lingvistice seamănă în chip izbitor cu tipologia "contextelor" pe care o va propune, trei decenii mai târziu, Herman Parret (i.e., context co-textual, existențial/referențial, situațional, acțional și psihologic - v. Elena Dragoș, Introducere în pragmatică, pp. 24-25). 235 Eugeniu Coșeriu, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de ordin superior, exact în același fel în care, în domeniul fonologiei, o vocală nu se opune individual fiecărei consoane, ci tuturor consoanelor laolaltă ca membri ai unui alt "sistem" (sau "paradigmă fonică")." (Ibidem, pp. 216-217) 259 Idem, "Către o tipologie a câmpurilor lexicale" ["Vers une typologie des champs lexicaux", 1975], în Constantin Dominte (ed.), Introducere în teoria lingvistică. Antologie pentru seminarul de teorie a limbii, Editura Universității din București, București, 2003, pp. 306-326. 260 Idem, "Les structures lexématiques", în L
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Ibidem. 275 Ibidem, pp. 87-88. 276 Apud Ibidem, p. 88. 277 Ibidem, p. 150. 278 Ibidem. 279 Ibidem. 280 În acest spațiu problematic al lingvisticii textului trebuie ținut cont și de contribuțiile substanțiale ale "studiilor integraliste" clujene: Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. Lolita Zagaevschi Cornelius, Funcțiile metaforice în "Luntrea lui Caron" de Lucian Blaga. Nicoleta-Daisa Neșu, Textul politic ș.a. 281 Eugeniu Coșeriu, Lingvistica textului, pp. 105-149. 282 Ibidem, p. 107. 283 Ibidem, p. 110. 284 Ibidem, pp. 117-118. 285 Ibidem, pp.
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
română, vol., 1, p. 157. 373 Ibidem, p. 11. 374 Lucian Blaga, "Studiul proverbului" [1925], în Opere, vol. 7: Eseuri, ediție îngrijită de Dorli Blaga, Editura Minerva, București, 1980, p. 390. 375 Ibidem, p. 391. 376 Eugeniu Coșeriu, "Către o tipologie a câmpurilor lexicale", p. 320. 377 Idem, "Zece teze despre esența limbajului și a semnificației", în Omul și limbajul său, p. 11. 378 Idem, "Limbajul și înțelegerea existențială a omului actual", în Omul și limbajul său, p. 159. 379 Idem
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
p. 12. 380 Idem, "Determinare și cadru", în Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 302. 381 Mircea Borcilă, Mircea, "Noi orizonturi în poetica americană". Idem, "Probleme actuale ale analizei discursului". Idem, "Semantica textului și perspectiva poeticii". 382 Emma Tămâianu, Fundamentele tipologiei textuale. 383 Rodica Zafiu, Diversitate stilistică în româna actuală, Editura Universității din București, București, 2001. 384 Liviu Groza, Dinamica unităților frazeologice în limba română contemporană. 385 Eugeniu Coșeriu, "Creația metaforică în limbaj", în Omul și limbajul său, p. 174. 386
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textului, pp. 170-174; v. și supra, II.6.1. 398 Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga, p. 1. 399 Textele cele mai semnificative pentru această concepție sunt: Mircea Borcilă, Introducere în poetica lui Blaga; Idem, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice"; Idem, "Semantica textului și perspectiva poeticii"; Idem, "Bazele metaforicii în gândirea lui Lucian Blaga"; Idem, "Dualitatea metaforicului și principiul poetic"; Idem, "Între Blaga și Coșeriu. De la metaforica limbajului la o poetică a culturii"; Idem, "Repere pentru o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
unor operații tipice de 'mediere' a unor opoziții semice (la nivel referențial primar), de 'omologie' (la nivel secundar) și de construcție a unei spațiotemporalități mitice (descriptibile pe baza unor modele 'cronotopice' caracteristice textualității mitice)." (Mircea Borcilă, "Contribuții la elaborarea unei tipologii a textelor poetice", p. 192) 430 Potrivit clasificării din Eugeniu Coșeriu, "Orationis fundamenta. Rugăciunea ca text" ["Orationis fundamenta. La preghiera come testo", 2000], traducere de Andreea Grinea, în Transilvania, vol. 39, nr. 9, septembrie 2010, p. 8. ------------------------------------------------------------------------- TEXTEMELE ROMÂNEȘTI Relațiile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
și în plan real. Totuși, nu putem vorbi de utopie în ansamblu. Fiecare dintre utopii are propria identitate și de aceea s-au realizat atât de multe clasificări ale utopiilor. Noi vom urmări utopiile clasice ca sursă pentru o anumită tipologie utopică. Utopia lui Morus este o formă a utopiei sociale, Civitas Solis a lui Campanella este o formă a utopiei metafizice, iar Nova Atlantis a lui Bacon este o formă a utopiei științifice. Această clasificare are drept criteriu al clasificării
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cu pondere de circa 92% din teritoriul intravilan. Terenurile destinate construcțiilor reprezintă circa 32% din teritoriul intravilan, iar terenul agricol circa 60% din acesta. (Fig.19) Suprafața unui lot variază în funcție de condițiile de teren, de la 300m², până la 3000m², fiecare reprezentând tipologia tradițională, cu locuința la stradă, curtea pentru animale sau terenul agricol în spatele casei. Locuința este specific rurală, caracteristică zonei. Orientarea este bună, fațadele fiind însorite, deschise către căile de comunicație. În 27 martie 2002 existau 1197 locuințe proprietate personală și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
romantică; c. combinată (împletire între real și imaginar). e. umoristică; D. f. satirică; etc. a. statică (picturală); B. b. dinamică (trăsături evolutive); a. amănunțită; E. b. sumară; a. de tip tablou; c. doar creionată (sugerată);etc. b. de tip portret. Tipologie a. portretul; c. paralela; b. tabloul; d. antiteza. PORTRETUL - descrierea unui personaj sub aspect fizic sau / și moral; - o variantă a portretului este autoportretul; - cuprinde cât mai multe însușiri, pentru a se crea o imagine clară, completă;de regulă, este
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
exponențial (generic, reprezentativ); 8. a. implicat; b. observator (martor, în expectativă, apectator al evenimentelor); 9. a. real; b. imaginar; c. real, dar mitizat; imaginar, dar cu șansa de a fi identificat într-o persoană / personalitate reală. Alte puncte de vedere / tipologii: A. 1. care aparțin tradiției populare; 2. care aparțin antropologiei populare; B. 1. „oacheșe”: bărbați și femei; 2. „blonde”: sunt personaje așezate, nu tocmai tulburătoare, statornice dar nu tocmai vrednice de încredere; C. grupate după criterii geografice sau pe naționalități
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
relatate. (!!) morala poate lipsi, dacă s-a înțeles tâlcul ei din cuprins; Deci, o expoziție, o derulare a evenimentelor, un conflict, un deznodământ și un epilog, care este morala. - prezența unor elemente de decor,care ajută la localizarea, la individualizarea tipologiei sau a epocii; - motivele fabulistice au existat înglobate în fondul mitic și folcloric; îndeosebi în basm, snoavă, proverb; întrupările mitice devin simboluri etice, reprezentând binele sau răul;prelucrarea rodnică a surselor folclorice;fabula țintește simbolizarea adevărului nelăsat să vorbească; se
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
ansamblul său. Este cel mai generos cadru și se folosește în general pentru deschiderea unui subiect (un film, o știre, o poveste etc.). În televiziunea de știri se mai folosește o titulatură care de obicei nu se regăsește în nicio tipologie clasică, însă în acest domeniu este utilizată frecvent, astfel încât și-a dobândit o oarecare independență. Se numește cadru de doi sau cadru de trei și, de fapt, este un plan general în care apar în totalitate două sau trei personaje
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
un eșec. Înainte de a începe să analizăm principalele tipuri de ferestre utilizate, să precizăm că, de fapt, tehnologia actuală îți permite să folosești aproape orice fel de ferestre îți poți imagina, oricât de multe și cu orice așezare. Prin urmare, tipologiile prezentate în continuare nu sunt în niciun caz exhaustive, ci doar exemple des folosite. Diversitatea împărțirilor ecranului de televizor depinde de creativitatea individuală. 4.2.1. Împărțirea cu două ferestre 1. Ferestre simetrice egale - este cel mai des folosit mod
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
vorbite. Esențiale sunt însă alte trei lucruri pentru care nu există un termen exact care să le definească. Primul este capacitatea de a te descurca în orice situație, un fel de inteligență care nu poate fi încă încadrată în nicio tipologie, cea care te ajută să găsești soluții atunci când toate lucrurile merg prost, care te face să ajungi în locurile în care alții nu pot să ajungă, să inovezi, să creezi, să descurci situații încâlcite, să convingi oameni care nu vor
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
planul propune o politică socială de construcție de locuințe uni familiale În clădiri raționale și cu adevărat ieftine, după tipuri bine studiate și susținerea acestor construcții prin avantaje fiscale și subvenții. PDS propune principii de construcție pentru a crea o tipologie de locuințe ieftine și salubre: o suprafață de 10 mp locuibili pentru o persoană (față de 4,5 mp locuibili/pers. În prezent), clădiri unifamiliale pentru o familie de 5 persoane, suprafață utilă Împărțită pe două caturi, construcție cu regim Închis
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
sus sintetizează diversele definiții ale democrației, toate fiind necesare pentru a înțelege un genus complex și în dezvoltare. 3. Modelele democrației Revenind la democrațiile reale, pentru obiectivele urmărite aici ar fi de prisos discuția privind ampla literatură existentă pe tema tipologiilor democrației. Se poate aminti, în treacăt, tradiționala clasificare care se centrează pe instituțiile guvenamentale și care face distincția între: democrații prezidențiale, caracterizate prin alegerea directă a șefului de stat și prin competențe autonome ale conducerii executivului - care nu depind de
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
prin sufragiu universal (ca și parlamentul), dar guvernul depinde de votul de încredere al parlamentului. În alte cazuri, distincția se face între regimul prezidențial, regimul parlamentar majoritar (Anglia sau Noua Zeelandă) și regimul parlamentar proporțional (Germania sau Italia, înainte de 1993). Unele tipologii sunt încă și mai sensibile la problema stabilității, cum sunt cele prezentate de Almond și Powell (1966, 329-342) sau Lijphart (1968). Problema rivalității dintre tipologiile enumerate derivă din excesul de simplificări ce le caracterizează și din faptul că o anumită
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
parlamentar majoritar (Anglia sau Noua Zeelandă) și regimul parlamentar proporțional (Germania sau Italia, înainte de 1993). Unele tipologii sunt încă și mai sensibile la problema stabilității, cum sunt cele prezentate de Almond și Powell (1966, 329-342) sau Lijphart (1968). Problema rivalității dintre tipologiile enumerate derivă din excesul de simplificări ce le caracterizează și din faptul că o anumită explicație a mutațiilor din interiorul regimului democratic nu este deosebit de utilă pentru relevanța empirică. Pentru îndeplinirea obiectivului indicat este mult mai oportună adoptarea a două
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
faptul că o anumită explicație a mutațiilor din interiorul regimului democratic nu este deosebit de utilă pentru relevanța empirică. Pentru îndeplinirea obiectivului indicat este mult mai oportună adoptarea a două direcții diferite și complementare: prima, care poate fi denumită cea a tipologiilor multiple, reia mecanismul tipologiei clasice, dar îl îmbogățește cu o multiplicitate de criterii relevante în comparație cu tipologiile tradiționale care nu amintesc mai mult de două dimensiuni. A doua direcție, care poate fi cea a tipologiilor "polarizate" (Lijphart, 1984 și 1999), izolează
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
explicație a mutațiilor din interiorul regimului democratic nu este deosebit de utilă pentru relevanța empirică. Pentru îndeplinirea obiectivului indicat este mult mai oportună adoptarea a două direcții diferite și complementare: prima, care poate fi denumită cea a tipologiilor multiple, reia mecanismul tipologiei clasice, dar îl îmbogățește cu o multiplicitate de criterii relevante în comparație cu tipologiile tradiționale care nu amintesc mai mult de două dimensiuni. A doua direcție, care poate fi cea a tipologiilor "polarizate" (Lijphart, 1984 și 1999), izolează două modele cu caracteristici
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
relevanța empirică. Pentru îndeplinirea obiectivului indicat este mult mai oportună adoptarea a două direcții diferite și complementare: prima, care poate fi denumită cea a tipologiilor multiple, reia mecanismul tipologiei clasice, dar îl îmbogățește cu o multiplicitate de criterii relevante în comparație cu tipologiile tradiționale care nu amintesc mai mult de două dimensiuni. A doua direcție, care poate fi cea a tipologiilor "polarizate" (Lijphart, 1984 și 1999), izolează două modele cu caracteristici opuse. Tipologii multiple. În ceea ce privește propunerea de tipologii multiple 14 se poate porni
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
care poate fi denumită cea a tipologiilor multiple, reia mecanismul tipologiei clasice, dar îl îmbogățește cu o multiplicitate de criterii relevante în comparație cu tipologiile tradiționale care nu amintesc mai mult de două dimensiuni. A doua direcție, care poate fi cea a tipologiilor "polarizate" (Lijphart, 1984 și 1999), izolează două modele cu caracteristici opuse. Tipologii multiple. În ceea ce privește propunerea de tipologii multiple 14 se poate porni de la reconsiderarea acelor aspecte instituționale asupra cărora s-au adus numeroase contribuții semnificative în cursul ultimilor ani (Powell
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
dar îl îmbogățește cu o multiplicitate de criterii relevante în comparație cu tipologiile tradiționale care nu amintesc mai mult de două dimensiuni. A doua direcție, care poate fi cea a tipologiilor "polarizate" (Lijphart, 1984 și 1999), izolează două modele cu caracteristici opuse. Tipologii multiple. În ceea ce privește propunerea de tipologii multiple 14 se poate porni de la reconsiderarea acelor aspecte instituționale asupra cărora s-au adus numeroase contribuții semnificative în cursul ultimilor ani (Powell, 1982; Lijphart, 1984; 1999; Linz și Valenzuela, 1994; Sartori, 1994). Una dintre
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
multiplicitate de criterii relevante în comparație cu tipologiile tradiționale care nu amintesc mai mult de două dimensiuni. A doua direcție, care poate fi cea a tipologiilor "polarizate" (Lijphart, 1984 și 1999), izolează două modele cu caracteristici opuse. Tipologii multiple. În ceea ce privește propunerea de tipologii multiple 14 se poate porni de la reconsiderarea acelor aspecte instituționale asupra cărora s-au adus numeroase contribuții semnificative în cursul ultimilor ani (Powell, 1982; Lijphart, 1984; 1999; Linz și Valenzuela, 1994; Sartori, 1994). Una dintre lecțiile care trebuie extrase din
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]