4,500 matches
-
tipul: "Să nu credeți că există vreun pic de nenaturalețe, de melodramă aici"170 sau "Un temperament genial se pasionează și de ceea ce numim, cu prejudecată, mofturi și creează nimicuri care să-l tortureze. Căci există o necesitate gratuită a torturei: Maitreyi"171. De altfel, așa cum, în Ce-i lipsește "Moftului", O lămurire și altele, Caragiale își motiva opțiunea pentru "literatura de bas étaje", în speță pentru "mofturile" puternic impregnate de ironie, prin necesitatea unei acțiuni de plivire a câmpului literaturii
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Împreună cu alte edificii. Casa Comandantului cu o vedere extraordinară asupra golfului, a fost una din puținele case de lemn care a supraviețuit flăcărilor. Se poate vizita astăzi Muzeul Închisorii care prezintă uniforme, lanțuri, diferite obiecte uzitate de deținuți, instrumente de tortură, și Biserica Deținuților, În stil neogotic (Australia..., p. 315). 291 Guvernatorul George Arthur și-a asumat răspunderea de a fixa „Linia neagră” a populației de culoare, s-a aplicat legea marțială contra băștinașilor și s-a alcătuit o armată de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
artă aborigenă ș.a. 373 Din cauza unui defect de proiectare, aceasta nu a funcționat niciodată ca moară de vânt, așa că, pentru a măcina porumb pentru comunitate, deținuții erau puși să Învârtă o piatră de moară, care a devenit cunoscută drept „turnul torturii” (Australia..., p. 242). 220 În fosta Clădire a Trezoreriei, un reușit exemplu al stilului renascentist italian, având În față impunătoarea statuie a reginei Victoria, funcționează astăzi Cazinoul, feeric iluminat noaptea În culori pastelate de la nuanțe de bleu-vernil, până la roșuviolet. Dintre
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Uliu afurisit, tu minți. Suita mea-i din înși aleși și rări, Ce datoria-n amănunt își știu Și-n modul cel mai nobil își susțin Cinste și nume. O, prea mică vină, Ce-urîtă în Cordelia-ai apărut! Că fierul de tortură-ai scos ființa-mi Din locul ei: mi-ai smult din piept iubirea, And added to the gall. O Lear, Lear, Lear! Beat at this gate that let thy folly în [Striking hîș head.] And thy dear judgment ouț. Go
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
anotimpurile etc. „Mary, Mary, quite contrary,“/„How does your garden grow?“/„With silver bells and cockleshells,“/„And pretty maids all in a row“. Se spune că versurile sînt inspirate de figura reginei Maria Tudor cea sîngeroasă, apărătoare a catolicismului, promițînd tortura și moartea protestanților. „Tom, Tom, the piper's son, / Stole a pig, and away did run! / The pig was eat, / And Tom was beat, / And Tom went crying / Down the street“. CÎntecel din secolul al XVIII-lea, despre violența familială
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
care au avut inspirația să se autodenunțe. În rest, sunt convins că, deși SRI și-a creat în 17 ani propriile rețele de informatori noi sper doar că procedeele n-au fost aceleași cu ale Securității, deci șantajul, presiunea psihologică, tortura! -, mai exploatează încă și munca multor turnători de pe vremuri. Dar, poate, unele persoane chiar au vocația asta și cu vocația nu te pui!!! Dorin Popa: Încerc acum să-mi aduc aminte dacă articolul tău Mărturisiți și veți fi liberi!, din
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
enumerat trei nume. Toate sunt de foști deținuți politic. Așa cum am mai spus, eu pe deținuții politic nu-i judec, pentru că, din fericire pentru mine, nu am fost în situația lor și habar nu am cum aș fi reacționat la tortură ori numai la amenințarea cu tortura! Dorin Popa: Eugen Uricaru nu a fost deținut politic, ci președintele Uniunii Scriitorilor, după Mircea Dinescu și Laurențiu Ulici. Vizibilitatea lui ca scriitor nu a crescut datorită funcției deținute, în mod ilegitim, pe baza
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
foști deținuți politic. Așa cum am mai spus, eu pe deținuții politic nu-i judec, pentru că, din fericire pentru mine, nu am fost în situația lor și habar nu am cum aș fi reacționat la tortură ori numai la amenințarea cu tortura! Dorin Popa: Eugen Uricaru nu a fost deținut politic, ci președintele Uniunii Scriitorilor, după Mircea Dinescu și Laurențiu Ulici. Vizibilitatea lui ca scriitor nu a crescut datorită funcției deținute, în mod ilegitim, pe baza unei declarații de necolaborare cu Securitatea
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
La fel și Golding în Lord of the Flies. Cum distopia este opusul a tot ceea ce e bun și frumos, adică locul cel mai puțin de dorit, spre deosebire de utopie, era firesc ca autorii Desperado s-o plaseze în spațiul comunist, tortura supremă a ființei umane. Dar nu toți scriitorii Desperado care și-au descris incursiunile în comunism i-au înțeles esența. A avut fiecare o teză, un punct de vedere destul de limitat. Burgess a fost extrem de sensibil la amenințarea comunismului pentru
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cât și vestul exprimă o neclaritate în limbaj clar. Diferența este că în est trebuie să citești printre rânduri dacă vrei să ai acces la sens. Vestul citește, vizitează, aude de est, dar nu ajunge să descifreze în literatura lui tortura obligației politice de a minți. Numai că și minciuna e o formă de ambiguitate. Mai ales dacă autorul reușește să stârnească subversiv îndoiala lectorului. Lectorul vestic nu știe să răstălmăcească spusele scriitorului estic. Reversul însă e posibil. Prin urmare, dacă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
carte de proză și poezie de-a dreptul îngrozitoare. A plecat în Turcia cu Arthur Miller, s-a lăsat folosit propagandistic de o organizație kurdă teroristă; apoi l-a insultat pe ambasadorul american la dineu, acuzându-l că ambasada încurajează tortura în Turcia. La întoarcerea în Anglia (împreună cu Miller) a publicat într-un ziar de marcă londonez de dumincă un articol în care se lăuda cu isprăvile lui. Mai târziu a înregistrat un discurs de jumătate de oră la televiziune, denunțându
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
viață din care poetul a evadat: tristețea sărăciei, sentimentul de gol. În ochii lui e mai degrabă spaimă decât regret. Plecat din Budapesta prea de timpuriu pentru a vorbi de nostalgie, Szirtes trăiește în poeme bucuria de a fi scăpat torturii totalitare. Poemul descrie o Budapestă tristă, posibil apăsată încă de comunism, iar printre rânduri descifrăm sentimentul de ușurare al poetului că a scăpat la vreme. Găsim aluzii politice la opresiunea totalitară în Ospiciu: lipsa libertății de exprimare (dublată de o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
la puterea divină: Facă Dumnezeu ce vrea! exclamație retorica repetată de patru ori pe parcursul operei cu varianta Doamne! Fie-n voia ta!. O a doua sursă de putere este cea morală, Întruchipata prin voievodul Brâncoveanu și atitudinea să În fața torturii și a morții nu numai proprii ci a fiilor săi: Să știți c-a murit creștin / Brâncovanul Constantin!. De asemenea, textul abundă În elemente ale unui discurs al puterii obținute cu forța, al războiului și al violenței: Că pe noi
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Florina-Olimpia Lupiș () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92317]
-
-au anii..., București, 2000; Poeme de exil, București, 2001. Repere bibliografice: Octavian Paler, „Am trăit bolnav de absență” (interviu cu Virgil Ierunca), RL, 1990, 6; Florin Manolescu, O utopie a diavolului, LCF, 1990, 16; Gheorghe Grigurcu, Virgil Ierunca despre estetismul torturii, VR, 1990, 3; Liviu Malița, Ovidiu Pecican, „Piteștiul” a fost dincolo de iad, APF, 1990, 3-4; Mircea Mihăieș, Arhipelagul MAI, O, 1990, 20; Ion Simuț, Tiberiu Ciorbă, Adrian T. Sârbu, Traian Ștef, Ioan Moldovan, Biografia unei cărți: „Fenomenul Pitești” de Virgil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
binele. Nehotărârea existențială este crisparea provocată de conștiința riscului și de spectrul regretului. Ceea ce urmează să fac nu este indiferent, pentru că nu orice aș face este la fel de bine sau de rău. „Ce e de făcut?“ În spatele acestei întrebări se ascunde tortura pe care o induce în noi posibilul, faptul de a nu putea experimenta în spațiul realului două sau mai multe dezlegări la o unică problemă existențială. Nehotărârea se hrănește din teroarea în fața ireversibilității realului: de îndată ce mă voi hotărî, voi decide
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
crima și a comis crime. Eu sînt alături de rege". Au fost date publicității și alte documente legionare confiscate în timpul raidului organizat de Călinescu, care dovedea că Legiunea acceptase bani de la evrei, urmate de o listă a crimelor, a instrumentelor de tortură și a armelor legionarilor 64. Într-o însemnare din 19 aprilie din jurnalul doamnei Liliana citim următoarele: Am făcut o plimbare cu tata. Știe despre arestarea lui Codreanu". Ea continuă menționînd că acesta fusese dus la Predeal. A doua zi
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
generalului Antonescu a fost respinsă, dar acesta, cu "memoria sa pe termen lung" nu va ierta niciodată acest afront 70. Anul 1938 a constituit un coșmar pentru Legiune. Călinescu era neobosit. Nu trebuie să uităm cruzimea și eficiența camerelor de tortură ale Siguranței. Chiar și în comparație cu NKDV-ul sau cu Gestapoul, Siguranța își depășea atribuțiile. Legionarii continuau să comită violări ale ordinii fără sens, chiar împotriva voinței lui Codreanu aflat în închisoare. El simțea că toate acestea îi puneau viața în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să facă ceea ce ar fi trebuit să facă, ci numai ceea ce putea să facă pe moment. Simțul strict militar al legii, ordinii și disciplinei al lui Antonescu era incompatibil cu dinamismul revoluționar al unor mișcări ivite de coșmarul camerelor de tortură ale lui Carol. Iar Antonescu, "dat fiind lungul său trecut prooccidental" nu era sigur că nemții ar sprijini o atitudine potrivită Legiunii. Ei îi lăsau tot timpul pe toți (inclusiv pe Antonescu și Legiunea) să ghicească cui îi vor acorda
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
au fost fie puse În slujba Reichului, fie programate pentru exterminare. Acest lucru nu se mai Întâmplase pe continent. Peste mări, statele europene au subjugat sau aservit frecvent populațiile indigene din colonii și nu s-au dat În lături de la tortură, mutilare sau ucidere În masă pentru a-și forța victimele să se supună. Dar la ei acasă, europenii nu mai văzuseră astfel de metode din secolul al XVIII-lea, cel puțin nu la vest de Bug și Prut. Al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să se recunoască vinovați sau să-și mărturisească așa-zisele fapte „antinaționale”. În august 1947, la Sofia, În procesul vizibil aranjat al liderului țărănist Nicola Petcov și al „complicilor” săi, patru din cei cinci acuzați s-au declarat nevinovați, În ciuda torturii și a mărturiilor falsificate 7. După criza iugoslavă din 1948, atitudinea lui Stalin s-a schimbat. Pentru mulți, Belgradul era o alternativă atrăgătoare față de Moscova. Spre deosebire de Stalin, Tito nu avea ambiții imperiale ( În afară de zona balcanică). Eliberându-și țara și conducând
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
său („Grupul Trădător de Spionaj și Sabotaj al lui Traicio Kostov”) au fost acuzați În decembrie 1949 de colaborare cu mișcarea fascistă antebelică, spionaj pentru serviciile secrete britanice și conspirație cu Tito. După ce a cedat În cele din urmă sub tortură și a semnat „confesiunea” În care se recunoștea vinovat, Kostov a refuzat În fața Curții să pronunțe textul prestabilit, a retractat public declarațiile smulse de anchetatori și a fost târât afară din sală În timp ce protesta, susținând că e nevinovat. Două zile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
murit, România se remarca prin severitatea condițiilor de detenție și prin diferite Închisori „experimentale”, În special cea de la Pitești, unde, timp de trei ani, din decembrie 1949 până la sfârșitul lui 1952, prizonierii au fost Încurajați să se „reeduce” reciproc prin tortură fizică și psihică. Majoritatea victimelor erau studenți, „sioniști” și alți deținuți politici necomuniști. Statul comunist era permanent Într-un război nedeclarat cu propriii cetățeni. Ca și Lenin, Stalin exploata nevoia de inamici: era În logica statului stalinist să se mobilizeze
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
să Învingă FLN prin forță Înainte de a-i obliga pe coloniști să accepte reformele politice și o redistribuire a puterii. Armata franceză a demarat așadar un război de uzură Împotriva gherilelor FLN. Ambele părți s-au folosit frecvent de intimidare, tortură, crimă și terorism În toată regula. În decembrie 1956, după o serie terifiantă de asasinate comise de arabi și răzbunări ale europenilor, Robert Lacoste, reprezentantul politic al lui Mollet, i-a dat mână liberă colonelului de parașutiști Jacques Massu să
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
anilor ’90, un grup de tineri reporteri de investigație de la cotidienele El Mundo și Diario 16 au dezvăluit că guvernul lui González dusese un „război murdar” Împotriva terorismului basc În 1983-1987, autorizând și chiar Încurajând trupele speciale să practice răpirea, tortura și asasinatul, atât În Spania, cât și peste graniță, În regiunile basce din Franța de unde ETA opera frecvent (vezi capitolul XIV). Având În vedere reputația ETA, acest lucru nu ar fi reușit, poate, să-l discrediteze pe charismaticul González (cum
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
doar de o mână de vizitatori, mai mult străini. În schimb, În partea opusă a orașului, ungurii se Înghesuie să vadă Terrorhaza. Terrorhaza („Casa Terorii”) este, așa cum sugerează numele, un muzeu al ororilor. El spune o poveste despre dictatura, violența, tortura și represiunea practicate de stat În Ungaria Între 1944 și 1989. Datele sunt semnificative. Reproduceri sinistre după celulele arestului poliției, echipamentele de tortură și camerele de interogatoriu care se aflau cândva acolo (clădirea este chiar sediul fostei Securități) le sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]