4,816 matches
-
publică și pot crea coaliții de susținere 2 prin care să determine intrarea problemelor pe agenda formală a guvernului, prin procesele specifice de policy adjustment (europenizare și adaptare), pe care le voi defini În continuare. Această abordare orizontală pe nivel transnațional are avantajul că poate folosi procesul integrării pentru a debloca instituțiile statului responsabile cu implementarea politicilor de gen. În acest caz, există cel puțin două căi de „Învățare” a abordării incrementale a procesului decizional: fie aceasta este integrată În pachetul
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
a lumii, Statele Unite ale Americii. Drept urmare, odată cu această tranziție la un nou statut, odată cu aderarea la cea mai de succes alianță cunoscută În istorie și cu integrarea În comunitatea de securitate occidentală, România trebuie să apere și să proiecteze valori transnaționale: drepturile și libertățile fundamentale ale individului, democrația și statul de drept (Strategia de Securitate Națională, 2006). Drept urmare, statul nostru are nevoie și de configurarea unui aparat militar adecvat acestor scopuri. Care sunt argumentele În acest sens? Prin aderarea la NATO
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și cu alte state. A fost deosebit de apreciat de conducerea Ministerului pentru calitățile sale de negociator și rezultatele avute. 7. Participări la conferințe internaționale: în cadrul O.N.U. (Comitetul de la Geneva pentru drepturile omului, Comisia O.N.U. pentru societățile transnaționale și Grupul de lucru pentru elaborarea Codului de conduită al acestora), U.N.E.S.C.O. Paris (conferințele generale din 1962, 1966, protecția bunurilor culturale și altele), F.A.O. Roma (conferințele generale 1984 1985), Organizația Meteorologică Mondială (modificarea statului acesteia), U.N.I.D.R.
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de urmărire și de promovare a aplicării tratatelor internaționale în domeniul drepturilor omului, Ses. șt. Universitatea Valahia Târgoviște * The formulation of a Code of Conduct on Transnational Corporations, Revue roumaine ďétudes internationales, nr.1/1984, p.37 et suiv. * Societățile transnaționale și exigențele unui Cod de conduită, în Lumea nr.30/1980, p.26 * Românilor de pe alte meleaguri, în Astra Română Timișoara, 2001, p.XXIII D. De o altă factură sunt lucrările elaborate ca jurist diplomat (prin efortul de gândire și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
cu titlu personal, în cadrul unor conferințe sau reuniuni internaționale ori seminarii; textele în cauză se află în documentele acestora. * Conferințele diplomatice cu plenipotențiari de la Viena pentru codificarea dreptului internațional (Dreptul consular 1963 și Dreptul tratatelor 1986) * Comisia ONU pentru societățile transnaționale (1980-1985) și Grupul ei de lucru care a elaborat Codul de conduită pentru societățile transnaționale * Reuniunea de experți ONU New-York, organizată de UNITAR, referitor la dezvoltarea progresivă a principiilor și normelor dreptului internațional privind noua ordine economică internațională * Conferințele generale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
află în documentele acestora. * Conferințele diplomatice cu plenipotențiari de la Viena pentru codificarea dreptului internațional (Dreptul consular 1963 și Dreptul tratatelor 1986) * Comisia ONU pentru societățile transnaționale (1980-1985) și Grupul ei de lucru care a elaborat Codul de conduită pentru societățile transnaționale * Reuniunea de experți ONU New-York, organizată de UNITAR, referitor la dezvoltarea progresivă a principiilor și normelor dreptului internațional privind noua ordine economică internațională * Conferințele generale UNESCO (în comitetul juridic) Paris (1962 și 1966) * Reuniunile Birourilor Reunite pentru Protecția Proprietății Intelectuale
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și pentru toate națiunile. Pornind de la constatările bine cunoscute făcute de juriști, economiști, oameni politici, specialiști în relațiile internaționale, în sensul că numărul actorilor vieții internaționale a crescut (în afară de state, fiind prezente numeroase alte subiecte de drept, printre care societățile transnaționale), că statele izolate au de făcut față unor "sfidări" legate de apariția unor probleme noi, pe care, datorită complexității și gravității lor, nu le mai pot rezolva singure, ci numai apelând la un cadru multinațional, se consideră că, în condițiile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
literatura de drept internațional, o serie de autori de prestigiu în primul rând profesorul Dominique Carreau au relevat profundele schimbări la care este supus dreptul internațional actual, printre care impactul globalizării asupra unui număr considerabil de probleme, creșterea rolului societăților transnaționale, apariția unor noi subiecte de drept ș.a., ceea face ca dreptul internațional actual să fie considerat mai curând un drept "transnațional", decât un drept "interstatal", în sensul tradițional 3. Autorii care susțin acest punct de vedere enumeră, printre argumentele în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care este supus dreptul internațional actual, printre care impactul globalizării asupra unui număr considerabil de probleme, creșterea rolului societăților transnaționale, apariția unor noi subiecte de drept ș.a., ceea face ca dreptul internațional actual să fie considerat mai curând un drept "transnațional", decât un drept "interstatal", în sensul tradițional 3. Autorii care susțin acest punct de vedere enumeră, printre argumentele în sprijinul unei asemenea reconsiderări a dreptului internațional, noile procese care au loc pe arena mondială, apariția unor noi structuri de autoritate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Unies se sont enfin mobilisées pour combattre ce fléau en adoptant la Stratégie mondiale contre le térrorisme. 1. Unul dintre fenomenele care au bulversat serios statele și comunitatea internațională, adăugînd noi probleme celor deja existente, este cel al terorismului internațional (transnațional după unii autori). El este astăzi una dintre amenințarile cele mai serioase la adresa securitații globale a lumii. Prin proporțiile endemice pe care le-au atins și multiplele forme de manifestare, violența și terorismul provoacă o mare îngrijorare la toate nivelurile
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
stabili condițiile de aplicare a Acordului de asistență judiciară în materie penală dintre Statele Unite ale Americii și Uniunea Europeană, în cazul tratatului bilateral. În acest fel, i s-au adus acestuia completările necesare, spre răspunde mai bine noilor provocări ale criminalității transnaționale. În legătură cu acesta, a fost inițiată procedura de spunere spre ratificare de către Parlament (Președintele României a emis un decret în acest sens). Există de asemenea, în același sens și documentul Memorandumul de înțelegere între Oficiul Național de prevenire și combaterea spălării
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Bineînțeles, cei mai mulți dintre noi nu sunt implicați în mod direct, dar suntem cu toții parte și beneficiari ai sistemului care funcționeaz] astfel. Acest tip de apel la dreptate este legat de o interpretare controversat] a acțiunilor guvernelor, b]ncilor și companiilor transnaționale. Cred c] este important ca argumentul moral pentru acordarea ajutorului s] nu se bazeze prea mult pe acest apel, deși am mult] simpatie pentru el. Procedând în acest fel greșit, se va accepta faptul c] cei foarte s]răci dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
accept]m faptul c] lumea reprezint] un domeniu moral în care responsabilit]țile se pot extinde, se poate argumenta c] ajutorul poate fi considerat o expresie a unei astfel de responsabilit]ți morale. Aceasta ar trebui condus] de guverne, corporații transnaționale și alți „actori internaționali”. viii. A nu face r]u și valoarea libert]ții Ajungem acum la obiecția de bâz] în ceea ce privește ideea existenței datoria de a-i ajuta pe cei s]răci. Acest aspect reprezint] o provocare direct] la adresa premisei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
negru ci le-au făcut să se replieze în jurul unei noi forme de acțiune colectivă: terorismul. OPEC a devenit mai tăcută dar AlQaeda a devenit mai vizibilă și mai puternică. "Jocul" la scară globală este atât de impredictibil încât corporațiile transnaționale nu mai globalizează economic sau financiar doar ca să câștige ci ca să reziste. Dacă la un moment dat blocul răsăritean, fost comunist, a părut o poartă deschisă pentru dezvoltarea firmelor occidentale, astăzi China și India ca piețe de producție și consum
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
omului în timp real. Una din consecințe ar fi că realitățile de al treilea ordin realitățile virtuale, simulacrul (vezi Baudrillard, 1994) încep să se substituie "lumii reale". Partizanii rupturii postmoderne în evoluția istorică a societății argumentează că dezvoltările în cadrul capitalismului transnațional produc o nouă configurație globală a post-fordismului și/sau postmodernismului. Kellner (2002) încearcă să propună o perspectivă care să nu neglijeze achizițiile teoretice anterioare, introducând un nou concept pentru a facilita înțelegerea globalizării: tehnocapitalismul. Această noțiune ar indica o nouă
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Până mai ieri căutau să controleze, azi știu că e de ajuns să distreze. MTV-ul a pătruns acolo unde CIA nici nu visa să ajungă" (Gardels, f.a.:5). 1.2.1.3. Fețele globalizării Teme precum corporațiile multinaționale și transnaționale, dezvoltarea rețelelor de comunicare globală, existența unei limbi universal acceptată, răspândirea problemelor legate de sănătate (boli transmisibile ce pot fi controlate foarte greu, experimente genetice ș.a.) sau de ecologie (catastrofe ecologice ș.a.), precum și luarea deciziilor la nivel global de către organisme
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Articolul 1 Prezenta hotărâre reglementează procedura specifică privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale pe teritoriul României, în baza prevederilor Legii nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, denumită în continuare Lege. Articolul 2 (1) Reprezentantul legal în România al unei întreprinderi prevăzute la art. 1 din Lege are obligația
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185153_a_186482]
-
Articolul 1 Prezenta hotărâre reglementează procedura specifică privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale pe teritoriul României, în baza prevederilor Legii nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale, denumită în continuare Lege. Articolul 2 (1) Reprezentantul legal în România al unei întreprinderi prevăzute la art. 1 din Lege are obligația de a deține documentele necesare realizării controlului privind respectarea condițiilor de muncă prevăzute la art. 6 din Lege
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185153_a_186482]
-
Barbu Ministrul integrării europene, Anca Daniela Boagiu București, 31 ianuarie 2007. Nr. 104. Anexa 1 COMUNICARE privind detașarea salariaților 1.1. Denumire: 2.│ Întreprinderea prevăzută la art. 1 din Legea nr. 344/2006 privind │ │ detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale 2.3. Numărul de înmatriculare*3): │ │ ............................................................... 3.│ Beneficiarul prestării de servicii/ Unitatea sau întreprinderea situată │ │ pe teritoriul României/Întreprinderea utilizatoare 4.1. Data de la care începe detașarea │ │ ............................................................... 4.2. Scopul detașării │ │ ................ ................. ............ 1) Comunicarea va fi transmisă inspectoratului teritorial de muncă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185153_a_186482]
-
a unui stat membru al Spațiului Economic European se va completa obligatoriu și anexa nr. 2. Anexa 2 DECLARAȚIE 1.2. Denumire: 2.│ Întreprinderea prevăzută la art. 1 din Legea nr. 344/2006 privind │ │ detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale 2.3. Numărul de înmatriculare*3): │ │ ............................................................... │ └─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘ Declar pe propria răspundere, cunoscând că falsul în declarații este pedepsit de legea penală în vigoare, că următorii salariați care nu au cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat membru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185153_a_186482]
-
că următorii salariați care nu au cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene sau a unui stat membru al Spațiului Economic European și care sunt detașați în baza dispozițiilor Legii nr. 344/2006 privind detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale îndeplinesc condițiile legale de muncă din ........................ *4)
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185153_a_186482]
-
O atare abordare conjugată a celor două mărimi permite ameliorarea unei prime diferențe recognoscibile în literatura de specialitate, aceea dintre două macrotipuri de definire a fenomenului globalizării: unul care focalizează creșterea interconectării și a interdependenței, a interacțiunilor și a fluxurilor transnaționale; și altul care accentuează anvergura (acoperirea geografică) a fenomenului, traductibilă în comprimarea simbolică a spațiului și a timpului în așa fel încât evenimente locale pot fi rapid antrenate de evenimente produse la mare distanță. Asociate reprezentării globalizării ca fenomen deopotrivă
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
asupra guvernanței globale. În esență, termenul presupune crearea unor noi mecanisme și structuri de guvernământ la nivel local și global care să includă într-un proces decizional complex, extins și dinamic mișcări sociale și organizații civice, ONG-uri, companii multiși transnaționale, mass-media globale, piețe globale de capital, comunități științifice, mișcări religioase. Cât privește cauzele globalizării politice, hiperglobaliștii le asociază sfârșitului Războiului Rece și triumfului democrației occidentale asupra rivalului comunist, actuala configurație a sistemului internațional fiind posibilă ca urmare a anulării bipolarismului
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
muncii, tendința de convergență, sincronizare și interconectare a piețelor sau tranziția de la un tip extensiv la unul intensiv de producție, în timp ce formele sale de exprimare sunt a mobilității globale a capitalului, creșterea investițiilor străine directe și a rolului companiilor multiși transnaționale. Finalitatea mai mult teoretică a procesului de globalizare este starea de globalitate. În mod specific, termenul definește o economie veritabil globalizată, nu doar internaționalizată, în sensul în care cea din urmă presupune intensificarea comerțului internațional, dar având economiile naționale ca
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]
-
mediu global în continuă schimbare. În sfârșit, ca epifenomen al proceselor sus menționate, globalizarea socială semnifică expansiunea geografică a interacțiunilor și reflexivității sociale, uniformizarea stilului de consum (life style), creșterea mobilității populaționale cu intensificarea fenomenului migraționist, dezvoltarea unor mișcări sociale transnaționale (inclusiv teroriste) și, în general, comprimarea spațiului și a timpului din punctul de vedere al implicațiilor lor sociale, într-un sfârșit simbolic, dacă nu al istoriei (teza lui Fukuyama), atunci cel puțin al geografiei (în reformularea lui Paul Virilio). În
RELATII INTERNATIONALE by Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1530]