4,501 matches
-
oameni au reușit să efectueze traversarea, dintre care doar 35 au reușit să ajungă până la pozițiile britanicilor. Pe date de 23, la Driel a sosit Divizie a 43-a Wessex. Din stocurile acestei divizii trebuiau distribuite bărci de asalt pentru traversarea fluviului de către parașutiștii polonezi. Din nefericire, bărcile au ajuns târziu pe poziții, iar polonezii, care nu erau obișnuiți cu acel timp de ambarcațiune, nu au reușit să trimită pe celălalt mal decât 153 de oameni, mai puțin de 25% din
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
generalul Stanisław Sosabowski. Se pare că Horrocks și-a dat seama că Divizia I se află într-o poziție care devenea tot mai greu de menținut și s-a început conceperea unui plan de retragere. În acea noapte, încercările de traversare a râului s-au încheiat cu eșecuri de proporții. Pentru traversarea celor două batalioane a fost adus un număr insuficient de bărci. Din acest motiv, doar Batalionul 4 al Regimentului „Dorsetshire” a avut timp să încerce forțarea cursului de apă
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
că Divizia I se află într-o poziție care devenea tot mai greu de menținut și s-a început conceperea unui plan de retragere. În acea noapte, încercările de traversare a râului s-au încheiat cu eșecuri de proporții. Pentru traversarea celor două batalioane a fost adus un număr insuficient de bărci. Din acest motiv, doar Batalionul 4 al Regimentului „Dorsetshire” a avut timp să încerce forțarea cursului de apă. Soldații britanici au debarcat din păcate într-o zonă bine apărată
Operațiunea Berlin (evacuarea din Arnhem) () [Corola-website/Science/336677_a_338006]
-
două automate pentru achiziționarea legitimațiilor de călătorie și cu panouri de informare la intrarea spre peronul 1 și în gangul subteran, pe partea cu piața "Karel Quitmannplein". Peroanele sunt echipate cu adăposturi de așteptare pentru călători. Un pasaj subteran permite traversarea liniilor și trecerea de la un peron la altul. În plus, pasajul permite locuitorilor orașului o legătură pietonală și velo între piața "Karel Quitmannplein", situată la nord de linii, și piața "Heldenplein", situată la sud de linii. Gara Zaventem este deservită
Gara Zaventem () [Corola-website/Science/336697_a_338026]
-
ale lui Hackett trebuiau să asigure sprijinul pozițiilor deja cucerite de parașutiști în nordul și nord-vestul Arnhemului. În a treia zi, Brigada I de parașutiști polonezi urma să fie lansată la sud de râu în zona de parașutare „K”. După traversarea podului, polonezii trebuiau să se alăture camarazilor din zona de est a orașului, făcând joncțiunea cu subunitățile de artilerie aduse cu planoarele în zona de aterizare „L”. Brigada I aeropurtată avea să aibă ca sarcină apărarea localității Oosterbeek în zona
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
de cale ferată fusese aruncat în aer de geniștii germani mai înainte ca aliații să ajungă aici, iar podului de pontoane îi lipsea secțiunea din mijloc. La venirea serii, militarii companiei A comandate de maioul Digby Tatham-Warter au fost martorii traversării podului de către soldații germani comandați de Gräbner. Cea mai mare parte a batalionului aliat și unele dintre unitățile de sprijin, printre care două mașini de teren din grupul lui Gough, tunurile antitanc cu proiectile de 6 livre, cartierul general al
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
pierderi minime, dar situația în continuă schimbare din Arnhem a presupus schimbarea din mers a planurilor. Parașutiștii Batalionului al 11-lea și restul Regimentului South Staffords au fost trimiși imediat spre podul din Arnhem pentru ca să sprijine atacurile pentru cucerirea și traversarea podului. Ei s-au alăturat după căderea serii Batalioanelor 1 și 3. Decizia lui Hick de trimitere a parașutiștilor Batalionului 11 la Arnhem, ceea ce a dus implicit la slăbirea Brigăzii a 4-a de parașutiști, a fost întâmpinată de protestele
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Rin. Britanicii au plănuit să trimită plute pentru aducerea polonezilor pe malul nordic al fluviului, unde era nevoie grabnică de întăriri. Polonezii au așteptat pe malul sudic până al ora 3 dimineața, dar nicio plută nu a fost adusă pentru traversare, și au fost nevoiți să se retragă la Driel, unde au organizat o linie defensivă. În timpul nopții, soldații germani de la sud de Rin au organizat o linie de blocare de-a lungul căii ferate, făcând joncțiunea cu subunitățile SS spre
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
S-a hotărât ca să se transporte șase bărci din cauciuc pe maul de nord ca să permită polonezilor să traverseze Rinul și să vină în sprijinul celor din zona Oosterbeek. În acea noapte s-a pus în aplicare planul, dar în timpul traversării s-a rupt cablul care trebuia să ajute la remorcare, iar vâslele din dotare s-au dovedit ineficiente pentru manevrarea bărcilor în curentul puternic. Doar 55 de polonezi au reușit să traverseze Rinul până la ivirea zorilor, iar dintre aceștia doar
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
Au mai fost făcute în următoarele două zile unele eforturi de reaprovizionare a avioanelor decolate de pe aeroporturi din Europa continentală, dar rezultatele nu au fost mulțumitoare. Pe malul sudic al Rinului, polonezii s-au pregătit pentru o nouă încercare de traversare a fluviului. Ei au așteptat sosirea bărcilor de asalt trimise de Corpul XXX, care au sosit însă doar după miezul nopții, unele dintre acestea fără vâsle. Traversarea a început la ora 3 dimineața, polonezii fiind sprijiniți cu foc de Divizia
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
malul sudic al Rinului, polonezii s-au pregătit pentru o nouă încercare de traversare a fluviului. Ei au așteptat sosirea bărcilor de asalt trimise de Corpul XXX, care au sosit însă doar după miezul nopții, unele dintre acestea fără vâsle. Traversarea a început la ora 3 dimineața, polonezii fiind sprijiniți cu foc de Divizia 43 Wessex. În cele câteva ore până la ivirea zorilor, doar 153 de soldați au reușit să traverseze Rinul, mai puțin de 25% dintre cei care erau așteptați
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
a situației locale. Mai târziu, el a convocat o conferințe Valburg la care au participat Browning, generalul Ivor Thomas (Divizia 43 Wessex) și Sosabowski. În timpul acestei ședințe, Horrocks a reușit să îl convingă pe Sosabowski să accepte organizarea unei noi traversări a Rinului în noaptea care avea să urmeze. După ce germanii au reușit să cucerească ceva mai târziu o porțiune din îngustul drum de aprovizionare a aliaților de lângă Nijmegen, Horrocks și-a dat seama că planul inițial nu este viabil și
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
răniți, germanii folosind ambulanțe și mașini de teren pentru evacuarea cazurilor grave la spitalul din Arnhem, unde personalul medical german, britanic și olandez a lucrat împreună pentru salvarea răniților. În cursul nopții, soldații aliați au făcut o nouă tentativă de traversare a râului. S-a hotărât ca Batalionul al 4-lea al Regimentului „Dorset” și Batalionul I de parașutiști polonezi să forțeze cursul apei la ora 22:00 folosind bărci de asalt și vehicule amfibii. Sosabowski a fost furios atunci când a
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
cu atât mai mult cu cât considera planul riscant. În cele din urmă însă, a fost obligat să accepte planul britanic. Bărcile de asalt nu au ajuns în zonă nici până la ora 1 dimineața. Ca urmare, planul a fost modificat, traversarea urmând să fie făcută doar de batalionul britanic. Un complex de factori - lipsa unor echipaje experimentate ale vehiculelor amfibii, curentul puternic și alegerea neinspirată a locului de debarcare pe malul nordic - a făcut ca dintre cei 315 de britanici îmbarcați
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
a dus la încetinirea procesului de evacuare. Germanii au bombardat la rândul lor militarii aflați în retragere, ei crezând însă în mod greșit că este de fapt vorba de o misiune de reaprovizionare a trupelor avansate. La ora 05:00, traversarea râului a încetat, pentru că lumina dimineții permitea artileriștilor germani să lanseze atacuri mai precise asupra bărcilor. 2.163 de infanteriști, 160 de polonezi, 75 de soldați ai regimentului Dorset și mai multe zeci de alți soldați aliați au fost evacuați
Bătalia de la Arnhem () [Corola-website/Science/336668_a_337997]
-
câțiva metri. Ulterior, trotuarele și pista pentru bicicliști au fost mutate în exteriorul podului, datorită situațiilor periculoase care se creau din cauza creșterii traficului auto. Până la deschiderea Tunelului Maas, în 1942, Podul Willem a rămas cea mai vestică legătură fixă de traversare a Meusei, astfel că și traficul internațional care traversa centrul Rotterdamului utilizând podul a sporit în mod semnificativ. Podul Willemsbrug a jucat un rol important în mai 1940, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Infanteriștii marini încartiruiți în cazarma
Podul Willem (Rotterdam) () [Corola-website/Science/336725_a_338054]
-
spre vest spre insula Walcheren. A doua operațiune importantă a debutat cu luptele grele pentru eliminarea pungii Breskens. Aici, Divizia a 3-a canadiană de infanterie a trebuit să înfrângă rezistența puternică a germanilor, care se opuneau încercării aliaților de traversare a Canalului Leopold. Dificultatea traversării canalului fusese deja demonstrată de eșecul tentativei Diviziei a 4-a blindate canadiene de la Moerbrugge. Defensiva germană era foarte puternică, sprijinindu-se pe fortificații pregătite din timp și pe inundarea teritoriului dintre canalele Leopold și
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
A doua operațiune importantă a debutat cu luptele grele pentru eliminarea pungii Breskens. Aici, Divizia a 3-a canadiană de infanterie a trebuit să înfrângă rezistența puternică a germanilor, care se opuneau încercării aliaților de traversare a Canalului Leopold. Dificultatea traversării canalului fusese deja demonstrată de eșecul tentativei Diviziei a 4-a blindate canadiene de la Moerbrugge. Defensiva germană era foarte puternică, sprijinindu-se pe fortificații pregătite din timp și pe inundarea teritoriului dintre canalele Leopold și Schipdonk. Aliații au decis că
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
nordic al pungii. Atacul celor două coloane a început pe 6 octombrie, fiind sprijinit de bombardamente puternice de artilerie și mașini blindate „Wasp” echipate cu aruncătoare de flăcări. Mașinile blindate au lansat baraje de flăcării peste Canalul Leopold pentru acoperirea traversării canalului cu bărcile gonflabile de către militarii Brigăzii a 7-a. Canadienii au reușit să cucerească două poziții foarte vulnerabile pe celălalt mal. După ce și-au revenit din șocul atacului aruncătoarelor de flăcări, germanii a contraatacat, ar nu au reușit să
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
din șoseaua Aardenburg. Brigada a 9-a canadiană a organizat o operațiune amfibie cu militarii îmbarcați pe transportoare pe pneuri „Terrapin” și vehicule de debarcare șenilate „Buffalo”, conduse de geniștii Regimentului al 5-lea de asalt britanic. Planul operațiunii prevedea traversarea golfului Braakman și debarcarea în apropiere de satul Hoofdplaat, în spatele pungii inamice. Aceasta ar fi pus presiune asupra germanilor pe două direcții simultan. În ciuda manevrării dificile a vehiculelor prin canale și a unei întârzieri de 24 de ore, operațiunea aliată
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
rapidă, cu depășirea liniilor germane și cucerirea unor capete de pod peste canalul Beveland, dar în schimb acțiunea lor a fost încetinită de mine, noroi și rezistența puternică a inamicului. Britanicii din Divizia a 52-a britanică au executat o traversare amfibie a Scheldt Occidental ca să ajungă în spatele liniilor germane de pe Canalul Beveland. Prin această mișcare, puternicele poziții defensive germane au fost ocolite, iar Brigada a 6-a de infanterie canadiană a avut posibilitatea declanșării unui atac frontal după traversarea canalului
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
o traversare amfibie a Scheldt Occidental ca să ajungă în spatele liniilor germane de pe Canalul Beveland. Prin această mișcare, puternicele poziții defensive germane au fost ocolite, iar Brigada a 6-a de infanterie canadiană a avut posibilitatea declanșării unui atac frontal după traversarea canalului cu bărci de asalt. Geniștii au reușit la rândul lor să construiască rapid un pod peste canal. După spargerea frontului de pe canal, întreaga apărare germană s-a prăbușit, iar peninsula Zuid-Beveland a fost curățată. A treia fază a bătăliei
Bătălia de pe râul Scheldt () [Corola-website/Science/336772_a_338101]
-
cunoscute sub numele de ecoducte au fost cele mai de succes la reducerea atât a fragmentării habitatelor cât și a numărului de accidente rutiere cu animale (, Clevenger, 2006). Ecoductele sunt pasaje structurale pe sub sau pe deasupra drumurilor, concepute pentru a facilita traversarea în condiții de siguranță a drumurilor publice de către fauna sălbatică . În ultimii ani, biologii conservaționiști și managerii de faună sălbatică au susținut construcția de ecoducte împreună cu gardurile de pe marginea drumurilor ca o modalitate de a crește permeabilitatea drumurilor și conectivitatea
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
ca fiind câștigătoarea. Proiectul cuprinde un singur pod cu deschiderea de 100 m întins peste autostradă plantat cu o varietate de tipuri de vegetație, inclusiv cu o pădure de pin și ierburi de luncă, pentru a atrage diferite specii spre traversare. Proiectul modular din prefabricate din beton armat fac ca o mare parte din pod să poată fi construită în afara amplasamentului și apoi adusă aici. Mulți macaci cu coadă de leu, specie periclitată, erau uciși în timp ce traversau șoseaua Puduthotam din Valparai
Ecoduct () [Corola-website/Science/336862_a_338191]
-
Această clădire fusese izolată în timpul luptelor de cu o zi mai înainte de grosul trupelor germane. Toate atacurile olandezilor pentru cucerirea clădirii au fost respinse, dar și toate încercările germanilor de reaprovizionare a celor din clădire au eșuat. Tentativele germanilor de traversare ale podului la bordul unor automobile sau motociclete au fost respinse de olandezi cu tiruri concentrate de mitraliere. Podul rutier nu se afla practic sub controlul niciunei tabere, fiind ținta focurilor armelor automate atât olandeze cât și germane. Aviația olandeză
Bătălia de la Rotterdam () [Corola-website/Science/336880_a_338209]