12,807 matches
-
rublă, și mama miresei să-l lase repede în jos pe sub brîu, adică să-i dea drumul iute jos, pentru ca mireasa să facă copiii lesne. Dacă în anul cînd o femeie trebuie să nască a fătat vreo scroafă sau vreo vacă, iapă etc. și dacă mieii, iezii etc. sînt frumoși, femeia va naște ușor și copilul va trăi. Ca să nască lesne, femeia însărcinată, cînd se apropie timpul, ia apă într-o oală și, aruncînd o peste streșina casei, o sprijinește cu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lui va fi ca și al aceluia ce a părăsit lumea. Dacă moare într-o familie copilul cel întîi, apoi se crede că acea familie nu va avea noroc. Cine scaldă nouă morți toată viața are noroc la căpătuială. Cînd vaca fată numai bouți e semn de noroc în gospodărie. Cine are noroc la porci are noroc la toate. Se crede că, dacă le merge bine hulubilor de la o casă, acolo fetele nu au noroc. Cînd rîndunica cîntă înainte de revărsarea zorilor
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se fac pe spicul păpușoilor ar fi împrumutul stăpînului care, împrumutînd păpușoii, a dat mai mulți înapoi, din care cauză prisosesc păpușoii. Dacă la cules găsești știuleți roșii e semn de mare rușine. Păpușoiul roșu e bun de dat la vacile ce se năcăjesc să fete și nu pot, că fată degrabă. Se crede că, uscînd cineva păpușoi în cuptor și scoțîndu-i, nu e bine a lăsa cîțiva ciucălăi acolo și că, dacă iarăși se face foc în cuptor, apoi Maica
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
obraz. Picinginile se nasc din pricină că copiii pun mîna, cînd se joacă cu găinile, pe la dos. Femeile, cînd caută găinile de ouă, se umplu pe mînă și apoi pun mîna pe copii. Ele se tămă duiesc cu oblojele* de culcuș de vacă. Pelin înspre Rusalii, sara, trebuie să pui pelin sub cap; altfel rusa liile descopăr casa și te iau. în ziua de Rusalii se pune pelin verde prin casă, ca să piară purecii. în ziua de Rusalii se pune la brîu pelin
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tot; iar de va fi părul jumătate alb și jumătate negru, vei muri în cărunteță. Dacă vezi rîndunică și ai stat, cînd vei porni, să pornești întîi cu piciorul drept, că-ți merge bine anul acela. Cînd rîndunica trece pe sub vacă, în loc de lapte dă sînge. Dacă călătoresc rîndunelele toamna, se ține de semn că se apropie iarna, iară dacă sosesc ele la noi, se crede că iarna a trecut și primăvara se apropie. Mare păcat să strici cuibul unei rîndunele sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Rudele nu e bine să se ia, căci mor de „rudă rea“*. Dacă rudele se iau în căsătorie, atunci nu le merge bine, nu se alege nici praful de ei. Rug Să nu pui rug* pe foc, căci coace ugerul vacilor. Rusalii în ziua de Rusalii nu se lucrează absolut nimica; altfel te iau rusaliile. Dacă nu pui usturoi și pelin la Rusalii, te ia din rusalii. în ziua de Rusalii se pune pelin la ușă, la icoane, la fereastră și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
luat din rusalii, joacă călușarii de nouă ori cu el în brațe și îi trece. Omul care e bun vede cînd ies rusaliile, cum zboară și cum chiuiesc pe sus. în Stratul Rusaliilor [24 de zile înainte de Rusalii], stropește-ți vacile cu usturoi ca să nu le piară laptele. Rușine Se crede că aceea care visează raci fierți va păți vreo rușine. Un copil mic să nu se țină acoperit la față, căci făcîndu-se mare va fi rușinos. Salcie Dacă în ziua
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
băiet, iar dacă pune mîna pe gură, are să nască fată. Cînd greșești și pui de două ori sare în mămăligă e a strămutare. Din sare de ți se fură, nu-ți merge bine. Cînd îți fură sarea de la oi sau vaci, ele vor muri. Nu e bine să se fure sarea de la oi, căci e rău de pagubă. S Se crede că dacă se varsă sare pe masă va fi ceartă-n casă. Cînd dai sare pe foc, pe ceea lume
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cos. Nu-i bine să umbli cu sare după ce ieși de la înviere, că asudă mînile peste an. Frățiile de cruce se fac pe pîne și sare. (Gh.F.C.) Dacă laptele dă în foc, să presari sare, ca să nu se ardă mana vacii. (Gh.F.C.) Cînd ia foc casa, pune sare pe masă; numai așa te lasă focul să scoți lucrurile din casă. (Gh.F.C.) în ziua de Ispas să nu dai sare și foc din casă, dacă vrei să nu ai pagubă. (Gh.F.C.) Noaptea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe limbă, nu te mai spurcă paserile cînd le auzi prima oară cîntînd. (Gh.F.C.) Sfînta sare e sfînta dreptate. (Gh.F.C.) Cine fură sarea de la o casă îi fură sporul. (Gh.F.C.) Cînd dai cuiva lapte, să pui în el sare, altfel vacile tale își pierd laptele. (Gh.F.C.) „Jură mîntul mare pe pîne și sare, pe sfinte icoane.“ (Gh.F.C.) Sarea e mama lui Dumnezeu. (Gh.F.C.) în scalda copilului pune sare, ca să nu se deoache. (Gh.F.C.) Dacă scoți din casă sărătura sau acritura după
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unui copil mic se pune sare, ca să nu se opărească, și se sparge un ou în ea, ca să crească copilul și să se împlinească ca oul. Dacă copilul e spurcat, se scaldă în trei vineri în lapte muls de la trei vaci în trei vineri, de trei muieri iertate, adică bătrîne. în scăldătoarea unui copil nebotezat, moașa își spală picioarele, ca copilul să umble curînd în picioare și să fie iute la mers. Cînd se scaldă copilul nou-născut, i se pun la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
strigoi, se duce un cal armăsar și se trece peste mormînt; cînd calul nu vrea să treacă, dovadă că omul din acea groapă s-a făcut strigoi. Mai ales în noaptea de Sîn Giorgiu, strigoii umblă ca să ia laptele de la vaci, mana din grîu și chiar puterea de la oameni. Pentru aceea, în presară, fiecare om pune în poartă și la ușa grajdului cîte-o clombă* de rug, ca semn că acolo nu pot intra strigoii. Cine în acea noapte stă în grajd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
văzut înainte de Sf. Gheorghe îi vei tăia capul cu un ban de argint, și îndată să-i pui în gură un cățel de ai, în ziua de Sf. Gheorghe vei putea vedea cu ochii pe strigoi cînd iau laptele de la vacile oamenilor. în ajunul sărbătorilor mari, ca în ajunul sfintelor Paști, dacă vei mînca cîțiva căței de ai, nu te teme că-ți va mînca strigele inima. Cînd se naște un copil, se împlîntă în pragul ușii un cuțit și se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
usturoi, se freacă cu el pe frunte, pe barbă, pe buci și îl pun apoi la căciulă. (Gh.F.C.) în noaptea de Sf. Andrei se ung cu usturoi țîțînele de la uși și pervazele de la ferestre. (Gh.F.C.) Femeile ung ugerul și coada vacilor cu usturoi, ca ele să nu piardă laptele. (Gh.F.C.) Usturoiul e folosit de femeile care vor să aibă copii. (Gh.F.C.) Usturoiul e făcut de Dumnezeu, și e păcat să-l calci în picioare. (Gh.F.C.) Usturoiul se samănă pînă la Sf.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
duc!“ (Gh.F.C.) Ușă Cînd ușa se deschide singură, are să-ți vină cineva. Cînd trăsnește ușa e semn că te vei muta din acea casă. Trage cu usturoi peste încălțăminte ori pe picioare, dacă vrei să-ți intre șarpele pe ușă. Vacă Ca să se alunge vacile, li se dă în tărîțe un peștișor viu. Vaca cu coada lungă e bună de lapte. Dacă șede preutul cînd umblă cu icoana sau cu crucea pe la casele creștinilor, apoi se crede că vacile, voind să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ușa se deschide singură, are să-ți vină cineva. Cînd trăsnește ușa e semn că te vei muta din acea casă. Trage cu usturoi peste încălțăminte ori pe picioare, dacă vrei să-ți intre șarpele pe ușă. Vacă Ca să se alunge vacile, li se dă în tărîțe un peștișor viu. Vaca cu coada lungă e bună de lapte. Dacă șede preutul cînd umblă cu icoana sau cu crucea pe la casele creștinilor, apoi se crede că vacile, voind să fete, se vor culca
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăsnește ușa e semn că te vei muta din acea casă. Trage cu usturoi peste încălțăminte ori pe picioare, dacă vrei să-ți intre șarpele pe ușă. Vacă Ca să se alunge vacile, li se dă în tărîțe un peștișor viu. Vaca cu coada lungă e bună de lapte. Dacă șede preutul cînd umblă cu icoana sau cu crucea pe la casele creștinilor, apoi se crede că vacile, voind să fete, se vor culca. Ca o vacă să facă vițel bălțat, să i
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe ușă. Vacă Ca să se alunge vacile, li se dă în tărîțe un peștișor viu. Vaca cu coada lungă e bună de lapte. Dacă șede preutul cînd umblă cu icoana sau cu crucea pe la casele creștinilor, apoi se crede că vacile, voind să fete, se vor culca. Ca o vacă să facă vițel bălțat, să i se dea să mănînce brînză rămasă de la Lăsatul Secului de brînză. Pentru vaca care este a făta, se leagă într-un postav roșu grîu, tămîie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dă în tărîțe un peștișor viu. Vaca cu coada lungă e bună de lapte. Dacă șede preutul cînd umblă cu icoana sau cu crucea pe la casele creștinilor, apoi se crede că vacile, voind să fete, se vor culca. Ca o vacă să facă vițel bălțat, să i se dea să mănînce brînză rămasă de la Lăsatul Secului de brînză. Pentru vaca care este a făta, se leagă într-un postav roșu grîu, tămîie, piper și sare, și această legătură se leagă la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cu icoana sau cu crucea pe la casele creștinilor, apoi se crede că vacile, voind să fete, se vor culca. Ca o vacă să facă vițel bălțat, să i se dea să mănînce brînză rămasă de la Lăsatul Secului de brînză. Pentru vaca care este a făta, se leagă într-un postav roșu grîu, tămîie, piper și sare, și această legătură se leagă la coada vacii ca să nu se întoarcă, să nu se dioată* și ca strigoile să nu se apropie de ea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
facă vițel bălțat, să i se dea să mănînce brînză rămasă de la Lăsatul Secului de brînză. Pentru vaca care este a făta, se leagă într-un postav roșu grîu, tămîie, piper și sare, și această legătură se leagă la coada vacii ca să nu se întoarcă, să nu se dioată* și ca strigoile să nu se apropie de ea. Cînd fată vreo vacă, cămașa vițelului o dă la cîne să o mănînce, de este voia stăpînului ei să facă a doua oară
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
făta, se leagă într-un postav roșu grîu, tămîie, piper și sare, și această legătură se leagă la coada vacii ca să nu se întoarcă, să nu se dioată* și ca strigoile să nu se apropie de ea. Cînd fată vreo vacă, cămașa vițelului o dă la cîne să o mănînce, de este voia stăpînului ei să facă a doua oară vițel, iar de voiește să facă vițică, o dă la o cățea. în locul unde a fătat vaca se bate un țăruș
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ea. Cînd fată vreo vacă, cămașa vițelului o dă la cîne să o mănînce, de este voia stăpînului ei să facă a doua oară vițel, iar de voiește să facă vițică, o dă la o cățea. în locul unde a fătat vaca se bate un țăruș în pămînt, în capul căruia se pune lînică și alte. Cînd țărușul se bate, se zice: „Cînd s-a face tîrg aice, atunci să se deoache vițelul meu.“ Se crede că în ziua în care a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
un țăruș în pămînt, în capul căruia se pune lînică și alte. Cînd țărușul se bate, se zice: „Cînd s-a face tîrg aice, atunci să se deoache vițelul meu.“ Se crede că în ziua în care a fătat o vacă nu e bine a da nimica din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe și sare
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
s-a face tîrg aice, atunci să se deoache vițelul meu.“ Se crede că în ziua în care a fătat o vacă nu e bine a da nimica din casă, nici săracului o bucată de pîne, căci la din contra, vaca nu primește vițelul să sugă. V Cînd vezi că o vacă are să rămînă stearpă, atunci să-i dai tărîțe și sare după turul izmenelor, că se va goni. Cînd fată vaca întîi, se zice că este bine ca cîrpele sau
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]