6,856 matches
-
rezistența vasculară periferică la fluxul sanguin, stimularea simpatică determină atât creșterea ambelor componente presionale, ceea ce conduce la hipertensiune arterială. În mod contrar, stimularea parasimpatică reduce funcția inotropă de motopompă a inimii, fără a influența rezistența vasculară periferică. Stimularea puternică a vagului poate opri complet activitatea contractilă a inimii, timp în care presiunea arterială poate atinge valoarea 0. La rândul lor, descărcările simpatico-adrenergice determină vasoconstricția coronarelor, arterelor viscerale și venelor. II.1.5. EFECTELE STIMULĂRII SIMPATICE ȘI PARASIMPATICE LA NIVEL GASTROINTESTINAL Sistemul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și formațiunile nervoase mixte. Se știe că, în afara căilor aferente comune sistemului nervos somatic și vegetativ, o mare parte din nervii simpatici și parasimpatici sunt nervi micști, cu conținut vegetativ atât eferent, cât și aferent. Astfel de nervi sunt: splanhnicii, vagii, plexurile prevertebrale și perivasculare și chiar unii nervi somatici (ai musculaturii striate, pielii etc.). Indiferent de calea urmată, filetele vegetative centripete conduc informațiile chemo- și presoreceptoare pornite de la nivelul arborizațiilor terminale sau corpusculilor Vater-Pacini din viscere la stațiile organo-vegetative centrale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Fiind organe dublu inervate, atât cordul, cât și căile respiratorii inferioare prezintă reacții de sens opus în cazul stimulării parasimpatice. Predominanța vagală se însoțește de deprimarea activității ritmice a inimii și de bronhoconstricție. Oprirea cordului produsă de excitarea electrică a vagului este însă de scurtă durată, datorită fenomenului de scăpare ventriculară (escape), care face ca mușchiul cardiac să-și reia activitatea contractilă în plină stimulare vagală. Natura sa pare a fi adrenergică, deoarece nu mai apare la animalul cu cordul spoliat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
datorită fenomenului de scăpare ventriculară (escape), care face ca mușchiul cardiac să-și reia activitatea contractilă în plină stimulare vagală. Natura sa pare a fi adrenergică, deoarece nu mai apare la animalul cu cordul spoliat de catecolamine, prin rezerpină. În timp ce vagul influențează indirect circulația, prin acțiunea sa cardioinhibitoare, simpaticul joacă un rol hotărâtor în menținerea tonusului vascular general. Prezența fibrelor simpatice vasoconstrictoare atât la nivelul arterelor mici și mijlocii, cât și în sectorul venos al arborelui vascular asigură adaptarea circulației la
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Pentru a defini constituția neurovegetativă a subiecților normali sau patologici, s-au propus o serie de termeni, ca aceia de vagotonie, simpaticotonie, amfotonie etc. Se știe de mult că tonusul vagal variază la diferite specii. La câine, de exemplu, secțiunea vagilor accelerează bătăile cordului. La iepurele de casă, fenomenul apare mult mai slab sau deloc. În schimb, iepurele de câmp, animal de cursă, puternic vagoton, prezintă după vagotomie o creștere marcată a frecvenței cardiace, de la 60-70 bătăi/min. la 260-320/min.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
automatism. Nodulul mai conține celule de tip intermediar (tranziționale) fusiforme, cu rare elemente contractile, și contacte de tip nexus, precum și celule miocardice propriu-zise. Nodulul este vascularizat de artera sinusală, ram din coronara dreaptă, și conține fibre simpatice și parasimpatice din vagul drept. Nodulul sinusal îndeplinește rol de generator electric primar, care impune ritmul fiziologic al bătăilor cardiace. - Nodulul atrio-ventricular Aschoff-Tawara este situat subendocardic, în partea dreaptă și posterioară a marginii inferioare a septului interatrial, lângă orificiul sinusului coronar. Este situat deasupra
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
asemănătoare celor din nodulul sinusal (celule P, celule tranziționale, fibre miocardice), la care se adaugă și celule de tip Purkinje mult alungite, ramificate, cu rol de conducere. Vascularizația este asigurată de artera coronară dreaptă, iar inervația din fibre parasimpatice din vagul stâng. S-a descris existența unor căi preferențiale de conducere a impulsurilor de la nodulul sino-atrial la cel atrio-ventricular. Deși nu au fost identificate histologic, aceste căi internodale, cu viteză de conducere mare, au fost bine caracterizate funcțional. S-au descris
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
decât în autoreglarea normotensivă. La nivelul atriului drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de întindere și presiune, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă (reflexul Bainbridge). Efectul tahicardizant al distensiei atriale drepte se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului și apare ca mijloc de apărare a cordului. Distensia atriului stâng provoacă diureză reflexă, prin inhibarea posibilă a secreției de hormon antidiuretic (ADH). Traumele chimice și fizice exercitate asupra ventriculului stâng produc reacții reflexe hipotensoare cu punct de plecare coronar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tonusului arteriolar, vasoconstricție și tahicardie însoțite de hipertensiune. În porțiunea mediană a complexului vasomotor bulbar se găsesc centrii vasodilatatori și cardioinhibitori, care acționează indirect atât prin intermediul centrului vasoconstrictor, pe care îl deprimă, cât și a stimulării nucleului motor dorsal al vagului în cazul acțiunii cardio-inhibitoare. În felul acesta, centrii vasomotori pot să stimuleze sau să inhibe activitatea cordului, efectul concomitent stimulant coexistând cu cel vasoconstrictor, iar răspunsul inhibitor însoțind reacția vasodilatatoare. Ei constituie de fapt un veritabil barostat unitar, prevăzut cu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
reflexă deprimantă asupra dispozitivului nervos central vaso-motor, provoacă efecte inverse, de tip vasodilatator și hipotensiv, ca urmare a reducerii numărului de impulsuri tonigene ajunse pe cale simpaticoadrenergică la nivelul patului vascular periferic. Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul vagului și elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 72). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal și prin intermediul acestuia afectează funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată de binecunoscuta tahicardie și hipertensiune tranzitorie de defrenare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nivelul patului vascular periferic. Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul vagului și elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 72). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal și prin intermediul acestuia afectează funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată de binecunoscuta tahicardie și hipertensiune tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac sinapsă ganglionară
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac sinapsă ganglionară cu celulele nervoase postganglionare din vecinătatea nodulului sino-atrial și atrio-ventricular. Spre deosebire de vagul drept a cărui excitație produce bradicardie sau oprirea de scurtă durată a inimii, vagul stâng influențează mai ales conducerea atrio-ventriculară predispunând la blocuri. Activitatea cordului este reluată datorită fenomenului de scăpare ventriculară (vagus escape) atribuit umplerii ventriculare crescute în timpul opririi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac sinapsă ganglionară cu celulele nervoase postganglionare din vecinătatea nodulului sino-atrial și atrio-ventricular. Spre deosebire de vagul drept a cărui excitație produce bradicardie sau oprirea de scurtă durată a inimii, vagul stâng influențează mai ales conducerea atrio-ventriculară predispunând la blocuri. Activitatea cordului este reluată datorită fenomenului de scăpare ventriculară (vagus escape) atribuit umplerii ventriculare crescute în timpul opririi și feedback-ului negativ presinaptic produs de excesul de acetilcolină. Secționarea vagilor sau blocarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a inimii, vagul stâng influențează mai ales conducerea atrio-ventriculară predispunând la blocuri. Activitatea cordului este reluată datorită fenomenului de scăpare ventriculară (vagus escape) atribuit umplerii ventriculare crescute în timpul opririi și feedback-ului negativ presinaptic produs de excesul de acetilcolină. Secționarea vagilor sau blocarea lor cu atropină produce tahicardie. La rândul său, simpaticul controlează atât activitatea ritmică cardiacă, cât și a întregului sistem vascular. Căile simpatice plecate de la nivelul primelor 5-6 segmente medulare toracice se articulează sinaptic cu neuronii postganglionari simpatici în
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
crescut la nivelul sistemului excitoconductor și contractil cardiac. Cele două componente vegetative acționează complex cu repercusiuni asupra funcției globale a inimii. Efectele cardioinhibitorii ale acetilcolinei predomină asupra cardiostimulării alfa-adrenergice. La rândul său, neuropeptidul Y cotransmițător adrenergic inhibă efectele cardiace ale vagului (Potter și Ulman, 1994). II.2.4. PARTICULARITĂȚI HISTOFIZIOLOGICE ALE VASELOR Din punct de vedere structural, arterele prezintă după cum se știe o endarteră, formată din celule endoteliale, o mezarteră bogată în țesut elastic în cazul arterelor mari și țesut muscular
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
drept se găsesc, de asemenea, receptori sensibili la variațiile de presiune și întindere a fibrelor musculare auriculare, a căror stimulare provoacă tahicardie reflexă. Efectul tahicardizant al distensiei auriculare, cunoscut sub numele de reflex Bainbridge, se datorește inhibării nucleului dorsal al vagului de către impulsurile nervoase plecate de la nivelul acestor receptori pe cale vagală și apare ca mijloc de apărare a cordului față de supraîncărcarea auriculului drept. Controlul atrial al frecvenței cardiace (Bainbridge) include o componentă directă locală, reprezentată de întinderea nodulului sinusal (ce permite
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasoconstricție, tahicardie și de creștere a rezistenței periferice, însoțite de hipertensiune arterială. În porțiunea postero-mediană a complexului neuroreflex bulbar se găsesc centrii depresori vasodilatatori și cardioinhibitori, care influențează indirect funcția circulatorie, inhibând centrii vasoconstrictori și stimulând nucleul motor dorsal al vagului, prevăzut cu acțiuni cardioinhibitorii. Grație acestor interrelații morfo-funcționale ale centrilor organo-vegetativi bulbari, efectul cardioaccelerator coexistă cu cel cardioinhibitor însoțit de reacții vasodilatatoare. Înainte de a ajunge la nivelul centrilor vasomotori și al nucleului dorsal al vagului, majoritatea aferentelor vagale fac sinapsă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
stimulând nucleul motor dorsal al vagului, prevăzut cu acțiuni cardioinhibitorii. Grație acestor interrelații morfo-funcționale ale centrilor organo-vegetativi bulbari, efectul cardioaccelerator coexistă cu cel cardioinhibitor însoțit de reacții vasodilatatoare. Înainte de a ajunge la nivelul centrilor vasomotori și al nucleului dorsal al vagului, majoritatea aferentelor vagale fac sinapsă în nucleul tradusului solitar (NTS). Prin intermediul acestuia, aferentele baroreceptoare vagale stimulează centrii cardioinhibitori și nucleul dorsal al vagului, paralel cu inhibarea centrilor vasomotori. Distrugerea sa electrolitică provoacă creșterea brutală a presiunii arteriale. Centrii vasomotori și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cardioinhibitor însoțit de reacții vasodilatatoare. Înainte de a ajunge la nivelul centrilor vasomotori și al nucleului dorsal al vagului, majoritatea aferentelor vagale fac sinapsă în nucleul tradusului solitar (NTS). Prin intermediul acestuia, aferentele baroreceptoare vagale stimulează centrii cardioinhibitori și nucleul dorsal al vagului, paralel cu inhibarea centrilor vasomotori. Distrugerea sa electrolitică provoacă creșterea brutală a presiunii arteriale. Centrii vasomotori și cardiomotori bulbo-protuberanțiali constituie de fapt un tot unitar, cu rol de veritabil barostat, prevăzut cu tonus și automatism propriu, întreținut de variațiile bioxidului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, ce determină vasodilatație și creșterea permeabilității capilare. d) Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul vagului și, mai ales, de elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 81). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal al inimii și, prin intermediul acestuia, influențează negativ debitul cardiac și funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fibrele parasimpatice din trunchiul vagului și, mai ales, de elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 81). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal al inimii și, prin intermediul acestuia, influențează negativ debitul cardiac și funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată, de altfel, de tahicardie și de hipertensiune arterială tranzitorie de defrenare. Fibrele parasimpatice de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare cefalice, iar parasimpaticul sacrat influențează în sens vasodilatator doar
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
simpatic mai dezvoltat. Ca exemplu de reacție compensatoare simpatică poate fi dat fenomenul de scăpare ventriculară (escape), a cărui natură adrenergică a fost dovedită cu ajutorul reserpinei, substanță spoliatoare de catecolamine. În timp ce la animalul normal inima oprită prin excitarea electrică a vagului își reia contractilitatea ritmică înainte de întreruperea stimulării, reluarea activității contractile a cordului nu se mai produce pe preparatul în prealabil reserpinizat. Rezultă că, în condiții normale, acetilcolina exercită atât efecte cardioinhibitoare directe, cât și acțiuni indirecte, catecolamin-eliberatoare la nivelul structurilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inspiratori, și în partea lui ventro-laterală, în cazul centrilor expiratori. Grupul neuronilor dorsali care intră în componența centrilor inspiratori se întinde de-a lungul formațiunii reticulate bulbare, cuprinzând și nucleul tradusului solitar, la nivelul căruia converg fibrele senzitive ale nervilor vag și glosofaringian. Prin intermediul acestora, centrii inspiratori primesc informații chemo- și mecanoreceptoare din plămâni și alte zone receptoare, cu rol reglator asupra tonusului și activității lor ritmice. Stimularea electrică a centrilor respiratori dorsali determină - prin intermediul căii bulbo-spinale - excitarea neuronilor motori ai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
rampă” a contracției mușchilor inspiratori (diafragm, intercostali externi etc.), urmată de încetarea descărcărilor în pantă și revenirea la tonusul inițial al musculaturii. Descărcările „în pantă” pot fi întrerupte prematur de impulsurile inhibitoare sosite fie de la centrul pneumotaxic, fie de la nervii vag și glosofaringian prin nucleul tradusului solitar din imediata vecinătate a ariei inspiratorii. Grupul neuronilor respiratori ventrali situat anterior și lateral celui dorsal face parte, de asemenea, din formațiunea reticulată bulbară, extinzându-se până la nivelul nucleilor ambiguu și retroambiguu. Funcțiile centrilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scad ritmul respirator la câteva respirații pe minut. Efecte inverse, de alungire a inspirului, exercită centrul apneustic din treimea inferioară a punții. Stimularea acestuia provoacă fenomenul de apneuză (alungirea inspirației), întrerupt de scurte sforțări expiratorii (gasps) la animalul cu nervii vagi secționați și legăturile nervoase dintre centrii inspiratori bulbari și centrul pneumotaxic întrerupte. Prezența centrului apneustic nu este unanim admisă, apneuza fiind pusă de unii autori (Mountcastle, 1974) pe seama facilitării centrului inspirator de către sistemul reticulat activator. . În afara centrului pneumotaxic, limitarea inspirației
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]