5,522 matches
-
Munților Pădurea Craiului. Alcătuit din calcare, relieful dezvoltat pe aceste formațiuni de rocă este cel carstic. Pitorescul reliefului carstic este dat de numeroase peșteri: Rețeaua hidrografică este rară, datorită infiltrațiilor în calcar. Văile sunt mai scurte dar adânci, mărginite de versanți puternic înclinați, dând acestora aspectul unor chei. Un aspect interesant și de luat în considerare este eroziunea de adâncime, foarte accelerată, din albia Crișului Repede pe tot parcursul localității Vadu Crișului. Cauzele acestei eroziuni din albia Crișului ar putea fi
Vadu Crișului, Bihor () [Corola-website/Science/300877_a_302206]
-
două secole înainte de atestarea sa documentară din 1406. Condițiile naturale existente pe aria geografică de răspândire a satului Bălnaca au favorizat locuirea umana încă din cele mai vechi timpuri. Este așezat pe cursul superior al Crișului Repede, pe unul din versanții nordici ai munților Pădurea Craiului. În peșterile de pe valea Crișului Repede din zona Alesd-Șuncuiuș s-au descoperit materiale arheologice care datează din perioada ultimului veac și jumătate din epoca bronzului, respectiv din secolul al XIII-lea și prima jumătate a
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
din localitate, care nu dispunea de lăcaș de cult. Este o zonă cu tradiție în cultivarea viței de vie. Substratul litologic se caracterizează prin faciesuri argiloase, mănoase și conglomeratice, aparținând panonianului, sarmațianului, prezente atât pe culmile dealurilor, cât și pe versanți. Din aceste depozite s-au format sedimentele de solificar, fie direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă de deluvii și coluvii Tipurile de sol: soluri brune argilo-iluviale, brune luvice (podzolite), brune eu-mezobazice, regosolurile și solurile antropice. Relieful
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
vie. Substratul litologic se caracterizează prin faciesuri argiloase, mănoase și conglomeratice, aparținând panonianului, sarmațianului, prezente atât pe culmile dealurilor, cât și pe versanți. Din aceste depozite s-au format sedimentele de solificar, fie direct pe acestea, fie prin remanierea pe versanți, sub formă de deluvii și coluvii Tipurile de sol: soluri brune argilo-iluviale, brune luvice (podzolite), brune eu-mezobazice, regosolurile și solurile antropice. Relieful este exclusiv deluros, cuprinzând în partea estică dealurile de tip subcarpatic (Dealurile Bistriței și dealurile Mureșului), iar în
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
subcarpatic (Dealurile Bistriței și dealurile Mureșului), iar în partea vestică colinele înalte ale Câmpiei Transilvaniei de est (Dealurile Jimborului, dealurile Lechinței, Colinele Comlodului, Colinele Mădărașului. Aceste dealuri și coline au în general la nivelul culmilor altitudini de 450-600 m și versanți moderat sau puternic înclinați (5°-25°). Hidrografia beneficiază de tronsoanele celor două importante râuri: Someșul Mare și Mureșul. Ea este completată de stratele acvifere freatice și de bună calitate, intercalate. Întreaga regiune este bine aprovizionată cu apă. Climatul este tipic
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
Molișet este un sat în comuna Târlișua din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 306 locuitori. Formele de relief, caracterizate prin versanți abrupți și lunci înguste, sunt rezultatul unor procese de versant cauzate de factori geologici și meteorologici de lungă durată care, mai ales în epoca modernă, au interacționat cu activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
Molișet este un sat în comuna Târlișua din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. La recensământul din 2002 avea o populație de 306 locuitori. Formele de relief, caracterizate prin versanți abrupți și lunci înguste, sunt rezultatul unor procese de versant cauzate de factori geologici și meteorologici de lungă durată care, mai ales în epoca modernă, au interacționat cu activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai vechi au fost reactivate de precipitațiile abundente din 1970, 1980
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
mai ales în parte superioară a bazinului hidrografic al Văii Ilișua într-un mediu preponderat forestier, prin procese de bioacumulare caracterizate prin humificarea activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structura geologică din starturi argiloase în alternanta cu cele nisipo-argiloase, se produc frecvente alunecări, rupturi și prăbușiri. Toate acestea, amplificate de modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
schimb târlirea (staționarea turmei de oi pe o anumită suprafață de teren, în așa numită târlă. Excrementele oilor devin un îngrășământ natural). Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni să despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapa de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea trunchiurilor de scoarță pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
reședință al comunei cu același nume din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. Se află la poalele sud-vestice ale Munților Țibleșului, în partea vestică a Culmii Breaza. La recensământul din 2002 avea o populație de 1020 locuitori. Formele de relief, caracterizate prin versanți abrupți și lunci înguste, sunt rezultatul unor procese de versant cauzate de factori geologici și meteorologici de lungă durată care, mai ales în epoca modernă, au interacționat cu activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
România. Se află la poalele sud-vestice ale Munților Țibleșului, în partea vestică a Culmii Breaza. La recensământul din 2002 avea o populație de 1020 locuitori. Formele de relief, caracterizate prin versanți abrupți și lunci înguste, sunt rezultatul unor procese de versant cauzate de factori geologici și meteorologici de lungă durată care, mai ales în epoca modernă, au interacționat cu activități antropice agresive asupra vegetației lemnoase. Multe din alunecările de teren mai vechi au fost reactivate de precipitațiile abundente din anii 1970
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
mai ales în partea superioară a bazinului hidrografic al văii Ilișua, într-un mediu preponderent forestier, prin procese de bioacumulare, caracterizate prin humificare activă a suprafeței organice, solurile sunt în mare parte, brune, brune acide, brune podzolice și podzolice. Pe versanții cu declivitate mare și o structură geologică din starturi argiloase în alternanta cu cele nisipos-argiloase, se produc frecvente alunecări, rupturi și prăbușiri care, amplificate de modul de folosire a terenurilor, au produs erodarea progresivă a solului care și-a pierdut
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
iar fertilizarea cu gunoi de grajd, desi necesară nu se făcea din cauza dificultății de a-l transporta. Se practică în schimb târlirea. Nevoia de terenuri agricole, determinate în bună măsură de sporul demografic, i-a silit pe oameni sa despădurească versanții cu expunere sud-estică și declivitate mai puțin accentuate, folosind sapă de laz sau întreruperea activității biologice a copacilor prin secuire sau înconjurare, respectiv jupuirea tunchiurilor de scoarță, pe o porțiune de câțiva centimetri de la bază, grăbind astfel uscarea copacilor. Pe
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
și la S-V de munții Rodnei. Se învecinează cu: Cele două râuri ce străbat localitatea sunt: Râul Sălăuta, străbate satele Romuli și Fiad colectând apele Văii Strâmbei și a râului Fiad ,precum și alte izvoare din munți; Telcișorul izvoraște de pe versantul sudic al munților Rodnei și adună în avale o serie de pâraie că: V.Nisipului, V.Seacă, V.Poienii, V.Luștii,V.Tisei, V.Prisăcele, V.Stejarului și foarte aproape de vărsarea în Sălăuta celebra Vale a lui Stan zisă și
Telciu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300899_a_302228]
-
În ansamblu lui ,relieful comunei Manoleasa are un aspect larg vălurat, cu inerfluvii deluroase și altitudini apropiate, lăsând impresia că provin dintr-o suprafață unică fregmentată de râuri. Aspectul general al reliefului cu contururi domoale și văi largi ale căror versanți sunt modelați de alunecări, ori eroziune torențială, ca urmare a structurii predominant argilo-nisipoase dă teritoriului un aspect estompat, îmbătrânit parcă înainte de vreme. Relieful prezintă în general înclinări pe direcția NV-SE cu înălțimile cele mai mari în partea de NV
Comuna Manoleasa, Botoșani () [Corola-website/Science/300916_a_302245]
-
Sarmatianului inferior și este constituit predominant din argile,marne,nisipuri,în interiorul cărora se găsesc orizonturi de gresii,prundișuri și conglomerate. De asemenea, gresii și conglomerate sub formă de lespeziapar în râpele de desprinderi sau sunt înglobate în masa alunecărilor de pe versanții dealurilor. Zona dealurilor înalte ce aparține Podișului Sucevei se caracterizează prin extinderea unor altitudini absolute care depășesc frecvebt 300 m ( atingând 385 m în Dealul Măgura, fost Dealul Mănăstirii) și printr-o fragmentare accentuată a terenului. Cadrul geografic al comunei
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
cea de-a doua epocă a fierului (La Tène) și din perioada feudalismului târziu (sec. XVII-XVIII) și care se găsesc în colecția Muzeului Județean Botoșani cu numărul de inventar P. 56. La circa 1,3 km sud-vest de sat (pe versantul nordic al Dealului Corneț) și la aproximativ 0,7-0,8 km de punctul „La Hrubă“, s-a găsit un fragment de piesă de silex care după formă, tehnică de cioplire și patina silexului poate fi atribuită paleoliticului superior (fază neprecizată
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
au observat urme de arsură, s-au găsit monede și din care s-au cules fragmente ceramice, aparținând feudalismului dezvoltat (sec. XV-XVI). Toate piesele găsite aici sunt în colecția Muzeului Județean Botoșani, înregistrate cu numărul P. 54 (fig. 32). Pe versantul sud-estic al Dealului Viei ( altitudine 367,5 m), la circa 1 km sud, sud-vest de sat s-a descoperit o așezare aparținând paleoliticului superior, din care s-au cules piese de silex și gresie silicioasă cu glauconit (așchii, spărturi, un
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
unor săpături arheologice de către personal de specialitate ar întregi cele câteva considerații ale noastre. În marginea râpoasă a terasei de 100 m din stânga Siretului, la circa 3-4 km sud, sud-vest, la aproximativ 0,3 km vest de punctul geodezic, pe versantul vestic al Dealului Corneț, s-a descoperit întâmplător o sabie de fier de tip celtic, a cărei lungime atinge 0,86 m. Arma este prevăzută cu două tăișuri, dar lipsită de gardă, lama fiind întreruptă în dreptul mânerului. Sabia se găsește
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
Bucecea. Teritoriul este alcătuit din punct de vedere geomorfologic din: Platourile se prezintă ca întinderi relativ plane de teren. În general solurile identificate pe această formă de relief sunt de tipul cernoziomurilor cambice și preluvosolurilor. Delimitarea platourilor este făcută de versanți cu diferite pante. Ca forme de microrelief pe platouri se întâlnesc uneori mici denivelări. Cu excepția unor mici areale erodate eolian, solurile situate pe platouri prezintă profile normale. Din punct de vedere geologic teritoriul administrativ Mihai Eminescu se suprapune peste unitatea
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
solurile evoluate pe ele sunt bine drenate fiind aluviosoluri. Teritoriul comunei Mihai Eminescu este străbătut de pâraiele Dresleuca și Sitna aparținând bazinului hidrografic al Prutului. Pe cursul Dresleucei există pe teritoriul comunei o acumulare - Acumularea Complexă Cătămărăști . Pe platouri și versanți nivelul apei freatice oscilează foarte mult. Pe platourile înalte nivelul apei freatice este la o adâncime mai mare de 10 m. Drenajul intern și extern este în general bun favorizând eliminarea excesului de umiditate apărut primăvara după topirea zăpezilor sau
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
aceeași cantitate de apă provenită din precipitații au un aport mai mare de apă pluvio-nivală, ceea ce duce la dinamizarea procesului de levigare a argilei coloidale și a sărurilor solubile accentuându-se în același timp și efectele de hidromorfism. Microclimatul de versant însorit - este microclimatul întâlnit pe versanții cu expoziție V; SV; S; SE; E. Acest microclimat se caracterizează printr-o temperatură medie anuală mai ridicată datorită perioadei mai mari de insolație la care este supus solul, ceea ce duce la sărăcirea solului
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
precipitații au un aport mai mare de apă pluvio-nivală, ceea ce duce la dinamizarea procesului de levigare a argilei coloidale și a sărurilor solubile accentuându-se în același timp și efectele de hidromorfism. Microclimatul de versant însorit - este microclimatul întâlnit pe versanții cu expoziție V; SV; S; SE; E. Acest microclimat se caracterizează printr-o temperatură medie anuală mai ridicată datorită perioadei mai mari de insolație la care este supus solul, ceea ce duce la sărăcirea solului în apă prin evapotranspirație. Încălzirea accentuată
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
SV; S; SE; E. Acest microclimat se caracterizează printr-o temperatură medie anuală mai ridicată datorită perioadei mai mari de insolație la care este supus solul, ceea ce duce la sărăcirea solului în apă prin evapotranspirație. Încălzirea accentuată a solului de pe versanții însoriți creează o dinamică atmosferică verticală mai activă, fapt ce favorizează apariția microvârtejurilor. Datorită insolației ridicate, zăpada se menține aici mai puțin timp, topindu-se rapid. Solurile de pe acești versanți suferă mai mult de secetă, iar fenomenul de hidromorfism este
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
solului în apă prin evapotranspirație. Încălzirea accentuată a solului de pe versanții însoriți creează o dinamică atmosferică verticală mai activă, fapt ce favorizează apariția microvârtejurilor. Datorită insolației ridicate, zăpada se menține aici mai puțin timp, topindu-se rapid. Solurile de pe acești versanți suferă mai mult de secetă, iar fenomenul de hidromorfism este foarte slab reprezentat sau lipsește. Microclimatul de versant umbrit - este microclimatul întâlnit pe versanți cu expoziție N; NE; NV. Pe acești versanți media anuală a temperaturii este mai scăzută, fapt
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]