7,044 matches
-
a ne adecva la norma divină. Nu mai vedem în faptele noastre publice sau private culoarea Providenței. Cînd mîncăm sau ne apucăm de lucru, cînd ne odihnim sau călătorim, nu mai avem ideea că ceea ce facem ar putea avea o vibrație simbolică, ar putea fi calificat religios, ar participa cumva la raportul nostru cu realitatea ultimă. Nu mai sînt pentru noi nici măcar fapte profane, ci doar fapte curente. Curgerea lor abia dacă mai e marcată/întreruptă de momentele riturilor de trecere
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
naturală (figura 2a) iar lumina În care vectorul are o singură direcție de oscilație se numește lumină total polarizată sau liniar polarizată (figura 2b). Se numește lumină parțial polarizată, lumina care se caracterizează prin aceea că una dintre direcțiile de vibrație este predominantă, dar nu este unică (figura 2c). Planul În care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Fenomenele de polarizare a luminii
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
sau liniar polarizată (figura 2b). Se numește lumină parțial polarizată, lumina care se caracterizează prin aceea că una dintre direcțiile de vibrație este predominantă, dar nu este unică (figura 2c). Planul În care oscilează vectorul luminos se numește plan de vibrație, iar planul perpendicular pe acesta și care conține direcția de propagare se numește plan de polarizare. Fenomenele de polarizare a luminii au putut fi pe deplin Înțelese numai după stabilirea naturii electromagnetice a luminii. Atât teoretic, cât și experimental, s-
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
și refracție pe suprafața de separație dintre două medii transparente. Gradul de polarizare al celor două raze (cea incidentă și cea reflectată) variază cu unghiul de incidență. Polarizarea luminii se poate face prin mai multe metode: - reflexie, când planul de vibrație este perpendicular pe planul de incidență (figura 3); - refracție, când planul de vibrație coincide cu planul de incidență; - dublă refracție (birefringență), În cazul cristalelor anizotrope, când unei raze incidente Îi corespund În general două raze refractate: raza ordinară și raza
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
al celor două raze (cea incidentă și cea reflectată) variază cu unghiul de incidență. Polarizarea luminii se poate face prin mai multe metode: - reflexie, când planul de vibrație este perpendicular pe planul de incidență (figura 3); - refracție, când planul de vibrație coincide cu planul de incidență; - dublă refracție (birefringență), În cazul cristalelor anizotrope, când unei raze incidente Îi corespund În general două raze refractate: raza ordinară și raza extraordinară. Aceste raze sunt polarizate astfel: În raza ordinară oscilațiile vectorului electric au
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Adina TEODORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93111]
-
familia și prietenii prin intermediul vorbirii, ne permite să ascultăm cu plăcere cântecul pasărilor sau muzica preferată. Sunetele ne sunt indispensabile. Ele s-au integrat în viața noastră cotidiană, ne încântă, sau ne avertizează de anumite pericole. Sunetul se definește prin vibrațiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat, care de fapt ne afectează negativ viața și sănătatea. În natură sunetele puternice sunt o raritate, zgomotul este slab și de obicei de scurtă durată. Sunete
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
și le transformă în influx nervos, trimițându-le prin nervi până la nivelul scoarței cerebrale. În ureche ajung numeroase sunete, de la zumzetul insectelor până la zgomotul infernal provocat de avioanele cu reacție. Atunci când auzim ceva, de fapt urechea noastră este atinsă de vibrațiile presiunii atmosferice. Urechea transformă undele sonore în impulsuri electrice pe care le transmite mai departe la creier, care la rândul său decodifică semnalele. Urechea se obișnuiește treptat cu sunetele. Urechea este alcătuită din trei mari părți: urechea externă, urechea medie
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
urechea externă, urechea medie și urechea internă. Pavilionul urechii captează undele sonore din aer asemenea unei antene parabolice și le transmite prin canalul auditiv spre urechea interioară. Undele sonore captate, pun în mișcare membrana timpanică aflată pe intrarea urechii medii. Vibrațiile membranei timpanice se transmit la oscioarele auditive, apoi transformă vibrațiile în impulsuri electrice care sunt transmise la creier, având totodată un rol important în menținerea echilibrului. Legătura dintre urechea internă și creier este realizată prin intermediul nervului auditiv, care la nivelul
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
undele sonore din aer asemenea unei antene parabolice și le transmite prin canalul auditiv spre urechea interioară. Undele sonore captate, pun în mișcare membrana timpanică aflată pe intrarea urechii medii. Vibrațiile membranei timpanice se transmit la oscioarele auditive, apoi transformă vibrațiile în impulsuri electrice care sunt transmise la creier, având totodată un rol important în menținerea echilibrului. Legătura dintre urechea internă și creier este realizată prin intermediul nervului auditiv, care la nivelul melcului trimite mai multe prelungiri. Din celule vor porni semnale
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
de a reduce zgomotul cu circa 10 dB. Unitatea de măsura a intensității sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de măsură relativă, având ca bază logaritmul raportului între intensitatea zgomotului dat și intensitatea de referință, stabilită convențional ca presiunea vibrațiilor sonore de 0,0002 dine/cm și care a fost considerată ca limita de jos a sunetelor audibile de către om. Ținând seama de scara logaritmică, înseamnă că sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezintă depășirea de 10, 100
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
sunt astfel concepute încât în timpul funcționării nivelul sonor rezultat să fie minim. Inginerii mecanici au găsit soluții ingenioase pentru diminuarea zgomotului produs de motoare, cauciucurile pneumatice înlătură huruitul roților pe pavaj, utilajele sunt dotate cu fundații și structuri amortizoare de vibrații. Uzinele americane producătoare de transformatoare electrice gigant au construit o imensă “cameră surdă” unde cercetările și măsurătorile se pot realiza pe scară reală. Cu toate că prin natura lor unele operații din industrie rămân zgomotoase (ciocănirea, găurirea), ele tind să fie înlocuite
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
dar încetineala în combaterea tehnică a zgomotului din blocuri persistă, încât este foarte greu de prevăzut când se va ameliora această componentă a confortului tot mai importantă pentru condițiile actuale de viață. Fenomenul care stă la baza producerii sunetelor este vibrația unei surse sonore. Sunetul se propagă sub formă de unde elastice numai în substanțe (gaze, lichide și solide), dar nu se propagă în vid. Ele se propagă cu viteza de 331/s în aer. Caracteristicile lui sunt: 1: Înălțimea - exprimată în
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
surse sonore. Sunetul se propagă sub formă de unde elastice numai în substanțe (gaze, lichide și solide), dar nu se propagă în vid. Ele se propagă cu viteza de 331/s în aer. Caracteristicile lui sunt: 1: Înălțimea - exprimată în frecvența vibrației; 2: Intensitatea - exprimata în energia vibrației. Zgomotul este un sunet complex, o mixare de multe frecvențe, sau note care nu sunt legate armonic. Sunetul se propagă din aproape în aproape sub formă de unde sonore. Propagarea sunetului se face cu viteză
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
formă de unde elastice numai în substanțe (gaze, lichide și solide), dar nu se propagă în vid. Ele se propagă cu viteza de 331/s în aer. Caracteristicile lui sunt: 1: Înălțimea - exprimată în frecvența vibrației; 2: Intensitatea - exprimata în energia vibrației. Zgomotul este un sunet complex, o mixare de multe frecvențe, sau note care nu sunt legate armonic. Sunetul se propagă din aproape în aproape sub formă de unde sonore. Propagarea sunetului se face cu viteză constantă, fiecare strat de aer vibrând
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
pe secundă sau hertzi. Gama de frecvențe pentru un auz sănătos și normal este de 20 până la 20000 de cicluri pe secundă. 3: Amplitudinea sau Intensitatea - se măsoară în dB. Omul percepe sunete cu o frecvență între 16 și 20000 vibrații pe secundă și cu o intensitate între 0 și 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire se situează între limitele de 30 și 60 db. Nivelul aproximativ de decibeli al
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Bejan Domnica, Carp Costică () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92824]
-
deschidere, ca rezonanță culeasă de un auz ori ca formă vizibilă prinsă în vedere. Dacă cineva umblă în zid iar pașii săi sunt auziți, această zbatere la limită e departe de inimă, nu bate în același ritm, nu e decât vibrația imperceptibilei încrețiri a peliculei ce desparte conștiința de lume. Stofa poemului e urzită din astfel de pliuri ale imaginilor care evocă pulsiuni infrareale, zvâcniri ale inaparentului în căutarea unei forme: "Liberatoare poezie, târâtă de pământ,/ Un călăreț cioplește neliniști obosite
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
arată. Imaginea luminează vederea, dă de văzut, dar - în același timp - ea este luminată, se conturează ca proiecție a unui conținut de sens pe care îl pune în vedere. Vom întâlni în continuare câteva ipostaze ale luminii ce "taie" vederea, vibrații luminiscente ale fondului care, precum o apariție ce taie respirația, susțin întregul vizibil, saturându-l insuportabil. Sar în ochi atât de orbitor încât taie stofa vizibilului. Inaparentă în sine, lumina e starea care subîntinde ceea ce se poate vedea și înțelege
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 29). 10 Ibidem, pp. 24, 26. 11 Ibidem, pp. 11, 32. 12 Dan Botta, Virtutea cuvântului, în op. cit., vol. IV, p. 114. "Cuvântul participă simultan de la natura sublimă a ideilor ca și de la tristețele substanței. El e ca o vibrație constituită de două tensiuni extreme: a materiei spre absolut și a ideilor spre materie. Cuvintele închid, însă, dincolo de valoarea lor simbolică, o lume de intenții, de subînțelesuri, de aluzii, de sensuri părăsite cari constituie ca o prezență de al doilea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în suflet/ poartă două coroane: una albă care-l arată făcându-l în timp să fie/ și alta neagră care-l ascunde sub nevăzutul din veșnicie" (Natura, vol. Gnoza, Editura T, Iași, 2005, în Friedrich Michael, op. cit., p. 87). 85 "Vibrația inimii/ disparent diafane" (Identitate acvatică, vol. Abis, Editura Junimea, Iași, 2011, în op. cit., p. 275). 86 Vol. Ziua de dinainte, Editura Paralela 45, Pitești, 2012, p. 135. 87 "O mișcare finală văzută prin clipele sfărâmicioase -/ materie, obiecte, inerție, elan, oameni
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
decât părea. Pasife îi ceruse o mașinărie în care să se împreuneze cu taurul lui Poseidon, iar el avea s-o construiască atât de meșteșugit încât ea să păstreze urma hierogamiei chiar după împlinirea faptului, asemeni unui instrument muzical cu vibrație nefiresc de prelungă. Furând secretul ne consolam de limitările propriei spontaneități. Își zise că, dacă un animal avea să preia trupul reginei acordat muzical de el cu atâta pasiune, măcar ulterior umilita-i ureche de artist să se împărtășească din
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
adresat lui. Gângav și extrem de încăpățânat, nu vădea deloc înclinație spre matematicile egiptene dragi atenianului, însă se dovedi călăuzit de instincttul unui echilibru superior celui formalizat de ecuații. Cutremurele se împuținaseră, revenind la frecvența obișnuită; când pietrele clădirilor intrau în vibrația aducătoare de dezastru, Minotaurul alerga degrabă de-a lungul culoarelor palatului înspre temeliile lui învecinate cu Labirintul. Părea un șobolan dezorientat, fugind mereu în direcție greșită, în vreme ce toți ceilalți se repezeau aparent corect înspre ieșirea salvatoare. Cei de la curte puseră
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-și mediul în mișcare și-apoi scăpând ca prin minune dintre roțile lui dințate scrâșnitor. După ani de așteptare larvară în subteran, cicadele nu ies din pământ decât pentru ultimele câteva săptămâni de viață, în răstimpul cărora umplu eterul de vibrații, ca să aibă la ce trage cu urechea în lunga cădere către străfundul liniștii. E important ca la drum să plece măcar cu ceva bagaj stabilizant pe traiectorie, dacă de destinație nu poate fi vorba. Atât de scurtă e șederea lor
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
inspectezi; de fapt, el inițiază clandestin un contract cu atenția ta, ți-o lestează pentru a-ți strecura mai ușor pe lângă ea iluzia aptă să ecraneze realitatea. Reveni apoi la replica lui Ian, ale cărei ecouri îi atinseră buzele prin intermediul vibrațiilor de diapazon ale furculiței: − Cât despre privirea tolerantă, mă-ntreb câtă lume realizează inerția colosală indusă de o asemenea insensibilizare rutinieră la bănuieli. Decretul umanist "nimeni nu e rău, ci cel mult rău înțeles" conjură ce e mai rău în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
idealul. Dar psihologul este un participant la construcția de sens colectivă și el reproduce, adesea, structurile sociale și dimensiunile ideologice În care s-a format ca personalitate și ca profesionist, Învățând ordinea socială și tipul de putere, referințele, ancorările, negațiile, vibrațiile imaginare. Este participant la construcția colectivă a imaginarului. Imaginarul social - iată grila de lectură și de reglare cu care participăm la viața socială și punem ordine În faptele și evenimentele de care ne lovim. O producție mintală: analizăm și construim
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
mai veche scotea un "bâzâit" crescător când se apropia de obiecte însuflețite. În caz de "eroare" inamicul auzea bâzâitul și putea să tragă primul. Genial sistem, 070. Aparatul se așază direct pe piele, iar o membrană subțire de plastic transmite vibrațiile direct pe piele. Pe purtător îl avertizează un "gâdilat" din ce în ce mai rapid. Instructorii de la școala de radar spun că "Knickerbocker-ul" poate revoluționa complet micile acțiuni de infanterie de tipul recunoașterilor sau altele asemenea. Întotdeauna rămân pe teren inamici după un tir
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]