37,159 matches
-
A fi în lume e a te complace într-un vis chinuitor, nuanță care, pentru omul de rînd, e de o aberație evidentă, și asta fiindcă aspirațiile lui nu trec de pragul fenomenelor. El nu știe că, privită dinspre latura voinței divine, viața lui chiar este un vis efemer. Cînd îl apucă însă disperarea poate recurge la iluzia sinuciderii, cînd își suprimă partea fenomenală a ființei fără să bănuiască că matricea volitivă rămîne intactă. De aceea, priviți cu ochii lui Dumnezeu
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
trebuie s-o fi simțit contemporanii în fața acestei viziuni crude, dovadă că însuși Maiorescu, atras de ea, i-a sugerat stăruitor lui Zizin Cantacuzino s-o traducă în limba lui Pascal, așa explicîndu-se de ce prima variantă franceză a Lumii ca voință și reprezentare aparține unui român (cf. volumul Contradicția lui Maiorescu de Nicolae Manolescu). Întorcîndu-ne la estetică, scopul artei e sesizarea numenului divin, creația avînd drept țintă „cunoașterea frumosului”, expresie care l-ar fi umplut de consternare pe Kant, la care
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
înlănțuire silogistică, deci la un șir de demonstrații în care ne învîrtim în cerc. Toate genurile literare, de la forma lirică la cea dramatică, sunt forme precare de sesizare a ideii divine. Cauza stă în incompatibilitatea dintre sensul cuvintelor și suflul voinței universale. Pentru Schopenhauer, Dumnezeu nu e logos, ci pneuma, adică suflare care nu poate fi prinsă în vorbe, de aceea chiar și poezia atinsă de geniu se află sub pragul de revelație pe care îl aduce muzica. Mai mult, cine
Velle non discitur (II) by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3945_a_5270]
-
PNL subliniază că dacă Parlamentul, chiar cu întârziere, are câștig de cauză în instanță, nu i se poate înapoia mandatul. Nu e vorba de persoana fizică, ci de faptul că o hotărâre administrativă nu poate să anuleze sau să schimbe voința populară, democratică. Numai o sentință judecătorească. Din acest punct de vedere, lucrurile ar trebui clarificate și la nivelul legii ANI", a arătat Crin Antonescu. Potrivit lui, ANI trebuie să aibă atribuții pentru a se sesiza, pentru a cerceta conflicte de interese
Antonescu: ANI nu e instanță. Legea Agenției trebuie clarificată by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/39486_a_40811]
-
Întrebat de către ziariști cum a reușit să nu ridice de pe scaunul de președinte de ședință la dezbaterea bugetului timp de 12 ore, vicepreședintele Camerei Deputaților Viorel Hrebenciuc a răspuns: "Simplu, ați văzut, rezist, nu am niciun fel de problemă. Prin voință și prin autosugestie, e de învățat, sigur că da, aici trebuie să învățați", a răspuns Hrebenciuc, citează RTV.net. Anexa VII din proiectul de buget de stat pe anul 2013, care nu a fost dezbătută urmează să fie analizată de
Cum a reușit Hrebenciuc să stea 12 ore pe scaun, la dezbaterea bugetului by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39493_a_40818]
-
plus unul dintre alegătorii din listele electorale permanente. În motivarea la proiectul de lege, Trifon Belacurencu susține că "în România nu există motive întemeiate pentru care cvorumul să nu fie eliminat în privința referendumului". "România a avut deja două referendumuri unde voința suverană a poporului român a fost denaturată de existența cvorumului, asimilând persoanele care se abțin cu partizanii votului negativ și promovând forme de boicot", arată Belacurencu. Senatorul PSD a înregistrat propunerea legislativă pe 30 ianuarie, fiind singurul semnatar al proiectului
Un senator PSD face o propunere care i-ar fi fost fatală lui Băsescu, în vară by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/39587_a_40912]
-
că parlamentarii PSD nu au votat pentru ridicarea imunității celor trei colegi ai lor cu dosare. ”Cel mai important este că Victor Ponta să-și asume responsabilitatea pentru ce depinde de el, rău în acest raport, și anume lipsa de voință politică pentru măsurile anticorupție, faptul că sunt deja trei persoane, Borbely, Dobre și Stan, la care parlamentarii PSD nu numai USL, de care el personal este responsabil ca președinte al partidului, au votat împotriva ridicării imunității. Deci trebuie să-și
De ce se bucură Macovei, după publicarea raportului MCV by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39633_a_40958]
-
USL, de care el personal este responsabil ca președinte al partidului, au votat împotriva ridicării imunității. Deci trebuie să-și asume răspunderea ca șef de partid”, a susținut Macovei. ”Astăzi nu e o zi de discutat despre Schengen ci despre voința politică pentru continuarea anticorupției și reformelor în Justiție. Concluzia este, citind raportul, că nu există această voință politică sau că ea e tot mai scăzută. Intrarea în Schengen depinde de condițiile tehnice care sunt îndeplinite, de circa doi ani de
De ce se bucură Macovei, după publicarea raportului MCV by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39633_a_40958]
-
trebuie să-și asume răspunderea ca șef de partid”, a susținut Macovei. ”Astăzi nu e o zi de discutat despre Schengen ci despre voința politică pentru continuarea anticorupției și reformelor în Justiție. Concluzia este, citind raportul, că nu există această voință politică sau că ea e tot mai scăzută. Intrarea în Schengen depinde de condițiile tehnice care sunt îndeplinite, de circa doi ani de zile, cum a spus și astăzi Comisia Europeană”, a mai spus ea.
De ce se bucură Macovei, după publicarea raportului MCV by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39633_a_40958]
-
Sorin Lavric Arthur Schopenhauer, Lumea ca voință și reprezentare, trad. din germană și glosar de Radu Gabriel Pârvu, Editura Humanitas, 2012, vol. I (600 pag.) + vol.II (684 pag.). Cum o carte precum Lumea ca voință și reprezentare nu poate fi expediată în rîndurile unei cronici, o
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
Sorin Lavric Arthur Schopenhauer, Lumea ca voință și reprezentare, trad. din germană și glosar de Radu Gabriel Pârvu, Editura Humanitas, 2012, vol. I (600 pag.) + vol.II (684 pag.). Cum o carte precum Lumea ca voință și reprezentare nu poate fi expediată în rîndurile unei cronici, o reacție de întîmpinare mai cuvenită e un foileton în trei episoade, menite a lămuri tomul a cărui vogă nu numai că a sudat o epocă, dar chiar a schimbat
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
din cele mai influente cărți din gîndirea europeană. Definit cu anticipație, Schopenhauer e un kantian cu tentă hindusă, un gînditor care pleacă de la intriga lui Kant (distincția dintre fenomen și lucrul în sine) și sfîrșește în deznodămîntul lui Budda: negarea voinței de a trăi. Între cele două capete de drum se desfășoară patosul retoric al unui gînditor la care stridențele de limbă fac casă bună cu îndrăznelile de interpretare. Neavînd superstiția lexicului abstract (pentru neamț, abstracțiunea e semnul gîndirii superficiale), Schopenhauer
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
sub această crustă se află izvorul din care pornesc toate, adică esența intimă a lumii. Și cum intimul e superlativul de la interior, gradul suprem de interioritate a lumii e numenul, adică lucrul în sine, care la Schopenhauer e totuna cu voința. Tot ce ține de numen e scutit de cele patru coerciții pomenite anterior, iar facultățile cognitive ale omului (sensibilitate, intelect, rațiune) nu pot atinge numenul, domeniul lor de aplicare fiind crusta fenomenală. Viața omului e un slalom printre fenomene fără
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
scutit de cele patru coerciții pomenite anterior, iar facultățile cognitive ale omului (sensibilitate, intelect, rațiune) nu pot atinge numenul, domeniul lor de aplicare fiind crusta fenomenală. Viața omului e un slalom printre fenomene fără putința de a le atinge esența. Voința, ca motor al lumii și echivalent al lui Dumnezeu, e partea inaccesibilă la care cunoașterea omului nu va ajunge nicicînd. De aceea e oțios să te întrebi care e sensul lumii și ce intenții are voința universală. Îi constatăm prezența
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
a le atinge esența. Voința, ca motor al lumii și echivalent al lui Dumnezeu, e partea inaccesibilă la care cunoașterea omului nu va ajunge nicicînd. De aceea e oțios să te întrebi care e sensul lumii și ce intenții are voința universală. Îi constatăm prezența în noi înșine și deopotrivă în toate regnurile, dar altceva despre scopul ei nu putem ști. În plus, voința nu se învață. Laitmotivul cărții e . Voința ca numen e un tărîm interzis omului, nici o facultate cognitivă
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
ajunge nicicînd. De aceea e oțios să te întrebi care e sensul lumii și ce intenții are voința universală. Îi constatăm prezența în noi înșine și deopotrivă în toate regnurile, dar altceva despre scopul ei nu putem ști. În plus, voința nu se învață. Laitmotivul cărții e . Voința ca numen e un tărîm interzis omului, nici o facultate cognitivă neavînd putere asupra ei. De pildă, rațiunea, ca facultate a conceptelor (spre deosebire de Kant, unde intelectul e facultatea conceptelor, nu rațiunea, căreia îi revin
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
te întrebi care e sensul lumii și ce intenții are voința universală. Îi constatăm prezența în noi înșine și deopotrivă în toate regnurile, dar altceva despre scopul ei nu putem ști. În plus, voința nu se învață. Laitmotivul cărții e . Voința ca numen e un tărîm interzis omului, nici o facultate cognitivă neavînd putere asupra ei. De pildă, rațiunea, ca facultate a conceptelor (spre deosebire de Kant, unde intelectul e facultatea conceptelor, nu rațiunea, căreia îi revin doar ideile), e neputincioasă în cunoașterea voinței
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
Voința ca numen e un tărîm interzis omului, nici o facultate cognitivă neavînd putere asupra ei. De pildă, rațiunea, ca facultate a conceptelor (spre deosebire de Kant, unde intelectul e facultatea conceptelor, nu rațiunea, căreia îi revin doar ideile), e neputincioasă în cunoașterea voinței, doar intuiția (contemplația) avînd sorți de izbîndă în sesizarea ei. Dar ceea ce sesizează intuiția nu e voința, care în calitate de numen nu poate fi obiect pentru un subiect, ci doar aspectul ei ideal, adică ideile în sens platonician (matricea formelor intime
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
rațiunea, ca facultate a conceptelor (spre deosebire de Kant, unde intelectul e facultatea conceptelor, nu rațiunea, căreia îi revin doar ideile), e neputincioasă în cunoașterea voinței, doar intuiția (contemplația) avînd sorți de izbîndă în sesizarea ei. Dar ceea ce sesizează intuiția nu e voința, care în calitate de numen nu poate fi obiect pentru un subiect, ci doar aspectul ei ideal, adică ideile în sens platonician (matricea formelor intime). Asta înseamnă că esența lumii are un conținut, care e voința (lucrul în sine) și o formă
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
Dar ceea ce sesizează intuiția nu e voința, care în calitate de numen nu poate fi obiect pentru un subiect, ci doar aspectul ei ideal, adică ideile în sens platonician (matricea formelor intime). Asta înseamnă că esența lumii are un conținut, care e voința (lucrul în sine) și o formă, care sunt ideile platonice (structura cuantică, i-am spune azi). La aceste idei nu se poate ajunge decît prin artă, niciodată prin știință. Neajunsul științelor e că măsoară aparențele, și din acest motiv ele
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
de rînd trăiește din fenomene și pentru fenomene, pe cînd omul de geniu sare peste fenomene către esența lor, dar prețul pe care îl plătește e neglijarea vieții, cu slăbirea instinctului de conservare. Geniu e cel care se rupe de voința individuală pentru a accede la cealaltă voință, cea universală, ceea ce înseamnă că la universal nu ajungi decît sacrificînd individualul. De aceea geniul are trei însușiri capitale: detestă matematica, care nu e decît o tehnică de calcul a fenomenelor spațiotemporale, nu
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
fenomene, pe cînd omul de geniu sare peste fenomene către esența lor, dar prețul pe care îl plătește e neglijarea vieții, cu slăbirea instinctului de conservare. Geniu e cel care se rupe de voința individuală pentru a accede la cealaltă voință, cea universală, ceea ce înseamnă că la universal nu ajungi decît sacrificînd individualul. De aceea geniul are trei însușiri capitale: detestă matematica, care nu e decît o tehnică de calcul a fenomenelor spațiotemporale, nu are inteligență (care e o însușire pragmatică
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
Cine vrea să explice cu ajutorul rațiunii artele își pierde timpul, căci rațiunea e o facultate discursivă care face uz de abstracțiuni, iar abstracția nu poate trece dincolo de aparențe. Gîndirea abstractă e pentru mediocri. Dintre arte, singura care reușește să dezvăluie voința universală e muzica, celelalte arte fiind precare sub unghiul putinței de a surprinde numenul. E totuna cu a spune că în vreme ce muzica atinge temeiul universului, celelalte arte (pictura, sculptura, poezia) se mărginesc la ideile platoniciene. Inadvertența e că la început
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
celelalte arte fiind precare sub unghiul putinței de a surprinde numenul. E totuna cu a spune că în vreme ce muzica atinge temeiul universului, celelalte arte (pictura, sculptura, poezia) se mărginesc la ideile platoniciene. Inadvertența e că la început Schopenhauer spune că voința nu poate fi obiect pentru un subiect, ca acum să spună că prin muzică subiectul uman poate atinge voința. Voința se manifestă prin muzică, și atunci nu mai e numen, ci fenomen. Despre consecințele acestei inadvertențe data viitoare.
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]
-
atinge temeiul universului, celelalte arte (pictura, sculptura, poezia) se mărginesc la ideile platoniciene. Inadvertența e că la început Schopenhauer spune că voința nu poate fi obiect pentru un subiect, ca acum să spună că prin muzică subiectul uman poate atinge voința. Voința se manifestă prin muzică, și atunci nu mai e numen, ci fenomen. Despre consecințele acestei inadvertențe data viitoare.
Velle non discitur by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3963_a_5288]