4,976 matches
-
ar ea ce lo r m ai po tri vit e m od ali tăț i d e im pl em en ta re a ele m en te lo r d e no ut at e Da ni el Vo in ea M SM An ali za im pl em en tăr ii î n pr ac tic ă Su pe rv iza re a șef ul ui d e s er vic iu An ua l De c. 20
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
s pr ec on iza te Di re cții le de ac țiun e nu su nt în co nf or m ita te cu bu na p ra ct ică in te rn ațio na lă Da ni el Vo in ea R R RR Re fo rm ul ar ea di re cții lo r d e ac țiu ne și re tra ns m ite re a l a Co m isi a Eu ro pe an ă
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
i Zo ne d e r isc (d om en iu , co m pa rti m en t) Ob iec tiv e De sc rie re a ris cu lu i Ci rc um st an țele ca re fa vo rize az ă ap ar iția ris cu lu i Re sp on sa bi lu l c u ge st io na re a ris cu lu i Ri sc in er en t St ra te gi a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ăto r co m pa rti m en t S R Pi er de ri fin an cia re S· R Mo ni to riz ar e S R S· R Se u rm ăre ște zil ni c e vo lu ția pi ețe i v alu ta re 3. Ti po gr af ie pr op rie As ig ur ar e im pr im at e in te rn e. Co nt in ui ta te fu nc
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
pe tr as ee ag lo m er at e cu ca ro sa bi l in ad ec va t Șo fe ri M R M· R Tr an sf er 31 .12 .06 M R M· R Se vo r î nc he ia as ig ur ări ca sc o 5. Fi na nc iar , bu ge ta r, pa tri m on ial . Co m pa rti m en te in iția to ar e ș i
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
9 Zo ne d e r isc (d om en iu , co m pa rti m en t) Ob iec tiv e De sc rie re a ris cu lu i Ci rc um st an țele ca re fa vo rize az ă ap ar iția ris cu lu i Re sp on sa bi lu l c u ge st io na re a ris cu lu i Ri sc in er en t St ra te gi a
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
foarte bine din spectacole scandaloase În care atacă toate tabuurile etice și politice ale epocii, așa cum face mereu scriitorul. Titlurile sînt șarjate, teribiliste, ca de pildă: Preferăm tîrfele palestiniene" sau "Paște-mi fîșia Gaza!" Cinic și totuși depresiv, consumator a vreo cinci feluri de anxiolitice, de la Xanax la Tranxene, obsedat sexual și totuși patetic, materialist și totuși străbătut de Întrebari metafizice, Daniel 1 este un bărbat de inteligență peste medie, dar, cultural vorbind, vrea să-l reprezinte pe occidentalul mediu, așa cum
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tapițerie al cărei peisaj nu-l vom vedea niciodată În Întregul lui” exclamă leibnizian Irène, reluînd convingerile fals fataliste ale lui Jacques. Dar tocmai recuperarea În prag de secol XXI a acestor filozofeme, cu totul altfel tratate de Diderot cu vreo două sute treizeci de ani În urmă, scade valoarea literară a unui roman care-și așterne mesajul și cerințele interpretative ca un covor În fața cititorului contrariat; nemulțumit că i se livrează total de-a gata, spre final, că rolul său se
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
2004), care constituie primul tom din cele patru câte vor fi în final, al doilea urmând să conțină doar scrisorile către Ștefania Golopenția. Surprizele aduse de această arhivă epistolară sunt numeroase, între ele fiind de amintit amploarea sa, ea însumând vreo 200 de schimburi epistolare, dintre care primul volum a cuprins 63, apoi diversitatea corespondenților, ce nu sunt, cum, poate, s-ar fi așteptat unii, doar sociologi și statisticieni, domenii în care s-a remarcat cu deosebire Anton Golopenția, ci și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu compozițiuni, cu traducțiuni, ar putea număra? Aci rămăsei a cugeta! Și îi răspunsei: - Mă crede că cu rușine îți spui că n-am stat niciodată a număra cărțile din vreun catalog. - Însă așa prin aproximație, mă întreabă el, aveți vreo zece mii? Cugetai la cele bisericești, la cele profane câte se tipăriră de la 1790 până la 1820 și la câte se tipăriră de la 1820 până la 1847; nu putui în mintea mea să adun de o dată încai vreo o sută de traducțiuni cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
aproximație, mă întreabă el, aveți vreo zece mii? Cugetai la cele bisericești, la cele profane câte se tipăriră de la 1790 până la 1820 și la câte se tipăriră de la 1820 până la 1847; nu putui în mintea mea să adun de o dată încai vreo o sută de traducțiuni cu bune cu rele, și îi răspunsei: - Nu cred, Domnule, să se adune cu toate nici până la cinci sute. - Hei, Domnule, îmi zise el, Ungurii pot să-ți arate într-o bibliotecă zeci de mii de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
într-un anunț din Curierul românesc din 1829: "dacă din toate neamurile cele ce se străduiesc a se cultivi au făcut fundații, pentru ce să nu se afle și din nația rumânească care se alcătuiește din 7 milioane de suflete vreo câțiva bărbați avuți care să întemeeze spre nemuritoare pomenire și lauda lor acest fel de fundații"9. "Milioanele" sunt mai mult decât desemnarea unui corp social căruia i se atribuie o activitate literară precisă. Reprezintă o funcție fundamentală a literaturii
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ca să am una din acele cărți de sute de ori cetite de tatăl meu7. Tot asta relatează și Barițiu, câțiva ani mai târziu, aproape în aceiași termeni: Din nenorocire noi până într-această vreme nu văzusem nici măcar o bibliotecă privată vreo o sută sau două de tomuri cuprinzătoare. Cele mai multe cărți ce văzusem într-o grămadă era la tatăl meu, aruncate câteva lătinești mai mult tot teologice, afară de câțiva clasici. Grija ce dintâi mi-au fost ca, mergând acasă pe vacanția următoare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de Titu Maiorescu ca necrolog pentru Ioan Popovici-Bănățeanul. Textul e surprinzător prin cantitatea mare de citate dintr-o operă minoră. Maiorescu include zece poezii și mai multe scrisori imediat după ce își arată rezerva față de calitatea acestei literaturi. De ce, după ce spune "vreo trei erau numai imitații după Eminescu... am convenit să fie aruncate în foc", citează integral patru poeme? Narațiunea biografică e construită ca o enigmă, în jurul unui misterios abandon al Institutului teologic din Caransebeș. E vechea întrebare, care a vertrebrat numeroase
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rețeta de calificare, tabloul genialității apare întotdeauna plural. Biografii nu numai că nu au ezitări să folosească aprecierea supremă în mai multe situații, par chiar determinați să înmulțească exemplele. Pentru Vulcan și Pantazi Ghica sunt trei genii, pentru Pumnul există vreo șase. Fiecare lucrează cu genialitatea ca și cum aceasta ar fi distribuită în mod necesar într-o configurație rizomică. Mi se pare că, dacă rămânem la acest punct de interogație, putem căpăta o perspectivă mai justă asupra regimurilor de utilizare a genialității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dumneavoastră o poveste reală, adevărată dar posibilă!" (râdem) "Gagarin a zburat în cosmos. Daaaaaa!", am spus cu toții. "Vedeți, vă spun lucruri pe care voi nu le știți!" Altădată, căpitanul a ordonat la un moment dat: "frontieriștii, vă aliniați aici!" Erau vreo 15. Îl cheamă pe unul Bebe Sfârâială 41, elev de școală în clasa a X-a când l-au arestat: "Mă, ia spune de ce ai vrut să treci granița?" "Păi, tovarășe căpitan, m-a chemat Germania!" "Te-a chemat Germania
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
sergenții au primit ordin să îi pună la tot felul de chinuri ca să renunțe la credința lor. Întâi au încercat să discute, să-i convingă, dar ei n-au acceptat. Apoi i-au bătut. La Salcia, în capătul șerpăriei, la vreo 10 m, era izolarea despre care v-am spus, iar între acestea două erau puși frații Cerbu să stea aplecați cu câte un sergent călare pe ei, iar alt sergent îi bătea cu o bâtă la cur, dar bătaie nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
prin forță de întreaga avere. R.R.: N-am avut într-adevăr nicio altă vină! C.I.: Câte camere avea casa în care locuiați? Era casă mare, conac? R.R.: Conac a avut bunicul în care a locuit doctoreasa, sora tatei, și avea vreo 10 camere. Dar bunicul a mai făcut o casă în care a stat tata: trei camere mari, cu saloane. C.I.: Înseamnă că familia dumneavostră avea statut de boier în sat? R.R.: Da! Boier îi ziceau lui tata, că oamenii din
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu se sculase, avea un copil pe care-l ținea legat de o buturugă, parcă-l văd și acum. A vorbit mama: "măi, Cuțâcă, de unde să vă mai dau, măi, restul de cotă, că nu mai am de unde? Mai am vreo doi saci de gozură. V-o dau și pe asta?" "Dați-o și pe asta!" C. I.: V-au lăsat totalmente fără niciun fel de resurse, chiar în iarna de după anul foametei din 1947. R. R.: La un an după
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
departe. Vasile Dima era unul dintre cei mai buni gospodari din Lupești: avea două perechi de boi, avea pământ vreo 10 hectare pe care i le-a dat tata când s-a căsătorit cu sora mea, mai avea și el vreo 15 hectare. Vasile Dima era, cum se spunea atunci, țăran mijlocaș, adică nu avea o proprietate care să necesite deportarea. Avea până în 30 de hectare. Dar a fost presat cu cote, cu amenințări, cu bătăi administrate nevesti-sii. După aceea, în
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dădeau foc la ziare să-i ardă tălpile, genunchii... Odată chiar le-au spânzurat cu capul în jos, pe ea și pe încă o femeie din Lupești, nevasta lui Costea Ion, poreclit "Balauru". Ăsta a stat ascuns într-o grotă vreo 4 ani de nu l-a găsit nimeni. Am cartea pe care a scris-o el, dar am și discutat personal cu el. C. I.: Dar scopul comuniștilor nu erau atât cotele, pentru că ei știau că nu se pot realiza
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
când fătau oile. Au luat-o și pe bunica cu noi. C. I.: Așadar, a fost și bunica deportată? R.R.: Da. Bunica de pe mamă, Safta Racoviță, stătea într-o bucătărie alături de casă. A stat și ea săraca la Râmnicu Sărat vreo 5 ani deportată. După perioada asta, securiștii au făcut probabil vreo analiză și și-au zis: "ce ținem, mă, țăranca asta amărâtă și bătrână aici?" Și i-au dat drumul din domiciliu forțat. Ei, bunica avea grijă de un copil
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ea că a fost o doamnă blândă, mi-a astâmpărat durerea un pic. A mers cu mine ducându-mă pe după umeri tot holul acela. C. I.: Cam câți oameni erau acolo în acel subsol atunci? R. R.: Cred că erau vreo 100. Era plin acel hol cu bărbați, femei și copii. Bărbații erau niște domni, nu erau oameni de la țară, după aspect, îmbrăcăminte și purtare. În mintea mea de copil i-am văzut că erau niște oameni de valoare. C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
armată. Acum era proiectant și pleca mai mereu pe șantier. În noaptea aceea era venit acasă, iar a doua zi a plecat la serviciu spre Focșani. C. I.: Cât ați stat la doamna Lucica? R. R.: Am stat la ea vreo doi, trei ani. C. I.: În ce condiții? R. R.: Ne-a oferit o cameră în casa lor, care avea vreo 5 camere. În prima cameră de la stradă locuiau ofițeri ruși, că era o cameră rechiziționată de ruși. C. I.
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
plecat la serviciu spre Focșani. C. I.: Cât ați stat la doamna Lucica? R. R.: Am stat la ea vreo doi, trei ani. C. I.: În ce condiții? R. R.: Ne-a oferit o cameră în casa lor, care avea vreo 5 camere. În prima cameră de la stradă locuiau ofițeri ruși, că era o cameră rechiziționată de ruși. C. I.: Mi-ați spus că în Râmnicu Sărat erau 400 de familii de deportați politici. R. R.: Știam de asta de la Miliție
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]