4,573 matches
-
alt M�nchen pe care mi? l aminteam bine din copil? rie. M�nchenul, �Oră? ul Mi? c?rîi�, plin de c? m??i brune, uniforme cenu? îi, steaguri cu zvastici �nalte c�ț patru etaje at�rn�nd de pe cl? dîrî, vulturi ? i iar vulturi, cu g? rzile de onoare �n uniforme negre m? r?? luînd �n pas de g�sc? prin fă? a monumentului din Feldhernhalle� Unde era atunci Germania de ast? zi? A?a cum scria Luigi Barzini cu at�ta capacitate de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pe care mi? l aminteam bine din copil? rie. M�nchenul, �Oră? ul Mi? c?rîi�, plin de c? m??i brune, uniforme cenu? îi, steaguri cu zvastici �nalte c�ț patru etaje at�rn�nd de pe cl? dîrî, vulturi ? i iar vulturi, cu g? rzile de onoare �n uniforme negre m? r?? luînd �n pas de g�sc? prin fă? a monumentului din Feldhernhalle� Unde era atunci Germania de ast? zi? A?a cum scria Luigi Barzini cu at�ta capacitate de percep? ie: �Nu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
în parte. Mai mult, unii zei luau chip de animal. De exemplu, Thoth putea fi babuin sau ibis, animalul sacru al zeiței Bast era pisică, Tauret era zeița-hipopotam, Sebek era crocodil ș.a.m.d. Lista animalelor sacre era lung], incluzând vulturul, rândunica, broasca-țestoas], scorpionul, șarpele ș.a.m.d. În ciuda respectului și a venerației pe care le manifestau fâț] de aceste creaturi (unele erau mumificate), egiptenii nu ezitau s] le folosesasc] drept hran]. Dar pentru c] animalele erau prețioase și deoarece egiptenii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
afirm] c] animalele și oamenii împ]rt]șesc aceleași caracteristici morale relevante care le confer] aceleași drepturi de bâz]. La acest nivel, poziția nu este problematic]. Dar animalele nu sunt doar animale - ele sunt c]țelul Lassie sau pisică familiei, vulturi pleșuvi sau iepurași, șerpi sau sconcși. În mod similar, oamenii nu sunt doar oameni - ei sunt prieteni și persoane iubite, familie sau dușmani. Leg]turile de rudenie sau apropierea sunt elemente foarte importante atunci cand ne gândim la aproape toate aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
0701 Caprimulgiforme (ex. caprimulgi) ──────────────────────────────────────────────────────────────────���───── 0801 Strigiforme (ex. bufnite) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 0901 Cuculiforme (ex. cuci) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1001 Psittaciforme (ex. papagali) ──��───────────────────────────────────────────────────────────────────── 1101 Columbiforme (altele decât porumbei) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1201 Gruiforme (ex. cocori) ──────────────────────────────────────────���───────────────────────────── 1301 Charadriiforme (pinguin nordic, fluierar) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1401 Galliforme (altele decât păsări ex. păun) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1501 Falconiforme (ex. vulturi, șoimi) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1601 Anseriforme (altele decât rate sau gâște, ex. lebede) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1701 Ciconiiforme (ex. bâtlani, berze, flamingo) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1801 Pelicaniforme (ex. pelicani, cormorani) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1901 Procellariiforme (ex. albatroși, petrei) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2001 Podicipediforme (ex. cufundaci) ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2101 Gaviiforme ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2201 Tinamiforme ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2301 Apterygiforme ──────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2401 Casuariforme (ex. cazuari
EUR-Lex () [Corola-website/Law/153541_a_154870]
-
poate dezvolta un caracter simbolic dacă asupra sensului său se aplică procesul prin care el poate fi comutat într-un alt plan, acolo unde, la confluența cu alte semnificații, se diversifică și se consolidează într-o gamă conceptuală superioară. Emblema (vulturul basileic bicefal, spre exemplu), prin intervenția subiectului utilizator (comunitatea afiliată) se "blurează" și capătă o funcție potențială de simbolizare (în cadrul unui program politic de resuscitare a "himerei bizantine"). Narațiunea parabolei sau a apologului (panegiricul lui Constantin I) acționează atât de
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
apologului (panegiricul lui Constantin I) acționează atât de persuasiv asupra receptorului, încât poate constitui o poveste sau un mit fundamental (al întemeietorului de civilizație creștină), reprezentat printr-o structură simbolică definitorie identitar și cu rol principal în structurarea imaginarului puterii (vulturul bicefal al Cantacuzinilor). În continuarea demonstrației teoretice a lui Thomas, câțiva dintre cercetătorii semnatari în volumul dedicat metodologiilor imaginarului se opresc asupra unor perioade și momente-cheie din istoria europeană a imaginii în occident, asupra cărora poposim în continuare, cu interes
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
alge”, O, 1985, 25; Costin Tuchilă, „Culegătorul de alge”, LCF, 1985, 26; Firan, Profiluri, 36; Paul Miclău, „Culegătorul de alge”, O, 1988, 2; Laurențiu Ulici, O evoluție ascunsă, RL, 1989, 40; Adriana Babeți, „Psalmii în versuri”, O, 1993, 10; Smaranda Vultur, Cronica unei apocalipse amânate, O, 1996, 5; Dicț. scriit. rom., II, 125-126; Adriana Iliescu, „Psalmii” și „Ecclesiastul în versuri”, PSS, 1998, 103-104. S.I.-J.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
rare, vestite și mult râvnite, distinse ca specie din categoria șoimilor, erau cunoscute sub numele de "socoli", conform etimologiei slavone. Numele este preluat și păstrat până astăzi de la așezământul monahal Mănăstirea Socola la așezământul spitalicesc "Spitalul nr. 7 Socola. Capul vulturului, "socol", este prezent atât în emblema antetului instituției, cât și în placheta distincției de merit a acestui spital. Ca toponim, denumirea "Socola" apare prima dată într-un document emis de Ștefan cel Mare și datat 15 februarie 1469, în care
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
amăgit în ideile ce hrănia». În divanul domnesc, mitropolitul Veniamin Costachi și-a ridicat glasul împotriva înjumătățirii țării; mai apoi, intervențiile făcute pe lângă cancelarul Metternich spre a aduce chestiunea Basarabiei înaintea Congresului de la Viena (1814-1815) n-au avut nici un rezultat. „Vulturul Uralului își înfrânsese adânc ghearele blestemate în trupul sângerând al Moldovei și nu mai putea fi îndulplecat de a slobozi prada de la Prut”. Teritoriul românesc dintre Prut, Nistru și Marea Neagră (asupra căruia se va extinde denumirea de Basarabia) avea o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Oastea nouă ieși ca din pământ. S-a pornit domnul cu ea și s-a lăsat pe neasteptate asupra turcilor, care se credeau stăpâni pe țară. Atunci a văzut Ștefan ce pot feciorii Vrâncioaiei. Voievodul, biruitor, În cuibul lui de vultur, la Cetatea Neamțului, a chemat cu drag pe cei șapte voinici și le-a zis : Voi sunteți șapte frați. În Vrancea sunt șapte munți, ai voștri să fie de veci și neam din neamul vostru să-i stăpânească În pace
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
pulpă nu mă lasă !” Și bietul om slab, palid, având sumanul rupt Și o cămeșă ruptă bucăți pe dedesupt, Pășea trăgând piciorul Încet, dar pe-a lui față Zbura ca o lumină de glorie măreață, Și-n ochii lui de vultur adânci, vioi și mari, Treceau lucioase umbre de eroi legendari. Opinca-i era spartă, căciula desfundată, Dar fruntea lui de raze părea Încoronată. Calică-i era haina, dar strălucea pe ea Și crucea ,, Sfântul Gheorghe “ ș-a ,, României Stea. “ Românul
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
București, 1946; Realismul în literatură, București, 1948; Studii și eseuri, București, 1950; Pentru fericirea poporului (în colaborare cu Aurel Baranga), București, 1951; ed. (Anii negri), București, 1958; Prin Republica Sovietică Socialistă Belorusă. Din țara constructorilor comunismului, București, 1953; Prin țara vulturilor. Note de drum, București, 1957; În lumea contrastelor. Jurnal de călătorie în America de Sud, București, 1958; Estetica în școlile de învățământ superior din RPR, Moscova, 1963; Conștiințe curate, București, 1972; Scurtcircuit, București, 1983. Repere bibliografice: Aurel Baranga, Realism în artă, „Revista
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288249_a_289578]
-
în toată lumea”. (Sf. Vasile cel Mare, Regulile morale, reg. 68, în PSB, vol. 18, p. 162) „După cum fulgerul iese de la răsărit și se arată până la apus, așa va fi și Venirea Fiului Omului. Că unde va fi stârvul, acolo și vulturii. Cum se arată fulgerul? Fulgerul n-are nevoie de vestitor, n-are nevoie de predicator, ci se arată într-o clipită de ochi și celor ce stau în case și celor din cămări, pe fața întregului pământ. Așa va fi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
în case și celor din cămări, pe fața întregului pământ. Așa va fi și Venirea lui Hristos: se va arăta dintr-o dată pretutindeni prin strălucirea slavei Sale. Vorbește apoi și de un alt semn: Unde va fi stârvul, acolo și vulturii. Prin aceste cuvinte arată mulțimea îngerilor, a mucenicilor, a tuturor sfinților”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Matei, LXXVI, III, în PSB, vol. 23, p. 864-865) „Domnul va veni cu putere și slavă multă. Aduce crucea, ca păcatul iudeilor
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
apoi atunci noi suntem cu mult mai prejos și mai necinstiți decât zidirile cele făcute pentru noi. Căci și cerul, și pământul, și marea, și râurile sunt mai statornice decât noi, ba chiar și unele din necuvântătoare, ca de pildă vulturul și elefantul și altele multe, care se bucură de un timp mai îndelungat în viața aceasta. Viața noastră însă este și scurtă și dureroasă, nu ca a acelora, lungă și lipsită de griji și de supărări. Deci ce, spune-mi
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
franceză au fost adunate în trei plachete, apărute, probabil, în 1929 (Le Luth brisé, L’Idylle d’un poète și À l’Inconnu), iar cele scrise în rusește, în placheta Zavitki hrizantemî (1937). D. este și autoarea romanului În ghearele vulturului (1937), iar în 1941 anunța că avea gata de tipar volumele Lacul himerelor, Cei de prisos și Cetatea lui Arald. A tradus versuri de Rabindranath Tagore. SCRIERI: Le Luth brisé, București, [1929]; L’Idylle d’un poète, București, [1929]; À
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
prisos și Cetatea lui Arald. A tradus versuri de Rabindranath Tagore. SCRIERI: Le Luth brisé, București, [1929]; L’Idylle d’un poète, București, [1929]; À l’Inconnu, București, [1929]; Simfonia amurgului, București, 1937; Petale de crizanteme, Bălți, 1937; În ghearele vulturului, Bălți, 1937; Zavitki hrizantemî, Bălți, 1937; Cartea ultimelor vise, București, 1940; Picături de tristețe, București, 1940; Slove de jar, București, 1941; Flori albastre, 1942. Repere bibliografice: Rafail Radiana, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, VBA, 1937, 10; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „Raza
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
1941; Flori albastre, 1942. Repere bibliografice: Rafail Radiana, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, VBA, 1937, 10; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „Raza”, 1939, 384; Sergiu Matei Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, U, 1937, 279; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, „Gazeta Basarabiei”, 1937, 593; Margareta Popescu, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului” și „Slove de jar”, F, 1942, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 125-126; Colesnic, Basarabia, II, 144-149; Lotis Dolenga, în Femei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
Simfonia amurgului”, VBA, 1937, 10; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „Raza”, 1939, 384; Sergiu Matei Nica, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului”, „Din trecutul nostru”, 1937, 40-45; Radu Cosmin, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, U, 1937, 279; Al. Bardier, Lotis Dolenga, „În ghearele vulturului”, „Gazeta Basarabiei”, 1937, 593; Margareta Popescu, Lotis Dolenga, „Simfonia amurgului” și „Slove de jar”, F, 1942, 3-4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 125-126; Colesnic, Basarabia, II, 144-149; Lotis Dolenga, în Femei din Moldova, coordonator Iurie Colesnic, Chișinău, 2000, 100-101. D.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286817_a_288146]
-
Buddha au fost întunecați de evenimente tragice, precum ruina clanului său, Śăkya, și moartea celor doi importanți discipoli Śăriputra și Maudgalăyana. 3. Ultimele zile După căderea clanului Śăkya, Buddha va rămâne un timp la Răjagṛha, locuind pe colina numită „Piscul Vulturului”. Apoi, însoțit de un grup de călugări, va străbate localitățile Ambalatthika, Nalanda și Pataligama. În Pataligama a fost cazat de miniștrii Magadhei Sunidha și Vassakara. În continuare a traversat Gangele, a trecut prin Kotigama, Nadika și Vaiśălī. În anotimpul ploilor
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
aceste experiențe, fiind sensibil la variabile precum gen, clasă, vîrstă și etnie, oferind o viziune detaliată asupra modului În care se construia identitatea și asupra modului În care viața era trăită În condițiile deportării. Folosind aceeași abordare, antropologul român Smaranda Vultur a publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați În Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii Înregistrate de
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
publicat un număr important de lucrări ce au ca element central etnicii germani, mai precis șvabii din Banat, mulți dintre ei fiind de asemenea deportați În Uniunea Sovietică sau Bărăgan la muncă forțată. Principalele colecții de mărturii Înregistrate de Smaranda Vultur, Germanii din Banat și Istorie trăită, istorie povestită: deportarea În Bărăgan, 1951-1956, abundă de povești marcante despre suferința umană și servesc drept surse fundamentale și inestimabile În construirea istoriei comunităților de șvabi din perioada celui de-al Doilea Război Mondial
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
parteneriat de cercetare Între Universitatea „Transilvania” Brașov și University Bloomington, Indiana, Statele Unite ale Americii. Începutul a fost făcut prin organizarea unui seminar de istorie orală la Brașov În vara anului 2001, la care au fost invitați specialiști din țară (Smaranda Vultur, Carmen Huluță, Stejărel Olaru) și din străinătate (Maria Bucur-Deckard, Jill Massino). Derularea propriu-zisă a proiectului s-a soldat cu 47 de interviuri realizate de o echipă formată din studenții Facultății de Sociologie Brașov și oaspeții străini, coordonată de cadrele didactice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mai exact, geografic, la granițele unei străzi, precum strada Orațiu (Irina Nicolau, Ioana Popescu, O stradă oarecare din București, Editura Nemira, București, 1999), sau la o provincie istorică ori populație etnică, Banatul și germanii bănățeni, de pildă În cărțile Smarandei Vultur. Nu este limpede ce rațiuni și ce criterii au prevalat În alegerea subiecților, ce anume a interesat, aspectul local sau general uman din relatări, dacă reperul geografic al Țării BÎrsei este doar orientativ, fără să se regăsească neapărat În toate
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]