4,793 matches
-
înțeles lui Jaruzelski că este dispus să trimită contingente militare pentru stabilizarea situației și apărarea socialismului polonez. Ambii l-au refuzat, fapt care cu siguranță a întărit convingerea liderului român că "lagărul socialist" cunoaște un proces de metamorfozare care îi pune în discuție însăși existența. Pe cale de consecință, leninismul romantic va deveni tot mai intransigent, concomitent cu disoluția retrospectiv rapidă a leninismului mondial. Cea mai mare amenințare internațională și ideologică pentru leninismul romantic va veni însă din partea regimului Gorbaciov sau a leninismului post-bolșevic
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
toate acestea, Ceaușescu a părut să se mai liniștească și a ținut să precizeze că el nu incriminează toată Securitatea care, fără îndoială, a făcut și lucruri bune, a avut și realizări, dar „... mai este loc de mai bine. Nu pun în discuție, deci, întreaga activitate, ci numai această latură, de strângere a materialelor informaționale și întocmirea dosarelor privind conducerea de partid și păstrarea lor la Securitate. Acest lucru are un caracter de punere sub control a activității de partid” (subl. ns.). Supărarea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
A.I. 6. În ziua de 28 mai 1949 a avut loc o ședință la tov. Moghioroș, participând: - Tov. gl. Borilă Petre - Tov. Răutu [Leonte] - Tov. Bughici [Simion] - Tov. Petrescu Dumitru - Tov. gl. Florescu [Gheorghe] - Tov. gl. Burcă [Mihai] S-au pus în discuție schemele organizatorice și atribuțiunile Direcției Generale Politice de la Armată și M.A.I., confruntându-se cu materialul asupra muncii politice în Armata Sovietică. În ședință s-a hotărât că schemele și atribuțiunile sunt juste, cu următoarele modificări: -Corpul Inspectorilor să depindă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
cetățeanul la organele de securitate și avertizat. Mai spune el că nici aici nu este, nu stau lucrurile chiar așa, dar totul se petrece între cel de la Securitate și cel chemat să fie avertizat. Colectivul însă în fața căruia ar fi puse în discuție problemele ar fi mai exigent și față de cel care are manifestări dușmănoase, dar și față de activitatea lucrătorului de securitate, asupra măsurii în care cele prezentate de el sunt pe deplin reale. Sigur că nu în toate cazurile este indicat să
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiind considerată mult timp ca un tabu, ca un sector de care trebuie să se ocupe anumite persoane și, ca atare, după cum se știe, s-au comis multe greșeli. Probabil, sunt sigur, că dacă o asemenea problemă așa cum este astăzi pusă în discuție aici, s-ar fi discutat în acea perioadă de tristă amintire, în plenum, în plenara Comitetului Central, probabil, sigur multe lucruri puteau să fie evitate. Și aici nu mă refer numai la partidul nostru, mă refer în general la o
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
evenimente. Vreau să subliniez, și aceasta este ferma mea convingere, că, dacă s-ar fi discutat într-o asemenea plenară, probabil că multe lucruri puteau fi evitate. Eu sunt de acord cu aprecierea făcută aici de tov. Trofin în legătură cu problema pusă în discuție. Este clar că nu este vorba aici de o ofensivă a elementelor legionare, a elementelor care au făcut parte din partidele istorice și alte partide reacționare, însă fără îndoială este vorba de o oarecare reactivizare a acestor elemente, a dușmanului
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
o țintă foarte precisă. A fost în discuție așa-zisa problemă a convergenței dintre socialism și capitalism, încercând să dovedească că (sic!) datorită industrializării țării noastre, noi de fapt mergem spre o societate care seamănă cu cea capitalistă. Totodată, a pus în discuție problema rolului tehnicii în construirea socialismului și a tehnicienilor în construirea socialismului, vrând și dând să înțeleagă acestui tânăr inginer că tehnicienii ar trebui să aibă acum un rol mult mai mare pentru că tehnica până la urmă decide totul și nu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiecare moment istoric această corelație de forțe, să aprecieze, nici să subaprecieze, dar nici să supraaprecieze, căzând în panică, dușmanul pe care noi trebuie să-l învingem. De aceea, eu salut încă o dată inițiativa conducerii de partid de a fi pus în discuție o asemenea problemă de cea mai mare importanță pentru viața partidului nostru și, desigur, sunt totalmente de acord cu măsurile care s-au propus. Tov. Nicolae Ceaușescu: Are cuvântul tovarășul Voicu Ștefan. (...) Tov. Nicolae Ceaușescu: Are cuvântul tovarășul Alexandru Drăghici
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
interne este cel care trebuie să hotărască. Sunt organe de guvern aici, au fost dispoziții date, era prim-secretar al partidului atunci care a dat dispoziția aceasta și nu erau atribuțiile ministrului de interne ca să se opună, să spună: nu, pune în discuție, dacă nu pui în discuție, eu... nu știu ce și nu știu cum. Tov. Nicolae Ceaușescu: Mă refer la ceea ce ai spus. Spui că s-au discutat în Biroul Politic. Tov. Alexandru Drăghici: Unele s-au discutat în Biroul Politic. Îmi aduc aminte când
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să hotărască. Sunt organe de guvern aici, au fost dispoziții date, era prim-secretar al partidului atunci care a dat dispoziția aceasta și nu erau atribuțiile ministrului de interne ca să se opună, să spună: nu, pune în discuție, dacă nu pui în discuție, eu... nu știu ce și nu știu cum. Tov. Nicolae Ceaușescu: Mă refer la ceea ce ai spus. Spui că s-au discutat în Biroul Politic. Tov. Alexandru Drăghici: Unele s-au discutat în Biroul Politic. Îmi aduc aminte când tovarășul Bodnăraș a venit și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Securitatea nu a avut în nici un fel această misiune, de a strânge date, dimpotrivă, există o hotărâre specială care interzice acest lucru. Înseamnă că din hotărârea plenarei nu s-a înțeles nimic. Eu mă refer la activitatea acestei Direcții, nu pun în discuție întreaga activitate și am subliniat și la Comitetul Executiv că celelalte laturi ale activității merg destul de bine. Am avut discuții cu tovarășii, i-am mai criticat, dar am apreciat și apreciez că s-au obținut o serie de rezultate. Desigur
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
la Comitetul Executiv că celelalte laturi ale activității merg destul de bine. Am avut discuții cu tovarășii, i-am mai criticat, dar am apreciat și apreciez că s-au obținut o serie de rezultate. Desigur, este loc de mai bine. Nu pun în discuție, deci, întreaga activitate, ci numai această latură, de strângere a materialelor informaționale și întocmirea dosarelor privind conducerea de partid și păstrarea lor la Securitate. Acest lucru are un caracter de punere sub control a activității de partid. Iau un exemplu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de deficiență pe linia competenței și a răspunderii. Din câte îmi dau seama, nu este vorba de rea intenție și de lipsă de devotament. Tov. Nicolae Ceaușescu: Devotamentul este una și prostia este mai rea decât totul. Eu nu am pus în discuție acest lucru. Cui trebuiau aceste lucruri? Le-a cerut cineva? Să mă informeze Pleșiță, să-mi spună cine i le-a cerut, inclusiv care sunt din 1969. Cine ți le-a cerut, Pleșiță? Tov. Nicolae Pleșiță: Vă raportez că exista
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
determinat obiecții din partea epidemiologilor avizați, ceea ce a condus la ezitări în recomandarea vaccinului. Rezultatul a fost un eșec de proporții: din 110 000 doze preconizate au fost aplicate puțin peste 2000. Mai grav este că în disputa mediatizată a fost pusă în discuție însăși ideea de a vaccina, în general. Acest fapt poate compromite programele de vaccinare bine conduse pentru boli semnificative pentru sănătatea publică. În plus, autoritățile de sănătate publică au fost confruntate cu relatări ale mijloacelor de informare privind incidente grave
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
determinat obiecții din partea epidemiologilor avizați, ceea ce a condus la ezitări în recomandarea vaccinului. Rezultatul a fost un eșec de proporții: din 110 000 doze preconizate au fost aplicate puțin peste 2000. Mai grav este că în disputa mediatizată a fost pusă în discuție însăși ideea de a vaccina, în general. Acest fapt poate compromite programele de vaccinare bine conduse pentru boli semnificative pentru sănătatea publică. În plus, autoritățile de sănătate publică au fost confruntate cu relatări ale mijloacelor de informare privind incidente grave
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
pedagogul german Geissler, să încercăm o analiză comparativă a constantelor acestui câmp în învățământul românesc, înainte și după înlăturarea regimului comunist (decembrie 1989). Înainte de 1989: ▪ Era concepută ca o dată pentru totdeauna o realitate cu niște parametri care nu puteau fi puși în discuție. În așteptările profesorului (pe care le cultiva și elevului) parametrii amintiți erau inatacabili și orice încercare de punere a lor în discuție era înregistrată ca un atac la adresa autorității sale. Ordinea și disciplina constituiau parametri definitorii ai câmpului educativ școlar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
egalitarism imposibil) relația de autoritate, ar trebui să se configureze un câmp educativ școlar apt să ofere elevilor experiența autentică a acesteia. * * * Conceptul de putere este însoțit de o serie de controverse care nu fac decât să-i evidențieze actualitatea. Pus în discuție, acesta prezintă fațete neobișnuite și noi sfere de manifestare. Dacă unele abordări se raportează la putere ca la un fenomen marginal, un produs al derapajului autorității, altele studiază puterea ca pe o realitate inerentă comunităților umane. Într-o primă accepție
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
impun reguli de comportament. Exemple: procedurile judiciare, ritualurile sacrificiale etc. Dacă legile naturii "administrează procesele realității", legile normative administrează relațiile umane; comunitățile și indivizii le apreciază pe ultimele prin prisma intereselor și nevoilor specifice, motiv pentru care ele pot fi puse în discuție și pot fi calificate în moduri diferite. O lege a naturii nu poate fi încălcată, adică nimeni nu se poate sustrage consecințelor inerente încălcării ei. Legile normative pot fi încălcate fără consecințe, dacă actul respectiv scapă controlului uman27. Puterea disciplinară
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
înțeles să li se recunoască autoritatea de către elevi și nu cred că trebuie să facă anumite lucruri în acest sens. Numai că situația este mai complicată. Dacă elevul învață că autoritatea trebuie acceptată ca atare și că aceasta nu trebuie pusă în discuție, mai târziu va accepta fără discernământ orice tip de autoritate (chiar și ilegitimă). Or, discernământul se dobândește experimentând în interiorul relației de autoritate, punând-o pe aceasta la încercare. Elevii nu sunt dispuși să accepte întotdeauna autoritatea. S-a mers până
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
că școala constituie spațiul în care elevul experimentează nu doar limitele libertății, ci și limitele autorității. Libertatea, ca și autoritatea, se definește prin reguli și prin limitele pe care prezența acestora le impun; dar regulile și limitele lor pot fi puse în discuție; ele pot fi contestate, tocmai pentru a oferi indivizilor experiența autentică a libertății. Dar presupune în mod inerent și simultan experiența autorității. Libertatea, ca și autoritatea, sunt constantele spațiului public, dar formele concrete de manifestare a acestora nu sunt decât
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
public, dar formele concrete de manifestare a acestora nu sunt decât convenții stabilite, acceptate și legitimate prin voința oamenilor. Relativizarea lor (prin schimbări dese și repetate) este periculoasă, dar la fel este și "solidificarea" lor, prin interdicția de a le pune în discuție. În ceea ce privește pericolele relativizării, să amintim avertismentul lui Platon din Legile: Toată lumea e încredințată, cum spuneam adineaori, că jocurile copiilor nu sunt decât jocuri, că e de puțină însemnătate faptul de a le modifica și că din schimbarea lor nu poate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
prin vot se răstoarnă ordinea naturală a lucrurilor. Legea poate face drept din nedrept. Ce e bine și ce e rău socotim că depinde de opinie 164. Din acest punct de vedere, rutina profesorului (ca și orice rutină) poate fi pusă în discuție. De pildă, învățarea algoritmului împărțirii ar fi posibilă dacă elevii ar avea voie să vorbească încet între ei în timp ce rezolvă exercițiile? Dar dacă ar avea voie să se ridice pentru a-și ascuți creioanele fără a mai cere permisiunea profesorului
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
semne ale abaterii de la virtute. Cu alte cuvinte, pedepsele sunt justificate pentru a reaminti elevilor că s-au abătut de la rutina statuată de profesor, idee care, ca și aceea a lui Protagoras, interzice elevilor un drept fundamental: acela de a pune în discuție rutina asumată de profesor, respectiv dreptul de a contesta înțelepciunea conținută în legile existente. Dacă în cazul lui Protagoras lucrurile se clarifică prin plasarea legilor umane sub semnul nomosului, al convențiilor stabilite (care, ca atare, pot fi modificate de oameni
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
legile existente. Dacă în cazul lui Protagoras lucrurile se clarifică prin plasarea legilor umane sub semnul nomosului, al convențiilor stabilite (care, ca atare, pot fi modificate de oameni), în cazul rutinei profesorului contestarea este interzisă pentru că, în caz contrar, ar pune în discuție chiar autoritatea profesorului. Și, deși există situații de acest gen, ele continuă să fie considerate elemente de patologie a câmpului educativ școlar, și nicidecum elemente care țin de normalitatea acestuia. O altă posibilitate de a fundamenta datoria de a învăța
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
anume, se întemeiază pe una din următoarele două supoziții: a) Realitatea este un dat, managementul va încerca să gestioneze în mod optim acest dat. În concluzie, indiferent de dezvoltările teoretice înregistrate la nivelul managementului, punctul de plecare nu poate fi pus în discuție. Pentru exemplificare, amintim că autoritatea profesorului a fost considerată multă vreme (unii o mai consideră și azi) un dat, ceva ce nu poate fi pus sub semnul întrebării. b) Realitatea este un construct uman, apt de schimbări, care poate fi
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]