4,730 matches
-
unei comenzi sociale, de multe ori sub influența politicului, în vederea transmiterii pe mai departe a zestrei istorice și culturale și în vederea formării profesionale. Există însă și critici la adresa acestei forme de educație critici mai mult sau mai puțin îndreptățite -, acestea punînd în discuție existența unui sistem educațional centrat pe performanțe înscrise în programe, care întrevăd o minimă posibilitate de libertate, de alegere, reamintind în acest context metafora lui Bourdieu: "omogenizate și ritualizate"11. O altă componentă este reprezentată de educația nonformală. Aceasta reunește
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
capabile să creeze o bază comună atît pentru dezvoltarea profesională a profesorilor, cît și pentru perfecționarea predării și învățării în școala generală. Benefică este și atitudinea factorilor de decizie, a specialiștilor în domeniul educației muzeale care, în urma acestui studiu au pus în discuție "o creștere a gradului de conștientizare a posibilităților de învățare trans-curriculare, trans-disciplinare și interdisciplinare"24. Ipotezele cercetării au urmărit: potențialul de formare, perfecționare și "acomodare" a personalului implicat; utilizarea resurselor muzeale în vederea perfecționării experienței profesionale a educatorilor și a experienței
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
dreaptă", determinantă a unor activități creative 30. De aici și soluția salvatoare a prezenței unui mediu interactiv îmbogățit prin stimuli vizuali, precum și a disponibilității educației de a oferi această posibilitate copilului. Cercetările în domeniul percepției vizuale au identificat mecanismele acesteia, punînd în discuție organizarea și invenția vizuală ca fiind elemente derivate ale funcțiilor cognitive. Experiența vizuală constă în percepția vizuală a lumii exterioare, elaborarea experienței în cadrul gîndirii vizuale și intelectuale, conservarea experienței în memorie 31. Pe aceste coordonate formarea și educarea vizuală a
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
noțiunile de patrimoniu și cea de comunitate; patrimoniul este o prezență activă, de care comunitatea dispune în mod neîngrădit, la fel și publicul. Activarea suportului patrimonial tinde să-l apropie pe vizitator, acesta nefiind constrîns de strictețea spațiilor muzeale clasice; punînd în discuție nu atît trecutul, cît mai ales prezentul formelor de activitate socială, incitînd vizitatorul să formuleze propuneri pentru un viitor al "naturii, al menținerii și dezvoltării activităților tradiționale [...] al mediului natural și uman"7. Putem defini patru cîmpuri de intervenție socială
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
realizată și de Falk într-un studiu privind parcul național de la Washington D.C. (Balling, Falk, Aronson,1985)19. S-a constatat că muzeele de științe interactive, precum și cele în aer liber consolidează interacțiunea socială și cea educativă. Răspunsurile copiilor au pus în discuție în special faptul că: sînt mulțumiți de faptul că au putut să-și consolideze cunoștințele și că ambianța expoziției a reușit să-i apropie de muzeu; au fost mult mai interesați să schimbe informații cu alții, în mod particular cu
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Paris, în anul 1867, Alexandru Odobescu lansează pentru prima dată ideea expunerii în aer liber pe criterii muzeografice a unui ansamblu de exponate reprezentative pentru țara noastră 62. Continuînd activitatea de colecționare pe criterii științifice a pieselor etnografice, George Barițiu punea în discuție în anul 1880 deschiderea "unui sector etnografic în aer liber"63. La sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX sînt inițiate o serie de cercetări de teren sub conducerea lui Spiru Haret, avînd ca scop pregătirea în colaborare
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
empatia în relația educator elev, interdisciplinaritate, orientare școlară și profesională 4. Spațiul muzeului în aer liber din România a devenit la rîndul său reper al cercetării sociologice, mai cu seamă după anul 19805, însă nici unul din aceste studii nu a pus în discuție raporturi instituționale (muzeu școală) sau forme ale activităților specifice departamentelor de Pedagogie muzeală 6. În cazul activităților artistice plastice a existat aceeași preocupare, mai ales în cazul studierii creativității 7 sau în realizarea unor experimente longitudinale în perioada 1973-1981 de către
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
În elaborarea conceptului s-a ținut seama de faptul că obiectivele acestuia sînt legate de asimilarea limbajului vizual în totalitatea sa gramaticală, tehnică, compozițională, a ideii prezente în opera de artă, nu doar a limbajului plastic dacă cercetarea ar fi pus în discuție conceptul de "educație plastică"15. Componentelor educației vizuale li se asociază competențele derivate principiului stadialității în creația plastică, precum și relația conținut formă în noul context al analizei educației și comunicării vizuale. DIMENSIUNI În cercetare au fost introduse trei dimensiuni, elaborate
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
30. GUCHT DANIEL VANDER, L'art contemporain au miroir du musée, Ante Post a.s.b.l., Bruxelles, 1998, p. 8. 31. În dezbaterea organizată în anul 2000 cu prilejul conferinței Asociației Muzeelor din Marea Britanie, Paul Perrot și Barry Lord pun în discuție această idee. În BOYLAN J. PATRICK, Museums 2000, Politics, people, professionals and profit, Routledge, Londra, 2000, pp. 169-191. 32. Interviu ținut de MOSHE SAFDIS, Muzeul de artă Ottawa, publicat în Publics et Musées, secțiunea: Public, nouvelles technologies, musées, no. 13
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
PASTI, CORNEL CODIȚĂ, GABRIEL IVAN, M. MIROIU, Studiu de diagnoză, Învățămîntul românesc azi, Polirom, Iași, 1998. 5. Studii și cercetări Muzeul Satului, vol. II, 1981, Studii și cercetări CIBINIUM Muzeul Tehnicii Populare "Dumbrava Sibiului", Sibiu, 1980-1984. 6. ION I. IONESCU pune în discuție exemplul Bienalei de educație și formare, Dezbateri asupra cercetărilor și inovațiilor desfășurate la Sorbona, în anul 1996, în care este prezentată experiența "Exploratoriumului" din San Francisco ca spațiu de învățămînt interactiv: muzeu, laborator și școală. 7. ZAICA DOREL, Probleme de
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
acestei a doua categorii; el nu trebuie descoperit, ci, într-un mod foarte simplu, văzut. Nicolae Labiș apare într-un moment în care vechile valori și structurile de mare stabilitate care justificau nu numai poezia dar și înțelegerea ei, erau puse în discuție, iar dezagregarea lor părea un fenomen natural. Vechea poezie părea inadecvată scopurilor revoluției și noii ideologii și, în raport cu schimbările violente și cu prăbușirile spectaculoase, părea ieșită din uz, artificială. Numai vârfurile literaturii, valorile absolute: Eminescu sau Bacovia rezistau asaltului pornit
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
profesională (într-o societate în care se practică o profesie și valorile morale ale profesiei în societățile totalitare, comunism, ex. avortul, manipularea informațiilor); vorbim deci de o serie de valori morale. Lorwenberg și Dolgoff sunt doi dintre teoreticienii sociali care pun în discuție problema valorilor și a eticii în practica asistenței sociale. Cei doi autori pleacă de la o constatare a lui Bertram Brown, potrivit căreia ,,nici un alt domeniu, poate cu excepția notabilă a filosofiei, nu e preocupat atît de profund de problema valorilor, precum
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
cu educatorul. Dezbaterile nu asimilează pozițiile dogmatice, soluțiile definitive; lărgind perspectivele de întelegere a moralitații și civismului, ele îmbogățesc, totodată, aspectele problematice, lasă deschise porțile pentru noi eforturi de gândire și clarificări. De regulă, dezbaterile sunt aprinse, vii, cănd ideile puse în discuție derivă din caraterul lor problematic. Astfel, pot fi obiectul unor aprinse dezbateri idei problematice ca: omenie și corectitudine (principialitate morală), sinceritate și minciună, rău moral și rău necesar, demnitate și modestie, obligație și datorie, datorie și dragoste, dreptate și generozitate
Rezolvarea conflictelor dintre şcolarii mici by MARIA COVĂSNEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91762_a_93523]
-
ce creează, dar și consolează, liniștește și repară. Cotul constituie o articulație foarte importantă și deci foarte semnificativă, deoarece prin îndoirea cotului omul a putut să ducă mâncarea la gură și deci să-și dobândească independența. Un astfel de vis pune în discuție libertatea, autonomia subiectului, dar și ajutorul exterior de care dispune („a merge cot la cot”). Carne Carnea simbolizează corpul senzual. Conform tradiției iudeo-creștine, poartă povara păcatului. Pune în discuție instinctele, nevoile sexuale și dorințele carnale ale subiectului. Poate fi identificată
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
gură și deci să-și dobândească independența. Un astfel de vis pune în discuție libertatea, autonomia subiectului, dar și ajutorul exterior de care dispune („a merge cot la cot”). Carne Carnea simbolizează corpul senzual. Conform tradiției iudeo-creștine, poartă povara păcatului. Pune în discuție instinctele, nevoile sexuale și dorințele carnale ale subiectului. Poate fi identificată și în imaginea cărnii care se mănâncă (vezi A mânca) Păr Simbolistica de o mare bogăție, interpretarea depinde de scenariu și urmează una sau alta dintre direcțiile propuse. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a subiectului. Unghiile cu manichiura făcută semnifică seducția, folosită ca o armă de atac sau de apărare. Nas Nasul face apel la instinctul și intuiția celui ce visează. Îi pune în discuție flerul. Dacă are nasul înfundat, înseamnă că respectiva însușire îi este afectată. Cel ce visează nu simte nimic sau este indus în eroare. Impresiile lui nu sunt corecte. Se înșală în judecățile sale, mai ales în ceea ce privește aversiunile și antipatiile. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
și cu ochii» este semnificativă din acest punct de vedere, ochii simbolizând dorința. Dorințele sunt atât de mari, încât realitatea nu le poate satisface; - ochiul este uneori încărcat cu energie negativă și răufăcătoare, idee clar redată prin faimosul deochi. Visul pune în discuție mai ales natura dorințelor și calitatea percepțiilor subiectului. În vis, strabismul are o semnificație negativă, sinonimă cu o lipsă de franchețe și limpezime. În viața subiectului există ceva tulbure, în propunerile ce i-au fost făcute sau în comportamentul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
corporale, ele sunt cel mai puțin perisabile și reprezintă, în plan material, ceea ce rămâne după moarte. Sunt deci cumva locul unde sălășluiește sufletul sau, cel puțin, echivalentul lui simbolic. În plus, oasele constituie scheletul și structura. Astfel, în vis, oasele pun în discuție bazele situației ori perenitatea acesteia. Ele oferă un caracter de profunzime mizelor actuale. Piele Instituind frontiera dintre înăuntru și în afară, pielea oferă informații cu privire la calitatea schimburilor. În vis, alterările și culoarea sa simbolizează natura relațiilor pe care subiectul le
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
pur sexuală (vezi Sexualitate), falusul simbolizează puterea, forța masculină, creația. El reprezintă, din timpuri imemoriale, obiect de cult, iar reprezentările sale sunt numeroase, fie într-o formă brută, fie în expresii alegorice (stâlp, coloană, obelisc, linga etc.). În vis, poate pune în discuție animus-ul subiectului și poate pune accentul pe calitățile masculine ce trebuie dezvoltate și exploatate: autoritate, combativitate și activitate. Laba piciorului Picioarele sunt puse în evidență în vis în multe moduri, fie și numai prin simplul fapt de a fi pieton
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
să își dezvolte anima, să abordeze situațiile cu blândețe și finețe. Pântec Pântecul este în mod simbolic comparat cu un laborator. Este locul transformărilor: de la concepția la formarea fetusului, de la încorporarea la asimilarea hranei. Prin urmare, evocarea sa în vis pune în discuție transformarea internă a subiectului. Reprezentând o doua naștere, ritualurile inițiatice comportă uneori petrecerea unei perioade în pântecul simbolic (peșteră, scorbura unui copac) sau real (pântecul unui animal sacrificat sau al unei balene, ca pentru Iona sau Pinochio). Pântecul stabilește astfel
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
fie disciplinat și organizat în acțiunile sale. A strivi În inconștient, strivirea este legată de dominare și opresiune. Sensul dat depinde de cine strivește și de cine este strivit: - când cel ce visează strivește un animal sau un pieton, este pusă în discuție exercitarea autorității sale. Este prea directiv și sfârșește prin a-i împiedica pe alții să se exprime. Dacă strivește viermi, înseamnă că elimină elementele nefaste și este angajat într-un proces de purificare, fără îndoială prea violent și prea radical
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
care le va lua. Visul este mărturia angoaselor sale profunde și, în funcție de derularea sa și de celelalte elemente onirice, arată o concluzie fericită sau, dimpotrivă, nefericită. Biserică Apariția lăcașurilor sfinte în vis dezvăluie nevoile spirituale - conștiente sau inconștiente - ale subiectului. Pune în discuție încrederea subiectului, credința și practica religioasă. Sugerează adesea dorința de a fi împăcat cu sine și de a-și îmbunătăți comportamentul, dar și de a fi protejat, deoarece biserica este prin excelență un adăpost inviolabil. Pe lângă semnificația spirituală atribuită locurilor
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
statut prescris (ex. statutul de copil, de bătrân etc.); statut dobândit (sau câștigat), cum ar fi statutul de inginer, profesor, medic etc. În contextul în care educația fizică și sportul dețin un rol unanim recunoscut în formarea personalității individului, se pun în discuție două probleme: care este locul pe care grupul social în care trăiește și acționează îl acordă specialistului în educația fizică și sport; măsura în care specialistul reușește să îndeplinească sarcinile cu care a fost investit de societate. Statutul social al
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
celor nebotezați, întorcîndu-și spatele cuvîntului lui Dumnezeu și ocupîndu-se de clevetiri lumești”. Oricît ar fi avut de săltăreață mintea marii mincinoși arătați de mine, totuși nu trebuie să mai înghițim asemenea porcării cu pretenții de adevăruri sacre interzise a fi puse în discuție vreodată, și nicidecum contestate! Pe la mijlocul secolului lll, în imperiul roman erau atîțea iudeo-cretini cît negru sub unghie, dar și acestora le ardea mintea de trăsnăile ivriților farisei și turbați precum cîinelui a linge sare. O scrisoare a episcopului Cornellus(251-253
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Elohim(dumnezei!) iar Satana era fiul cel mai mare și căpetenia tinerimii drăcești. Cuvîntul ,,începătoare” din text trebuia tradus prin expresia ,,de început” dar o asemenea tălmăcire ridica serioase semne de întrebare cu privire la originea iudeo-creștinismului. În scrisoarea către iudei, Saul pune în discuție chiar caracterul sacru al Torei scriind la 7,19: ,,căci Legea n-a făcut nimic desăvîrșit - și pe de alta se pu-ne în loc o nădejde mai bună prin care ne apropiem de Elohim.” iar la 7,22: ,,Și, du-pă Lege
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]