5,232 matches
-
nu păreau foarte hotărâți să o și pună în practică, fiind conștienți, mai degrabă, de dificultățile tehnice de organizare decât avantajele pe termen scurt și, mai ales, lung. Concluzii Studiul realizat asupra grupului de tineri revocați din județul Prahova a pus în evidență dificultățile pe care le întâmpină tinerii la părăsirea instituțiilor de ocrotire, mai ales atunci când legătura cu familia naturală a fost ruptă sau grav afectată. Totodată, s-au evidențiat slăbiciunile specifice sistemului de protecție socială: ● Momentul ieșirii din instituție nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
negru” și în afara calificării pe care o dețin, locuire în condiții improvizate. Băieții dau dovadă de un gregarism mai pronunțat. Ei simt nevoia unui lider protector și se alătură celor pe care îi consideră mai tari ca ei. Această slăbiciune, pusă în evidență de către mulți dintre subiecții studiului nostru, îi face deosebit de vulnerabili. Ei sunt predispuși să constituie obiectul unor raporturi de dominare (de către patroni, de către lideri informali, chiar de către soți și familiile acestora). Revenirea multora dintre tineri în locurile unde au trăit
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
parte la cercetare au fost cuprinse între 20 și 59 de ani. Informațiile culese au rezultat fie din istoriile de viață din copilărie și până în prezent ale persoanelor participante, fie din interviuri individuale sau de grup. Acestea din urmă au pus în evidență percepții diferite din punctul de vedere al religiei și culturii privind relevanța problematicii abuzului (Hassouneh-Phillips, 2001, p. 930). Potrivit uneia dintre participante, „în Islam, căsătoria reprezintă baza societății, noi nu avem întâlniri. Ea este jumătate religie, și restul este frică
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
neobservată nici pentru alții. îmi amintesc de niște notițe usturătoare din „Facla” și de o pagină din jurnalul lui G. Călinescu. Schița „Poetul Lăptucă”, din volumul Căpitanul Străjescu (Biblioteca „Căminul”, f.a.) de Petre Locusteanu, pe care am recitit-o recent, pune în evidență paradoxul că, în unele cazuri, insuccesul nu elimină, ci, dimpotrivă, întreține egolatria. Poet în vîrstă, dar încă nelansat, Lăptucă (botezat astfel din cauza pletelor „înseilate cu bumbac alb de cusătoreasa harnică: vremea”) își explică situația sa literară ca fiind o consecință
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
luptă între curiozitate și decență, între voința de a informa despre toate lucrurile privitoare la viața unei personalități și teama de a nu-i leza memoria. Față de această chestiune, două sînt atitudinile care se repetă cel mai des. Le-a pus în evidență (fără să se gîndească, însă, vreo clipă la Bacovia) Dumitru Panaitescu, fiul lui Perpessicius, într un articol de acum mai bine de jumătate de secol: „Pe urmele lui Verlaine”, în „Vremea războiului”, 14, nr, 679, Crăciun 1942, p. 12. El
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu toată pecetea asteniei psihice. Ochii, de copil în ultimul stadiu al inaniției, impresionează în mod deosebit prin fixarea privirii în vag, infinit. Parcă cerșesc milă și parcă vorbesc de o spaimă vizibilă numai lor. Fruntea e frumos construită. Gura, punînd în evidență edentarea, se desenează, de asemenea, cu multă și resemnată tristețe deasupra bărbiei pronunțate. Nasul, întrucîtva bizantin, are narine frumos dilatate, deși pare prea coborît. O barbă scurtă, acoperind numai atît cît trebuie fața, pentru ca aceasta să nu pară nebărbierită, accentuează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
care există, deci, „frontiere” și „cenzuri” care inhibă și controlează trecerea dintr-un „loc” în altul. Despre această a doua „topică” s-a spus că este antropomorfă. D. Lagache crede, însă, că interpretările psihanalitice ulterioare au fost acelea care au pus în evidență prezența antropomorfismului în funcționarea și geneza „aparatului psihic”, descoperind în el „enclave animiste”. (Les modèles de la personnalité, 1965, P.U.E., Paris. La psychanalise, 1967, P.U.E., Que sais-je?, Paris, p. 43. Psihologia persoanei, 1944, Ed. Univ. din Cluj, p. 76. Asupra specificului
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
de demarcație, a cărei importanță nu e ușor de evidențiat. Caracteristic e următorul lucru: traseul său nu coincide decît cu totul accidental cu frontierele de regulă recunoscute ale grupurilor, ale mișcărilor sau ale partidelor politice. Opozițiile pe care ea le pune în evidență nu au nimic de a face cu noțiunile tradiționale de stingă și de dreapta; însăși moștenirea lăsată de Revoluția franceză poate fi evocată și dintr-o perspectivă, și din cealaltă. Componentele antitetice sînt și ele explicabile. Pe de o parte
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
propune o teorie generală a descriptivului din perspectiva a ceea ce el numește "efect de text" sau "dominantă" pe baza unei cercetări atente a unor romane de Emil Zola și de Jules Verne, care i-au permis să descopere și să pună în evidență operațiile de deschidere și de închidere ale momentelor sau secvențelor descriptive, dimensiunea prin excelență tabulară a enunțurilor descriptive, cît și, mai ales, acele operații de metaforizare, de animare sau de ordonare secvențială grație cărora se poate evita așa numitul "efect
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
unități de suprafață, ci unități semantice legate între ele, construite de către cititor-interpretant pe baza unei scheme cognitive: suprastructura narativă, eventual structura secvențială indusă de instrucțiunile furnizate de textul-artefact. În cadrul unor recente cercetări făcute asupra psihologiei cognitive, în scopul de a pune în evidență modul de tratare a părților descriptive și narative ale povestirii, G. Denhière și D. Legros (1986, p. 10) se inspiră din definițiile lui R. Barthes și determină trei tipuri de propoziții: În general, cele mai importante propoziții dintr-o povestire
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prim plan evenimente succesive. R. Barthes, desemnînd perfectul simplu ca fiind "piatra de temelie" a povestirii, arată de asemenea funcționarea sa temporală și cauzală: "aduce cu sine o desfășurare, adică o înțelegere a povestirii" (1953, p. 26). Ceea ce s-a pus în evidență aici este valoarea perfectivă a perfectului simplu care permite evenimentelor să se grefeze pe el, marcînd astfel punctele de incidență ale unei serii evenimențiale. În cadrul "descrierii homerice", se remarcă faptul că, datorită perfectului simplu, propozițiile descriptive primesc statutul de "nucleu
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
tuberculoză, a murit la moșia mamei sale. A fost înmormântat la Lugoj. V.-D., autor a douăzeci de texte editate postum în placheta Poezii bănățenești (1902), este considerat creatorul „poeziei dialectale” la noi. Sunt versuri scrise cu intenția de a pune în evidență resursele expresive ale limbajului popular. Relatate în graiul bănățean, cu fonetica și lexicul specific, amintirile din copilărie (Țucă-l moșu), evocarea unor tipuri caracteristice (Calu’ lu’ Doancă) sau a unor figuri din lumea satului (Carce in deparce, Lu’ Ana lu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
cromatina bine evidențiată. Citoplasma este bazofilă, prezentând un mare număr (~ 10 000/celulă) de granule secretorii bazofile (semn distinctiv față de celulele ?, care au granule secretorii acidofile). Reacția pentru fosfataza alcalină este prezentă. Studiul celulei β în microscopia electronică a pus în evidență detaliile structurale caracteristice tuturor celulelor, ce au un intens travaliu secretor. Reticulul endoplasmic (rugos și neted) este bogat și dispus în jurul nucleului, fiind continuat de aparatul Golgi și de granulele secretorii. Mitocondriile (mai curând rotunde decât ovale și mai curând
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
sau insulina, care conduce la proliferarea și diferențierea celulară. Descoperirea receptorilor insulinei pe celula β pancreatică a fost oarecum neașteptată. Stimularea acestor receptori este făcută paracrin de către insulina deja secretată în spațiul extracelular. Odată cu detectarea receptorilor insulinici β-celulari a fost pus în evidență întregul sistem de semnalizare i.c., care funcționează în cascadă pe calea IRS1 („Insulin Receptor Substrate 1”). S-a presupus inițial (124) că insulina poate activa rapid transcripția propriei gene (grație acțiunii sale mitogene). Într-adevăr, Kulkarni și col. (115
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
care o inactivează (o readuce în forma inactivă). d) Proteinkinazele de activarea mitogenică (MAPK) - participă în inducerea acțiunii mitogene a insulinei. e) Kinaza 1 β-celulară. Metoda microarray (prin care au fost identificate în organism până în prezent ~ 34 000 gene) a pus în evidență în celula β activarea unei gene denumite BCK-1 (Beta Cell Kinase 1), având clasicul domeniu kinazic serină/treonină, care poate efectua fosforilarea unor substraturi conținând serină/treonină. Aceasta pare a iniția procesul insulinosecretor mediat de glucoză (151). 3.4. Caracterul
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
mai puternic influențate de glucoză s-au dovedit a fi enzimele implicate în metabolizarea glucozei, aminoacizilor și acizilor grași, proteinele implicate în sinteza și secreția insulinei, proteinele de semnalizare, canalele ionice și transportorii. Studiul expresiei genelor prin metoda microarray a pus în evidență foarte precoce activarea unei gene denumite BCK-1 (Beta Cell Kinase 1), al cărei produs poartă clasicul domeniu kinazic serină/treonină, care permite fosforilarea unor substraturi conținând serină/treonină. Acest proces pare a iniția secvențele insulinosecretorii induse de creșterea glicemică în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
acest punct de vedere, clusterina poate fi privită ca un factor de creștere, stimulând proliferarea celulelor insulare, pe cale paracrină. Imageria în rezonanță magnetică, precum și tehnicile de imagerie nucleară, au făcut posibilă obținerea unor rezoluții spațiale și funcționale înalte. Pot fi puși în evidență astfel unii liganzi marcați pentru identificarea unor molecule specifice: receptori, antigene și chiar proteinele exprimate intracelular (208). Pentru identificarea celulelor β pancreatice, de exemplu, au fost dezvoltați anticorpi monoclonali IC2 marcați cu un chelator radioizotopic pentru imagerie nucleară. Administrarea i
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
care îl acorda științei și cultivării rațiunii, începe, către sfîrșitul secolului al XIX-lea, să fie criticată pentru caracterul său unilateral, pentru orientarea sa aproape exclusivă spre angajarea intelectului în activitatea educativă. Pe de altă parte, procesul intens de industrializare pune în evidență unele consecințe dăunătoare ale dezvoltării tehnicii asupra ființei umane. Tehnicizarea contribuie și ea la unilateralizarea omului, îndepărtîndu-l atît de natură, cît și de celelalte surse de sensibilizare și umanizare. Una dintre aceste surse este considerată arta. Încă din 1883, în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
al XIX-lea a urmărit cu precădere problemele educației școlare, punînd accentul pe relevarea scopului educației și a mijloacelor corespunzătoare realizării acestuia. Practica școlară însă mai ales acum cînd numărul elevilor cu care lucra direct educatorul era destul de mare a pus în evidență necesitatea cunoașterii copilului ca o condiție a educării lui. Cercetările de psihologie din a doua jumătate a secolului, îndeosebi acelea ale lui WILHELM WUNDT (1832-1920) în Germania și THÉODULE RIBOT (1839-1916) în Franța, au atras și ele atenția asupra importanței
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sa, experimentul pedagogic se distinge de experimentul psihologic prin faptul că tinde să verifice valoarea unor metode pedagogice sau valoarea didactică a unor materiale folosite în timpul predării, prin experimentarea lor în condiții perfect controlabile (5, p. 63). Astfel de experimente pun în evidență relațiile cauzale dintre fenomene și conduc spre desprinderea legilor educației. Devenind o știință experimentală, pedagogia s-ar putea dezvolta într-un ritm mai rapid, pentru că, după aprecierea lui Meumann, ar deveni posibilă organizarea unor colective de muncă, ale căror investigații
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
puțin pentru perioada de început asupra întregii concepții a educației noi cum s-a denumit noul curent. Principiile sale fundamentale se întîlnesc la toți marii săi reprezentanți. Se poate aprecia însă că fiecare dintre ei reușește, în mod deosebit, să pună în evidență mai ales pe unul dintre acestea: - activitatea practică sursă a cunoașterii (J. Dewey); - libertatea de manifestare a copilului condiție fundamentală a educației (Maria Montessori); - satisfacerea trebuințelor temei al unei "educații funcționale" (Éd. Claparède); - interesul copilului criteriu principal în organizarea conținutului
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
de pildă, ideea dezvoltării accelerate a societății contemporane care impune preocuparea pentru o continuă dezvoltare (ceea ce mai tîrziu s-a numit educație permanentă) și pentru o sporire a caracterului educativ al instrucției. Acest al doilea aspect este și mai mult pus în evidență de concepția didactică a lui J. Dewey. La baza acestei concepții se află teoria cunoașterii prin experiență, prezentată succint în prima parte a acestui capitol dedicat pedagogului american. De altfel, în concepția sa, a instrui înseamnă, după cum s-a văzut
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
unii profită de efortul colegilor lor; nu toți își dezvoltă spiritul de independență, întrucît unii se mulțumesc să stea în umbra celor mai activi și cu mai multă inițiativă. Cu toate aceste deficiențe, R. Cousinet are meritul de a fi pus în evidență rolul grupului școlar în individualizarea actului educațional și socializarea elevului. PETER PETERSEN, profesor la universitatea din Jena, a inițiat, din 1924, un sistem de instruire în care clasa era înlocuită cu comunitățile de muncă. Urmîndu-l pe sociologul Fr. Tönnies (1855-1936
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
apoi cultura obiectivă și subiectivă, face o clasificare a valorilor și de aici ajunge să stabilească tipurile de personalitate. Este într-adevăr o modalitate originală de elaborare a unei teorii asupra educației. Ea l-a ajutat pe pedagogul german să pună în evidență un fapt de incontestabilă valoare: necesitatea implicării mai profunde în actul educativ a proceselor afective și a capacităților creatoare. Ea a stimulat, totodată, tendința spre tratarea diferențiată a elevilor, potrivit valorilor dominante spre care se orientau. Într-o perioadă însă
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
se manifestă și în predarea celorlalte discipline. Astfel, propune ca gramatica să se predea "în mod artistic", pornindu-se de la instinctul natural pentru limbă al copilului și urmărindu-se dezvoltarea simțului artistic. Prin studierea botanicii și a zoologiei se va pune în evidență unitatea dintre faună, floră și Pămînt; se va releva viul, urmărindu-se cultivarea echilibrului între aspectele intelectuale și emoționale ale cunoașterii naturii. Matematica ar trebui să adopte cu prioritate calea analitică, singura capabilă să asigure manifestarea și afirmarea libertății. Calea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]