45,107 matches
-
Dimitrie Gusti! Șeicaru, op. cit., pp. 21 și 86 78 Theodorescu, op. cit., p. 85 79 Iorga a început să publice în "Sămănătorul" la 4 mai 1903 80 Șeicaru, op. cit., p. 26 81 Op. cit., p. 25 82 Cugetări, p. 162 83 Putem sesiza preferința lui Iorga pentru răbdătorul și naționalistul cultural evoluționist Samuil Klein (Micu) față de ruda ascendentă a acestuia, răzvrătitul Inocențiu Klein (Micu) 84 Cugetări, pp. 83 și 228 85 Iorga își definea concepțiile sale ferme despre artă și politică chiar și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Topoloveni-Muscel va deveni studentul lui Iorga la Universitatea sa de Vară de la Văleni (în 1912), viitorul lider țărănist Ion Mihalache i-a trimis lui Iorga o explicație foarte diferită intitulată: "Învățător-Instigator". Analizele lui Mihalache nu conțin nici un element antisemit; el sesizează răspîndirea exploatării, a ignoranței și a lipsei de educație. Sînt relatate multe dintre asupririle insuportabile la care era supusă țărănimea. Mihalache respinge acuzațiile de anarhie. Dacă învățătorii, oamenii conștienți și cu educație, scot la iveală relele, sînt considerați drept instigatori
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dolari mai mult decât suma salariilor primite. În Braunschweig, cu 600 de țigări puteai cumpăra o bicicletă - o strictă necesitate În Germania, ca și În Italia, surprinsă memorabil În filmul lui Vittorio de Sica Hoții de biciclete (1948). Americanii au sesizat gravitatea crizei europene. A fost unul dintre motivele pentru care au căutat cu insistență o soluție În problema germană, cu sau fără cooperare sovietică. În opinia unor consilieri prezidențiali bine informați, precum George Kennan, Europa din primăvara anului 1947 se
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
franceză a revenit În centrul atenției internaționale: intelectualii francezi au devenit influenți purtători de cuvânt ai epocii deoarece sensul disputelor politice franceze rezuma fractura ideologică la scară mondială. Din nou - și pentru ultima oară -, Parisul era capitala Europei. Contemporanii au sesizat ironia situației. Numai un noroc istoric i-a adus pe intelectualii francezi În lumina reflectoarelor În acești ani: preocupările lor erau la fel de Înguste ca ale altora. Franța postbelică era la fel de cufundată În sărăcie, instabilitate politică și reglări de conturi ca
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a secolului a avut un efect profund depolitizant: departe de a căuta din nou soluții extreme, ca În anii ce au urmat primului război mondial, europenii din această perioadă sumbră s-au Îndepărtat de politică. Pe moment nu au fost sesizate decât vag consecințele acestui fenomen: neputința partidelor comuniste sau fasciste de a profita de greutățile traiului zilnic, faptul că economia, și nu politica, a devenit noul scop și limbaj al acțiunii colective, iar consumul și divertismentul au luat locul participării
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un acord formal În chestiunea accesului, din noiembrie 1961 Berlinul nu a mai contat, iar zona vestică a orașului a Început să alunece lent În irelevanță politică. Chiar și rușii și-au pierdut interesul. În mod bizar, Occidentul nu a sesizat imediat acest lucru. În anul următor, când a izbucnit criza cubaneză, Kennedy și consilierii lui erau convinși că Hrușciov orchestrează o intrigă complexă, machiavelică, pentru a-și atinge scopurile În Germania. Lecția din 1948-1950 fusese Învățată prea bine. Așa cum Truman
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În ultima săptămână a campaniei electorale: În ziua când el a fost reales, În Budapesta se dădeau lupte grele. Consiliul său Național de Securitate n-a luat În discuție Ungaria decât la trei zile după invazia sovietică și nu a sesizat imediat semnificația acțiunilor lui Nagy, Îndeosebi renunțarea la sistemul monopartit, Într-o țară care nu era importantă pentru ampla strategie americană (mai multă atenție din partea Washingtonului primise criza recentă din Polonia). Iar când Ungaria a apărut, În cele din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la Eisenhower În jos - a fost că vina le revine integral britanicilor și francezilor. Dacă aceștia n-ar fi invadat Egiptul, Uniunea Sovietică n-ar fi putut ataca Ungaria. Administrația Eisenhower avea conștiința Împăcată. În acestea condiții, liderii sovietici au sesizat avantajul pe care Îl aveau și l-au exploatat. În ochii comuniștilor, adevărata amenințare creată de Nagy nu era nici liberalizarea economică, nici slăbirea cenzurii. Nici măcar declarația de neutralitate a Ungariei, deși considerată de Moscova „provocatoare”, n-a fost cauza
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
beneficiari relativ Înstăriți avea virtuțile ei: ca și fermierii, cei din segmentul inferior al clasei de mijloc (odinioară problematic) erau acum direct interesați de susținerea valorilor și instituțiilor statului democratic. Un câștig pentru social-democrați ca și pentru creștin-democrați, așa cum au sesizat ambele partide. și mai important, era o pierdere pentru fasciști și comuniști. Aceste schimbări reflectau transformările demografice deja menționate, dar și un nivel fără precedent de siguranță personală și o mobilitate socială și educațională sporită. Occidentalii erau acum mai puțin
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
limpede de ce politicienii și edilii din perioada postbelică au comis atâtea greșeli, chiar admițând că după două războaie mondiale și o criză economică prelungită exista un apetit pentru orice lucru nou și fără legătură cu trecutul. Nu Înseamnă că nu sesizau sluțenia mediului Înconjurător: cei care locuiau În noile orașe, În turnuri și complexe uriașe de locuințe, erau nemulțumiți și nu au făcut din asta un secret. Dacă arhitecții și sociologii nu au Înțeles că proiectele lor vor provoca, peste numai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
erau cu adevărat basci. Transformările economice suferite de Spania În anii ’60 și marile migrații În țară și În afara ei au antrenat schimbări pe care bătrânii naționaliști (și mai tinerii fanatici care le urmau exemplul) pur și simplu nu le sesizau. La jumătatea anilor ’80, mai puțin de jumătate din populația regiunii avea părinți, și cu atât mai puțin bunici, de etnie bască. Acești oameni vedeau pe bună dreptate În ETA și Herri Batasuna o amenințare pentru bunăstarea (și implicit prezența
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
dreaptă - mai bine organizată și mai aproape de inima statului -, teroriștii „roșii” au avut un efect și mai puternic asupra imaginației publice. În parte pentru că manipulau simpatia locală pentru ideile radicale, ca și Facțiunea Armatei Roșii În Germania. Liderii comuniști au sesizat corect că aproprierea moștenirii revoluționare era atuul principal al teroriștilor și un pericol pentru credibilitatea stângii tradiționale. Paradoxal (și fără știrea comuniștilor), Brigăzile Roșii și RAF - precum și belgienele Cellules communistes combattantes, gruparea Action Directe În Franța și alte operațiuni mai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
acest moment, Mitterrand a abandonat orice referire la „calea franceză spre socialism”. Aliații comuniști ai președintelui și câțiva dintre colegii lui socialiști au fost profund șocați. Dar n-ar fi trebuit să fie surprinși. În pragmatismul lui suprem, Mitterrand a sesizat rapid că era de neconceput ca Franța să iasă de pe orbita economică (și politică) occidentală pentru a porni pe o cale de mijloc incertă Între capitalism și comunism. Transformând necesitatea de moment Într-o virtute durabilă, el s-a metamorfozat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
era unită mai ales de amintirea Înfrângerilor din trecut și de hotărârea de a evita confruntarea directă - nu Întâmplător principala organizație civică din Slovacia s-a autointitulat Opinia Publică Împotriva Violenței. Ca și În RDG, falimentul partidului conducător a fost sesizat atât de rapid, Încât opțiunea unei reacții organizate din partea ariergărzii partidului a fost aproape din start exclusă. Rolul lui Havel a fost Însă la fel de crucial: În nici o altă țară comunistă nu apăruse o personalitate cu un prestigiu similar și, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
va fi vizibilă abia mai târziu. Poate se cuvine totuși să facem aici o observație despre rolul Statelor Unite În această poveste. Est-europenii, În special cei din Berlinul de Est, erau perfect conștienți de rolul SUA În stăvilirea Uniunii Sovietice. Ei sesizau diferența dintre politicienii vest-europeni (pe care, În cea mai mare parte, nu Îi deranja existența comunismului câtă vreme erau lăsați În pace) și politicienii americani ca Ronald Reagan, care numeau deschis URSS un „imperiu al răului”. Solidaritatea a fost finanțată
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din istorie nu a renunțat la colonii atât de rapid, cu atât de multă grație și atât de puțină vărsare de sânge. Ceea ce s-a Întâmplat În 1989 nu este meritul lui Gorbaciov, care nu a plănuit revoluțiile și a sesizat doar vag importanța lor pe termen lung. Dar el este factorul care le-a permis și accelerat. A fost revoluția domnului Gorbaciov. PARTEA A PATRATC "PARTEA A PATRA" După căderea comunismului: 1989-2005tc "După căderea comunismului\: 1989‑2005" XXtc "XX" Un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
avea sprijinul deplin al Statelor Unite. Ca toată lumea, administrația președintelui George Bush a presupus inițial că unificarea Germaniei se va produce la sfârșitul unei serii de schimbări imprevizibile din URSS și Europa de Est și atunci numai cu acordul sovietic. Dar Washingtonul a sesizat mai repede tendința prevalentă, mai ales după ce un sondaj din februarie 1990 a revelat că 58% dintre vest-germani erau În favoarea unei Germanii unite și neutre. Era tocmai situația de care se temeau SUA: o Germanie Întregită, neutră și necontrolată În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
mai repede decât Gorbaciov că noul Soviet ales prin vot liber va deveni un forum pentru exprimarea nemulțumirilor de orice fel; Elțîn a devenit expert În alinierea intereselor Rusiei cu cele ale diverselor națiuni și republici din URSS. Gorbaciov a sesizat că astfel de alianțe puneau În pericol Însăși Uniunea, dar era deja prea târziu: el nu a mai putut decât să se alăture stânjenit și fără convingere funcționarilor sovietici care tânjeau după vechiul monopol de partid - același monopol pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
tot există miniștri și secretari de stat și personal ministerial, cu bugetul și prietenii lor, dar În Belgia fiecare are pe deasupra un doppelgänger lingvistic. La sfârșitul secolului, „Belgia” era o entitate eminamente formală. Intrând În țară pe șosea, călătorul abia sesiza indicatorul inscripționat ca o scuză cu un minuscul „België” sau „Belgique”. Dar nu putea să nu remarce afișul colorat care Îl informa În ce provincie a intrat (Liège, să spunem, sau West-Vlaanderen) și În nici un caz panoul (În olandeză sau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
pieței. Sub comunism, artele spectacolului au fost mai mult destoinice decât epatante: de obicei competente din punct de vedre tehnic, dar aproape Întotdeauna precaute și conservatoare. Era de ajuns să vezi Die Zauberflöte la Viena sau la Budapesta pentru a sesiza contrastul. În perioada postcomunistă, deși s-au făcut nu puține experimente cu buget redus (Sofia a devenit un adevărat focar de experimente postmoderne teribil de căutate În coregrafie și teatru), resursele erau minime și cei mai buni muzicieni, dansatori și
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
viitorul apropiat. La șase decenii de la victoria Împotriva lui Hitler, identitățile, teritoriile și suveranitățile multiple care Împreună defineau Europa și istoria ei se suprapuneau parțial și comunicau Între ele mai mult decât oricând. Inedită și, prin urmare, mai greu de sesizat pentru observatorii din exterior era posibilitatea de a fi În același timp francez și european, catalan și european - sau arab și european. Statele și națiunile distincte nu dispăruseră. Lumea nu se Îndrepta spre o normă unică „americană” (societățile capitaliste dezvoltate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de Apel din Montpellier a confirmat în special faptul că băutura prezentată publicului ca fiind complet dezalcoolizată (sub eticheta "vin de 0o fără alcool") nu putea corespunde definiției pe care Comunitatea Europeană a dat-o termenului de "vin". Curtea Europeană, sesizată printr-o cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare (art. 177 al Tratatului de la Roma) înaintată de tribunalul corecțional din Carcasonne, a decis pe 25 iulie 1991 că reglementarea comunitară 103 "stipulează că vinul trebuie să prezinte, atunci când este distribuit
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
prin eliminarea mișcărilor inutile și diminuarea efortului. Evidențiind mereu defectele de poziție și insistând asupra poziției corecte a corpului, a antebrațelor și a umerilor, a degetelor care țin stiloul, a mișcărilor degetelor în timpul scrierii, învățătorul îi îndeamnă pe elevi săși sesizeze greșelile proprii, formându-le deprinderi de scriere corectă, întemeiate la rândul lor pe deprinderi de citire corectă.
Caleidoscop by Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93240]
-
métaphysique et să poésie îl y a une différence de degré. V. Mircea Vaida, Lucian Blaga. Afinități și izvoare, op. cît., p. 22-24 et 28 : " În genere, toți cei care s-au apropiat de creația teoretică a lui Blaga au sesizat prezenta lirismului care impregnează structura cugetării. " (" En général, tous ceux qui ont approfondi leș ouvrages théoriques de Blaga ont remarqué la présence du lyrisme qui envahit la structure de la pensée. " Notre traduction. C'est nous qui soulignons.) 881 Romul Munteanu
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
cu alte cuvinte, managementul resurselor umane are ca obiectiv nu o simplă schimbare treptată, reproducând vechile tendințe, ci promovarea unor procese și tendințe noi care să asigure o ,,configurație indusă”, concepută și realizată prin măsuri manageriale concentrate pe obiectivele propuse. „Sesizând începutul «rupturii», strategiile și politicile de ocupare vor avea un rol activ”<footnote Ibidem, p. 168. footnote>. În acest sens, „politicile de ocupare devin «pârghii» de creare a noi realități în structurile socio-profesionale, cunoaștere fiind nu numai un termen de
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]