46,652 matches
-
și a fost absolvit de vină de către Romulus. Cato obișnuia să-i sfătuiască pe bărbații romani: "Dacă îți surprinzi femeia că bea vin, omoar-o!" Discriminarea putea fi explicată prin faptul că legea Postumia interzicea să se facă zeilor libații cu vin din vinul obținut din strugurii viței de vie netăiate. Prin această lege, Numa voia mai ales să oblige poporul de agricultori să taie vița de vie. Femeile nefiind admise deopotrivă cu bărbații la ceremoniile religioase, vinul le era ipso facto
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fost absolvit de vină de către Romulus. Cato obișnuia să-i sfătuiască pe bărbații romani: "Dacă îți surprinzi femeia că bea vin, omoar-o!" Discriminarea putea fi explicată prin faptul că legea Postumia interzicea să se facă zeilor libații cu vin din vinul obținut din strugurii viței de vie netăiate. Prin această lege, Numa voia mai ales să oblige poporul de agricultori să taie vița de vie. Femeile nefiind admise deopotrivă cu bărbații la ceremoniile religioase, vinul le era ipso facto interzis. Pater
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
facă zeilor libații cu vin din vinul obținut din strugurii viței de vie netăiate. Prin această lege, Numa voia mai ales să oblige poporul de agricultori să taie vița de vie. Femeile nefiind admise deopotrivă cu bărbații la ceremoniile religioase, vinul le era ipso facto interzis. Pater familias era tot așa de îndreptățit de lege să sărute pe gură (jus osculi) femeile din toată casa, pentru a verifica dacă ele miroseau sau nu a vin. Din această utilizare parcimonioasă, romanii au
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Pater familias era tot așa de îndreptățit de lege să sărute pe gură (jus osculi) femeile din toată casa, pentru a verifica dacă ele miroseau sau nu a vin. Din această utilizare parcimonioasă, romanii au păstrat obiceiul de a îndoi vinul cu 2 sau 3 părți de apă. Cu atât mai mult era deci blamat obiceiul de a bea vin neîndoit cu apă "în maniera Sciților" (popor de origine iraniană, care trăia în stepele din Nordul Mării Negre), după cum afirma deja istoricul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
pentru a verifica dacă ele miroseau sau nu a vin. Din această utilizare parcimonioasă, romanii au păstrat obiceiul de a îndoi vinul cu 2 sau 3 părți de apă. Cu atât mai mult era deci blamat obiceiul de a bea vin neîndoit cu apă "în maniera Sciților" (popor de origine iraniană, care trăia în stepele din Nordul Mării Negre), după cum afirma deja istoricul grec Herodot. Poetul latin Virgiliu, în Georgicele, adăuga că acest obicei deplorabil nu putea să aparțină decât "barbarilor nedemni
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Herodot. Poetul latin Virgiliu, în Georgicele, adăuga că acest obicei deplorabil nu putea să aparțină decât "barbarilor nedemni ai lui Bachus". Horațiu, ale cărui scrieri sunt consacrate în cea mai mare parte lui Bachus, ceremoniilor și isprăvilor sale, a lăudat vinurile grecești (în special pe cele din Methymne și din Chio cu faimosul său "nectar"), dar și vinurile romane. Poetul bahic a elogiat "impetuosul" falern, vinul din Massique "care te face să uiți de toate" și caecubumul considerat cel mai bun
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
nedemni ai lui Bachus". Horațiu, ale cărui scrieri sunt consacrate în cea mai mare parte lui Bachus, ceremoniilor și isprăvilor sale, a lăudat vinurile grecești (în special pe cele din Methymne și din Chio cu faimosul său "nectar"), dar și vinurile romane. Poetul bahic a elogiat "impetuosul" falern, vinul din Massique "care te face să uiți de toate" și caecubumul considerat cel mai bun vin al Italiei, care va desemna în cele din urmă orice vin vechi și de cea mai
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sunt consacrate în cea mai mare parte lui Bachus, ceremoniilor și isprăvilor sale, a lăudat vinurile grecești (în special pe cele din Methymne și din Chio cu faimosul său "nectar"), dar și vinurile romane. Poetul bahic a elogiat "impetuosul" falern, vinul din Massique "care te face să uiți de toate" și caecubumul considerat cel mai bun vin al Italiei, care va desemna în cele din urmă orice vin vechi și de cea mai bună calitate. Vinurile romane nu erau băute în timpul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
grecești (în special pe cele din Methymne și din Chio cu faimosul său "nectar"), dar și vinurile romane. Poetul bahic a elogiat "impetuosul" falern, vinul din Massique "care te face să uiți de toate" și caecubumul considerat cel mai bun vin al Italiei, care va desemna în cele din urmă orice vin vechi și de cea mai bună calitate. Vinurile romane nu erau băute în timpul meselor propriu-zise, ci în timpul banchetului (commissatio), adică după cină sau seara. Comesenii beau "à la grecque
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
faimosul său "nectar"), dar și vinurile romane. Poetul bahic a elogiat "impetuosul" falern, vinul din Massique "care te face să uiți de toate" și caecubumul considerat cel mai bun vin al Italiei, care va desemna în cele din urmă orice vin vechi și de cea mai bună calitate. Vinurile romane nu erau băute în timpul meselor propriu-zise, ci în timpul banchetului (commissatio), adică după cină sau seara. Comesenii beau "à la grecque" (more graeco) după un ritual consacrat: un "magister", mai marele ospățului
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
bahic a elogiat "impetuosul" falern, vinul din Massique "care te face să uiți de toate" și caecubumul considerat cel mai bun vin al Italiei, care va desemna în cele din urmă orice vin vechi și de cea mai bună calitate. Vinurile romane nu erau băute în timpul meselor propriu-zise, ci în timpul banchetului (commissatio), adică după cină sau seara. Comesenii beau "à la grecque" (more graeco) după un ritual consacrat: un "magister", mai marele ospățului, ales sau desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
în timpul meselor propriu-zise, ci în timpul banchetului (commissatio), adică după cină sau seara. Comesenii beau "à la grecque" (more graeco) după un ritual consacrat: un "magister", mai marele ospățului, ales sau desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor, stabilea proporțiile după care vinul trebuia să fie îndoit cu apă și cantitatea care putea fi băută. Atunci, vinul era transvazat din amfore în vase cu două torți pentru servit vinul (craterae), unde era îndoit cu apă. Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
à la grecque" (more graeco) după un ritual consacrat: un "magister", mai marele ospățului, ales sau desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor, stabilea proporțiile după care vinul trebuia să fie îndoit cu apă și cantitatea care putea fi băută. Atunci, vinul era transvazat din amfore în vase cu două torți pentru servit vinul (craterae), unde era îndoit cu apă. Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul fiecăruia și în proporțiile fixate de magister. La îndoirea vinului cu apă putea fi
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
marele ospățului, ales sau desemnat la întâmplare prin aruncarea zarurilor, stabilea proporțiile după care vinul trebuia să fie îndoit cu apă și cantitatea care putea fi băută. Atunci, vinul era transvazat din amfore în vase cu două torți pentru servit vinul (craterae), unde era îndoit cu apă. Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul fiecăruia și în proporțiile fixate de magister. La îndoirea vinului cu apă putea fi adăugată gheață, ba chiar, după cum credea voluptuosul Nero, vinul putea fi pus
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
putea fi băută. Atunci, vinul era transvazat din amfore în vase cu două torți pentru servit vinul (craterae), unde era îndoit cu apă. Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul fiecăruia și în proporțiile fixate de magister. La îndoirea vinului cu apă putea fi adăugată gheață, ba chiar, după cum credea voluptuosul Nero, vinul putea fi pus la gheață cu apă în prealabil fiartă. Pe de altă parte, utilizarea apei calde (calida) la îndoirea vinului era considerată mai igienică și mai
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
torți pentru servit vinul (craterae), unde era îndoit cu apă. Apoi romanii realizau îndoirea cu apă, după gustul fiecăruia și în proporțiile fixate de magister. La îndoirea vinului cu apă putea fi adăugată gheață, ba chiar, după cum credea voluptuosul Nero, vinul putea fi pus la gheață cu apă în prealabil fiartă. Pe de altă parte, utilizarea apei calde (calida) la îndoirea vinului era considerată mai igienică și mai recomandată, ca atare, bătrânilor și bolnavilor. Totuși, la banchetul organizat de bogatul libert
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
proporțiile fixate de magister. La îndoirea vinului cu apă putea fi adăugată gheață, ba chiar, după cum credea voluptuosul Nero, vinul putea fi pus la gheață cu apă în prealabil fiartă. Pe de altă parte, utilizarea apei calde (calida) la îndoirea vinului era considerată mai igienică și mai recomandată, ca atare, bătrânilor și bolnavilor. Totuși, la banchetul organizat de bogatul libert Trimalcion, descris de Petronius în Satiricon, un om ce părea sănătos tun, deși era beat, a năvălit la acest ospăț demn
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
libert Trimalcion, descris de Petronius în Satiricon, un om ce părea sănătos tun, deși era beat, a năvălit la acest ospăț demn de Gargantua, cerând să i se dea imediat "vin îndoit cu apă caldă". Numai romanii bogați puteau pune vinul în pivnița casei lor (cella vinaria, situată de obicei într-o cameră fumarium aflată în partea de sus a casei). Restul populației recurgea la negustorii de vin (negotiatores vinarii) sau la numeroși alți negustori din oraș și, mai ales, la
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
se dea imediat "vin îndoit cu apă caldă". Numai romanii bogați puteau pune vinul în pivnița casei lor (cella vinaria, situată de obicei într-o cameră fumarium aflată în partea de sus a casei). Restul populației recurgea la negustorii de vin (negotiatores vinarii) sau la numeroși alți negustori din oraș și, mai ales, la cârciumi specializate numite taveranae vinariae, chiar vinariae, mai pe scurt, sau, cel mai frecvent, thermopolia. Cuvânt de origine greacă, thermopolia (crâșmă) desemna la Atena locurile publice, unde
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
sau la numeroși alți negustori din oraș și, mai ales, la cârciumi specializate numite taveranae vinariae, chiar vinariae, mai pe scurt, sau, cel mai frecvent, thermopolia. Cuvânt de origine greacă, thermopolia (crâșmă) desemna la Atena locurile publice, unde se consuma vin într-o companie agreabilă. Cu alte cuvinte aceste thermopolia nu erau deloc frecventate de cetățenii greci de rang înalt. La Roma, clientela așa ziselor thermopolia forma o lume rău famată, în care domneau prostituția și jocurile de noroc. Cel mai
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Sicilia, "țara de adopție a lui Dionisos", după spusele lui Sofocle, era practicat începând din secolul al V-lea înainte de Hristos, fiind cunoscut sub numele grec de cottabos. El consta în aruncarea de către jucător a drojdiei din cupa sa de vin rostind numele iubitei. Dacă jetul de vin atingea ținta indicată, auspiciile erau favorabile. O altă variantă a jocului prevedea ca jucătorul să bea tot atâtea cupe de vin câte litere avea prenumele femeii visurilor sale. Pentru a se îmbăta de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
după spusele lui Sofocle, era practicat începând din secolul al V-lea înainte de Hristos, fiind cunoscut sub numele grec de cottabos. El consta în aruncarea de către jucător a drojdiei din cupa sa de vin rostind numele iubitei. Dacă jetul de vin atingea ținta indicată, auspiciile erau favorabile. O altă variantă a jocului prevedea ca jucătorul să bea tot atâtea cupe de vin câte litere avea prenumele femeii visurilor sale. Pentru a se îmbăta de tot, jucătorul avea în mod cert interesul
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
interesul ca aleasa inimii să se numească, mai degrabă, Sulpicienne, decât Pia. Pierzându-și încetul cu încetul reputația de loc rău famat, crâșmele (thermopolia) au devenit din ce în ce mai apreciate de o clientelă obișnuită, căreia îi plăcea să se ospăteze aici, bând vin rece sau fiert. Este adevărat că vinurile din peninsula italică, despre care Virgiliu, în Georgicele, scria că numărul lor era "ca firele de nisip pe care vântul le răscolește în deșerturile Libiei", invadează progresiv piața întregului Imperiu Roman, inclusiv a
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
mai degrabă, Sulpicienne, decât Pia. Pierzându-și încetul cu încetul reputația de loc rău famat, crâșmele (thermopolia) au devenit din ce în ce mai apreciate de o clientelă obișnuită, căreia îi plăcea să se ospăteze aici, bând vin rece sau fiert. Este adevărat că vinurile din peninsula italică, despre care Virgiliu, în Georgicele, scria că numărul lor era "ca firele de nisip pe care vântul le răscolește în deșerturile Libiei", invadează progresiv piața întregului Imperiu Roman, inclusiv a Greciei, ba chiar și India le importă
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de nisip pe care vântul le răscolește în deșerturile Libiei", invadează progresiv piața întregului Imperiu Roman, inclusiv a Greciei, ba chiar și India le importă. După spusele lui Plinius, abia spre anul 600 înainte de Hristos romanii au început să aprecieze vinul și, în consecință, s-au ocupat în mod deosebit de cultivarea viței de vie. De asemenea, această dată a marcat în istorie momentul întemeierii Massaliei (Marsiliei) de către foceeni. Veniți din Foceea, o veche colonie greacă din Asia Mică, foceenii au plantat
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]