48,602 matches
-
sec. al XV-lea pe valea Urluiului, în apropierea actualului sat Bogdana, dar locuitorii au decis să se mute pe actuala vatra, aducându-și și biserica de lemn, împreună cu preoții Ianciu și Radu. Vechea biserică a funcționat până când a început construirea actualei biserici, cu hramul „Sf. Paraschiva”, pe care au ridicat-o în doi ani.Înființată prin Legea 335 din 8 iulie 2003, fiind prima comună din județ care se reînființează, comuna Nenciulești este așezată în câmpia Burdea, pe malul stâng
Comuna Nenciulești, Teleorman () [Corola-website/Science/301816_a_303145]
-
ne spune ca registrul stării civile a început să fie ținut din anul 1824. Școală primară a fost inițial patronată de către parohia reformata iar mai apoi a funcționat prin grijă statului. Școală și-a desfășurat activitatea în sediul vechi până la construirea unei noi școli, în perioada comunistă. În prezent, sediul școlii vechi, a fost retrocedat parohiei reformate din Sălațig. Nouă școală poartă numele scriitorului Petre Dulfu, născut în Tohat, localitate aflată în apropiere. În perioada 1940-1944, sătul s-a aflat în
Sălățig, Sălaj () [Corola-website/Science/301830_a_303159]
-
fosta cameră de locuit a învățătorului. Explozia demogrfica în timpul regimului Ceaușescu a dus la creșterea populației școlare și la apariția în cadrul școlii a ciclului gimnzial (școală cu clasele I-VIII ). O dată cu apariția claselor gimnaziale (primul an școlar 1978-1979) era necesară construirea unui nou local realizat zece ani mai tarziu. De remarcat că personalul școlii era în cea mai mare parte calificat sinse străduiește împreună cu personalul didactic suplimentar să ofere posibilitatea acestor copii de rudari, de a aceede la informații și educații
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
sat, iar în anul școlar 1959-1960 la Școala din Marin apare și clasa a-V-a. În aceste condiții, procesul de învățământ se desfășoară în condiții tot mai improprii și mai dificile. De aceea, autoritățile vremii au sprijinit mărinanii în construirea unui nou locaș de învățământ care funcționează și astăzi. În toamna anului 1960 încep cursurile în noua clădire, iar în anul 1961-1962, Școala din Marin a dat prima promoție de absolvenți a șapte clase generale. Directorii care și-au adus
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Jud. Teleorman), până la Caput Stenarum lângă localitatea Boița de astăzi (Jud. Sibiu). Dar limesul Alutanus nu a satisfăcut pretențiile administrației romane și de aceea cu doi ani înainte de a muri Traian (Traian a murit la 11 august 117 ), a început construirea Transalutanusului (un al doilea val de apărare situat la 20-100 km spre răsărit de primul, pe o lungime de 235 km) care ținea de la Dunăre din dreptul localității Poiana (fosta comună Flămânda) spre Roșiorii de Vede, Câmpulung Muscel, Cumidava (Râșnov
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
îndeplinit cetatea. Sepulturile dacice descoperite aici, din secolul al IV-lea î.e.n., precum și toporișcele de piatră șlefuită, ceramica și oasele de mamut arată o continuitate de populare încă din preistorie. Locuirii medievale îi corespund două niveluri de locuire. Primul, anterior construirii fortificației, a fost datat pe baza materialului arheologic la sfârșitul secolului al XIII-lea - începutul secolului al XIV-lea. Cel de al doilea nivel corespunde perioadei ridicării zidurilor, deoarece localitatea antică Herakleia, ruinată de Avari și de Slavi în secolul
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
de piatră și cărămidă și chiar ziduri năruite de vreme. Extinderea satului în această zonă a schimbat configurația terenului. Sătenii au acoperit râpă, forțând apele ploilor să-și schimbe făgașul. Zidăria de piatră, aflată la suprafață, a fost refolosita la construirea noilor case, iar viiturile mari din ultimui ani au spălat terenul, scoțând la iveală în vara anului 1971, o porțiune din cupola unei cripte. Sătenii au spart pintenul trapezoidal din vârful cupolei și o mică porțiune din zidăria acestuia, deranjând
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
specifică secolelor IV-V. Alte obiecte descoperite în cripta au fost găsite în încăperea de la subsol. Este vorba de două vase de ofranda: un castron negru-cenusiu, caracteristic secolului IV-V, cu urme de mortar, dovadă a depunerii sale în momentul construirii criptei și un vas globular, cărămiziu, cu fundul rotund specific ceramicii române târzii, din secolele V-VI. Cei patru martiri - Zoticos, Attalos, Kamasis, Filippos - sunt amintiți de unele din martirologiile creștine că au pătimit pentru Hristos la Noviodunum (Isaceea) în
Comuna Niculițel, Tulcea () [Corola-website/Science/301853_a_303182]
-
1860 locuitorii satului Pardina care erau în majoritatea lor creștini s-au hotărât să-și construiască biserica lor proprie pe terenul obținut prin împroprietărire. În acest scop au cerut aprobarea stăpânirii otomane pe care au obținut-o și au început construirea bisericii cu hramul ,Nașterea Maicii Domnului. În acel timp un turc ienicer, anume Kirim, după ce a terminat serviciul militar a rămas în comuna Pardina. El se ocupa cu creșterea vitelor și pescuitul, pentru că avea două gârle în baltă pe care
Comuna Pardina, Tulcea () [Corola-website/Science/301857_a_303186]
-
de elevi decât în 1918 datorită sporului natural extrem de mic. Prima biserică a fost construită din lemn cu contribuția totală a proprietarului moșiei, Petrache Cazimir, și a fost sfințită în anul 1819. Mutarea satului intervenită în anul 1865 a determinat construirea alteia, dar acest lucru s-a întâmplat foarte târziu, abia în 1958. Până în acest an, credincioșii din Cănțălărești fuseseră nevoiți să străbată câțiva kilometri la biserica veche, intrată acum în proprietatea satului vecin, Ciofeni. Biserica nouă are formă de navă
Cănțălărești, Vaslui () [Corola-website/Science/301870_a_303199]
-
fonduri externe. Prima biserică din Mărășeni a fost ctitorită de către Simeon Moroșanu și soția sa Efrosina și a fost construită din lemn. Sfințirea s-a făcut la data de 4 mai 1832. Odată cu ruinarea acestei biserici, s-a ivit necesitatea construirii alteia. Cel care a luat această inițiativă a fost pr.Manoilescu așa că pe 2 decembrie 1918 s-a sfințit noua biserică ce are hramul "Sf.Mare Mucenic Dimitrie,Izvorâtorul de Mir". În sat există cămin cultural și bibliotecă. Cu mulți
Mărășeni, Vaslui () [Corola-website/Science/301892_a_303221]
-
l-a avut ca director și învățător pe Neculai C. Croitoru care ne-a lăsat în manuscris 25 de file de memorii, foarte prețioase pentru cercetătorul de astăzi. În perioada cât a funcționat la această școală, s-a reușit și construirea unui local nou de școală, acum într-o ruină totală datorită lipsei copiilor ce ar putea s-o frecventeze. Cei câțiva elevi fac o navetă zilnică de 8 km. până la școala din satul vecin, Bârzești. Pe vremuri, când populația satului
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
cu care au fost clădite integral din lemn au făcut ca lăcașurile de cult să dăinuie și în ziua de astăzi. Însă, trecerea timpului a început să-și pună amprenta și, pentru a evita năruirea lor, s-a luat măsura construirii unor brîuri de ciment. Legat de biserică din Pogana circulă un soi de legendă. La cîțiva ani după ce a fost ridicată, oamenii au hotărît că ar trebui un clopot mai bun pentru că cel original nu sună așa cum trebuie. Așa încît
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
nu mai știe cît a durat drumul pînă în sat. Cele trei biserici-monument au cîntărit greu, de curînd, cînd a fost nevoie ca Pogana să acceseze trei proiecte importante pentru infrastructura zonei. „Este vorba despre două proiecte SAPARD, care vizează construirea a trei poduri în satele Pogana, Bogesti și Mascurei și o aducțiune de apă în centrul de comună. În momentul în care ni s-au analizat dosarele, faptul că avem în zona trei biserici incluse pe lista momunentelor istorice a
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
urmare a unei convenții comerciale și vamale între Austro-Ungaria și România, s-a înființat în comună un punct vamal, care a contribuit la dezvoltarea schimbului de mărfuri între cele două țări. Deoarece bisericuța de lemn devenise neîncăpătoare a devenit necesară construirea unei noi biserici. Astfel, între anii 1902-1905 a fost construită Biserica "Sf. Gheorghe" din Bosanci, jumătate din cheltuielile de construcție fiind suportate de prințul Mihail Sturdza (1886-1980), care deținea moșii în localitate. Biserica a fost realizată după planurile arhitectului austriac
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
și cu reprezentații teatrale susținute printre alții și de Matei Millo. În anul 1856, postelnicul Nicolae Istrati a construit o nouă biserică pe moșia sa din Rotopănești, la îndemnul soției sale, Sevastia născută Ciudin, și a fiului lor, Titus Istrati. Construirea lăcașului de cult s-a făcut cu binecuvântarea episcopului Meletie Istrati al Hușilor (1851-1857), fratele ctitorului. Deasupra intrării în biserică se află o pisanie cu următorul text în limba română cu caractere latine: "Aquestu templu, dedicatŭ Săntei Treimi, cu bine-cuvîntarea
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
iar pe cap o maramă din fir de mătase ,țesută în casă. Ambele portrete au fost furate din biserică. Strădaniile preotului Gheorghe Prunescu(care a fost și învățător fără leafă în satele dinspre Lotru până la Căineni între anii 1886-1898) pentru construirea bisericii se pot aprecia citind memoriile sale adresate diverșilor oficiali ai statului român. Între acestea cel adresat lui George Grigore Cantacuzino(15 ianuarie 1899) fost prim ministru al României,impresionează prin lexicul de o specială expresie literară menit să-l
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
diverșilor oficiali ai statului român. Între acestea cel adresat lui George Grigore Cantacuzino(15 ianuarie 1899) fost prim ministru al României,impresionează prin lexicul de o specială expresie literară menit să-l convingă pe ministru să acorde ajutor material pentru construirea bisericii. În 1916, „în timpul războiului celui mare European”, cum scrie pe frontispiciul bisericii, aceasta a fost jefuită de armatele beligerante. S-a sfințit a doua oară în 1919, pe 9 aprilie.
Balota, Vâlcea () [Corola-website/Science/301977_a_303306]
-
se mută într-un local construit în partea de vest a satului unde va funcționa până în 1916 când se construiește localul în centrul comunei, unde funcționează astăzi Grădinița Giuvărăști. Prin contribuția voluntară a cetățenilor, în toamna anului 1966 a început construirea unui nou local de școală, prevăzut cu 4 săli de clasă, laborator și cancelarie. Acestuia i s-au adăugat în 1968-1969 încă 4 săli de clasă. Un număr tot mai mare de absolvenți ai acestei școli își continuau studiile la
Giuvărăști, Olt () [Corola-website/Science/301979_a_303308]
-
o biserică de dimensiuni modeste cu hramul „Sf. Nicolae”. Biserica a fost împodobită însă, ca pe una din ctitoriile sale, cu picturi în frescă. Mănăstirea este prădată de tătari în 1574. După mai bine de o jumătate de secol de la construirea sa, între anii 1611-1617, marele vornic al Țării de Jos, Costea Băcioc și soția sa, Candachia, au adăugat vechii biserici (după cum stă scris în inscripția pusă de el deasupra intrării sudice) un pridvor masiv care a dublat aproape dimensiunile clădirii
Comuna Râșca, Suceava () [Corola-website/Science/301991_a_303320]
-
Distrusă în timpul primului război daco-roman, în 102 p. Chr., cetatea a fost grabnic refăcută și apoi definitiv distrusă și apoi abandonată în anul 106 p. Chr., odată cu cucerirea Daciei de către romani. Ruinele ei au servit drept carieră de piatră pentru construirea castrului de la Bucium [C.P.] Blidaru, este un platou situat la SV de com. Orăștioara. de Sus (jud. Hunedoara), la alt. de 705 m, unde se află ruinele cetății dacice cu același nume, integrată în principalul nucleu al sistemului defensiv antiroman
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
a avut Rudolf IV, care, printr-o politică economică inteligentă, a ridicat nivelul de trai al populației. Două decizii importante i-au adus acestuia titlul de "fondator": constituirea Universității din Viena în 1365 (după modelul Universității Caroline din Praga) și construirea Bazilicii „Sfântul Ștefan”. Etapele următoare au fost marcate de conflicte între moștenitori, care au stârnit tulburări și au condus la declinul economic al țării. În 1438 Viena a ajuns oraș de reședință al Sfântului Imperiu Roman, din dispoziția ducelui Albrecht
Viena () [Corola-website/Science/296758_a_298087]
-
aducerii primei pompe de incendiu s-a organizat o mare adunare cetățenească. Conducerea comunei a predat în mod festiv în fața întregii populații acest prim utilaj membrilor formației. Tot la această adunare conducerea comunei a anunțat că s-a aprobat finanțarea construirii Turnului de Instrucție cu înălțimea de aproximativ 13 metri cu 2 etaje, parterul din cărămidă iar etajul din lemn. O machetă a acestui turn se păstrează și poate fi văzută în Remiza S.V.S.U. Zăbrani. La ședința din 25 iunie
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
majoritatea terasamentelor acestora folosind piatră din zonă. După 1989 carieră a fost privatizata, dar nu s-a dovedit a fi la nivelul altor mine din zonă, așa că a încetat să fie principala sursă de venit a sătenilor. Proiectele viitoare de construire de autostrăzi în România este posibil să aducă minei perspective mai pozitive. Pădurăritul este de asemenea activ în zonă, desi Valea Dragan, din apropiere, este mult mai activă în domeniu. Agricultură este de asemenea practicată, desi calitatea și cantitatea pământului
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
se află o lespede de piatră cu o inscripție și cu blazoanele familiilor Intzedi și Wass. Anul 1774 menționat în inscripție se referă la o construcție mai veche de la care a fost preluată respectiva lespede de piatră și reutilizată la construirea castelului. Actualul castel a fost construit în jurul anului 1900. În timpul regimului comunist în castel a funcționat școala și sediul CAP-ului. Datorită colectivizării multi tineri au plecat la oraș si numărul locuitorilor a scăzut drastic. În 1956 erau 514 locuitori
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]