44,835 matches
-
și-a construit și el universul propriu plecînd de la componenta lui lexicală. A apelat la termeni religioși, biblici, desprinși din liturghia ortodoxă, precum și la arhaisme frapante, combinate cu regionalisme ardelenești. Toate compun un limbaj intenționat regresiv, opus - instinctiv și programatic - limbajului neologic, neolatin pe care îl propuneau simboliștii din prima generație. Cufundarea intenționată în trecut prin cultivarea limbajului regresiv a configurat o anumită imagine a Ardealului; provincia natală a poetului ar fi cunoscut cîndva o „epocă de aur” a libertății și
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
biblici, desprinși din liturghia ortodoxă, precum și la arhaisme frapante, combinate cu regionalisme ardelenești. Toate compun un limbaj intenționat regresiv, opus - instinctiv și programatic - limbajului neologic, neolatin pe care îl propuneau simboliștii din prima generație. Cufundarea intenționată în trecut prin cultivarea limbajului regresiv a configurat o anumită imagine a Ardealului; provincia natală a poetului ar fi cunoscut cîndva o „epocă de aur” a libertății și a eroismului, pierdute însă definitiv; acum în Ardeal nu mai domnesc decît sărăcia, oprimarea, tristețea incurabilă. Într-
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
sărăcia, oprimarea, tristețea incurabilă. Într-o metaforă diacronică proprie, Goga reia oarecum schema eminesciană a vîrstei de aur, încheiată o dată cu căderea omenirii în istorie. Dar detașarea și universalitatea proprii viziunii lui Eminescu se îngustează sever, transformîndu-se în intransigență naționalistă. Colorarea limbajului cu termeni arhaici, opusă uzului lingvistic atunci în vigoare, se potrivea însă ca o mănușă mesajului transmis de Goga: era un limbaj inventat toutes pièces pentru necesitățile demonstrației. Sub pana lui Transilvania - tema unică și obsesivă a poeziei - va fi
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
în istorie. Dar detașarea și universalitatea proprii viziunii lui Eminescu se îngustează sever, transformîndu-se în intransigență naționalistă. Colorarea limbajului cu termeni arhaici, opusă uzului lingvistic atunci în vigoare, se potrivea însă ca o mănușă mesajului transmis de Goga: era un limbaj inventat toutes pièces pentru necesitățile demonstrației. Sub pana lui Transilvania - tema unică și obsesivă a poeziei - va fi la fel de „inventată” ca și limba în care e descrisă. Încă de la primele poezii, provincia natală a lui Goga apare ca
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
unei iubiri nefericite ori autocontemplarea poetului sub chipul tribunului dezamăgit, predicator în pustiu. Metaforizarea excesivă caracterizează textul și îl face obscur; aluzia eminesciană surprinsă în rimele din Despărțire (Goga a nutrit o idolatrie continuă față de Eminescu) nu adaugă poeziei inteligibil. Limbajul poetic bazat pe metaforizare a contribuit la impunerea „stilului Goga”, surprinzător în raport cu lumea rurală evocată și cu aparentul ei primitivism. Tocmai această inovație figurativă, perfect adecvată în poeziile cu aer vaticinatoriu (Rugăciune, La noi, Oltul, Apostolul etc.), apare tot mai
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
romantismul ajunsese de multă vreme istorie. Unele dintre cele mai tipice forme romantice se perpetuează o dată cu Goga: prezența poemelor de largi dimensiuni, în care există un important scenariu epic (Clăcașii, Frumoasa cea din urmă, Cîntece etc.), profetismul grandilocvent, absența din limbaj a inovațiilor moderniste, toate caracterizează un romantism de primă generație. La fel ca și poezia politică, pamfletele ideologice, care umplu volumele Din umbra zidurilor și Cîntece fără țară. În mod curios însă romanticului Goga nu-i reușește poezia de iubire
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
de iubire, devenim de două ori circumspecți. După Primul Război Mondial, poeziile la persoana I singular, tot mai numeroase, se îndepărtează de matca originară; încep să apară și cîteva neologisme, ba chiar și sugestii de factură simbolistă prinse într-un limbaj aluziv, pînă acum absent. Simbolismul însuși supraviețuia însă atunci cu greutate; simboliste sunt versurile-epitaf ale lui Goga, săpate pe mormîntul său de la Ciucea: „Jur-împrejur e largul care cîntă, E soare-n cer, e sărbătoare sfîntă Și-n vreme ce mi-
Poetul și Ardealul by Mihai Zamfir () [Corola-website/Journalistic/5650_a_6975]
-
suedez Tomas Tranströmer, scos la timp dintr-o injustă umbră. O limpezime ce se multiplică de la sine, ca misterul profund ce locuiește totdeauna în maxima transparență. Densitatea viziunilor sale privește cu îngăduință puterea limitată a cuvintelor, fiindcă ajunge să devină limbaj. Iar acest limbaj absoarbe semnalele din peisaje exterioare, sau din cel interior, stabilind o comunicare de înalt voltaj. Este și energia care i-a îngăduit poetului să revină în claritatea discursului, traversând neantul, după un grav accident cerebral - afazia la
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
scos la timp dintr-o injustă umbră. O limpezime ce se multiplică de la sine, ca misterul profund ce locuiește totdeauna în maxima transparență. Densitatea viziunilor sale privește cu îngăduință puterea limitată a cuvintelor, fiindcă ajunge să devină limbaj. Iar acest limbaj absoarbe semnalele din peisaje exterioare, sau din cel interior, stabilind o comunicare de înalt voltaj. Este și energia care i-a îngăduit poetului să revină în claritatea discursului, traversând neantul, după un grav accident cerebral - afazia la care se referă
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
discursului, traversând neantul, după un grav accident cerebral - afazia la care se referă în unul din poeme. Mă număr printre cei care nu cunosc direct idiomul în care au fost precipitate aceste viziuni. Dar cred că mi-a devenit cunoscut limbajul lor, printr-o asiduă frecventare. Ediția de opere complete (1954-2004) descoperită cu câțiva ani în urmă în populara colecție de la Gallimard, Balticele sale, are un loc permanent în buzunarul meu. Cu bucurie transcriu mai jos câteva echivalențe limpezi ca apele
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
de naștere, creștea mai mult sau mai puțin repede la fiecare dintre noi. Sus de tot, în munți, albastrul mării se agăța de albastrul cerului. În martie - 79 Sătul de toți cei care îmi aduc cuvinte, cuvinte și nu un limbaj, plec spre insula acoperită de zăpadă. Îndărătnicul nu are cuvinte. Paginile lui albe se întind în toate direcțiile! Dau în zăpadă peste urme de copite de cerb. Nu sunt cuvinte, ci un limbaj. Amintirile mă observă O dimineață de iunie
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
îmi aduc cuvinte, cuvinte și nu un limbaj, plec spre insula acoperită de zăpadă. Îndărătnicul nu are cuvinte. Paginile lui albe se întind în toate direcțiile! Dau în zăpadă peste urme de copite de cerb. Nu sunt cuvinte, ci un limbaj. Amintirile mă observă O dimineață de iunie, când e prea devreme să te trezești, și prea târziu să adormi din nou. Trebuie să ies în verdeața îmbibată de amintiri, iar ele mă urmăresc din ochi. Rămân invizibile, se topesc în
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
a lui Tolstoi, a fost pe parcursul timpului, subiect și suport pentru creații inspirate sau mai puțin inspirate, cu ștaif sau fără, sub semnături mai cunoscute sau nu... Dar Ion Tugearu a reușit să creeze un balet neoclasic curat, cu un limbaj aristocrat, cursiv, fără asperități și pauze inutile, fără repetabilități iritante pentru privitor, lin și furtunos în același timp, ca un pârâu cristalin de munte, ce prin învolburare, capătă consistența și forța unui ocean în plină furtună. Am văzut și admirat
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]
-
balerină, o rafinată tălmăcitoare a zbuciumului sufletesc, o tehniciană perfectă, o artistă caldă, carismatică, a cărui instrument principal - corpul - acum la maturitate, stăpânește și exprimă cu o grație personalizată, tot ce s-a putut inventa în materie de vocabular sau limbaj coregrafic. Și totul într-o linie romantico- aristocrată. În viața mea am văzut de-a lungul timpului spectacole, balete, coregrafii, dansatori de excepție, fie la Londra, fie la Scala, fie la Roma, fie la Zürich, la Berlin sau aici, dar
Patetica: dialog aristocrat Ceaikovski - Corina Dumitrescu by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83490_a_84815]
-
continuu stringendo. 1) Faza primordială (sau de unison) comportă din punct de vedere al periodizării două etape: a) pre-adamică (în care muzica aparținea exclusiv Naturii); b) post-adamică (pe parcursul căreia muzica devine progresiv Cultură). În ambele etape omenirea exersa un unic limbaj sonor ancestral. 2) Faza sintonică propunea mai multe lumi sonore, care se reglau în baza unui model mitologic paradigmatic. „Limbajul primordial s-a transformat în limbaje umane, care pierzând treptat contactul cu acesta, au devenit arbitrare, multiplicându-se într-o
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
care muzica aparținea exclusiv Naturii); b) post-adamică (pe parcursul căreia muzica devine progresiv Cultură). În ambele etape omenirea exersa un unic limbaj sonor ancestral. 2) Faza sintonică propunea mai multe lumi sonore, care se reglau în baza unui model mitologic paradigmatic. „Limbajul primordial s-a transformat în limbaje umane, care pierzând treptat contactul cu acesta, au devenit arbitrare, multiplicându-se într-o mulțime de limbi și dialecte divergente, în timp ce alte segmente generate de Limbajul, de muzica primordială s-au transformat
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
post-adamică (pe parcursul căreia muzica devine progresiv Cultură). În ambele etape omenirea exersa un unic limbaj sonor ancestral. 2) Faza sintonică propunea mai multe lumi sonore, care se reglau în baza unui model mitologic paradigmatic. „Limbajul primordial s-a transformat în limbaje umane, care pierzând treptat contactul cu acesta, au devenit arbitrare, multiplicându-se într-o mulțime de limbi și dialecte divergente, în timp ce alte segmente generate de Limbajul, de muzica primordială s-au transformat, mai târziu, în muzica umană, concepută
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
în baza unui model mitologic paradigmatic. „Limbajul primordial s-a transformat în limbaje umane, care pierzând treptat contactul cu acesta, au devenit arbitrare, multiplicându-se într-o mulțime de limbi și dialecte divergente, în timp ce alte segmente generate de Limbajul, de muzica primordială s-au transformat, mai târziu, în muzica umană, concepută a fi forma cea mai pură și mai umană a activității omului și, deci, de materializare a Limbajului creator” (Octavian Nemescu: Capacitățile semantice ale muzicii, Ed. Muzicală, București
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
și dialecte divergente, în timp ce alte segmente generate de Limbajul, de muzica primordială s-au transformat, mai târziu, în muzica umană, concepută a fi forma cea mai pură și mai umană a activității omului și, deci, de materializare a Limbajului creator” (Octavian Nemescu: Capacitățile semantice ale muzicii, Ed. Muzicală, București, 1983). 3) Faza subordonării relevă un parcurs pe care limbajele muzicale încing un aprig dans al consecuțiilor, al succesiunilor, din ce în ce mai amețitor (și mai amenințător!), la un moment dat un anume
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
muzica umană, concepută a fi forma cea mai pură și mai umană a activității omului și, deci, de materializare a Limbajului creator” (Octavian Nemescu: Capacitățile semantice ale muzicii, Ed. Muzicală, București, 1983). 3) Faza subordonării relevă un parcurs pe care limbajele muzicale încing un aprig dans al consecuțiilor, al succesiunilor, din ce în ce mai amețitor (și mai amenințător!), la un moment dat un anume limbaj impunându-se și subordonând celelalte limbaje, care devin, astfel, periferice. 4) Faza atomizării s-a declanșat odată cu disiparea și
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
creator” (Octavian Nemescu: Capacitățile semantice ale muzicii, Ed. Muzicală, București, 1983). 3) Faza subordonării relevă un parcurs pe care limbajele muzicale încing un aprig dans al consecuțiilor, al succesiunilor, din ce în ce mai amețitor (și mai amenințător!), la un moment dat un anume limbaj impunându-se și subordonând celelalte limbaje, care devin, astfel, periferice. 4) Faza atomizării s-a declanșat odată cu disiparea și pulverizarea limbajelor muzicale. Se instaurează astfel o relație de simultaneitate între aceste limbaje (alături de relația de succesiune existentă în faza subordonării
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
muzicii, Ed. Muzicală, București, 1983). 3) Faza subordonării relevă un parcurs pe care limbajele muzicale încing un aprig dans al consecuțiilor, al succesiunilor, din ce în ce mai amețitor (și mai amenințător!), la un moment dat un anume limbaj impunându-se și subordonând celelalte limbaje, care devin, astfel, periferice. 4) Faza atomizării s-a declanșat odată cu disiparea și pulverizarea limbajelor muzicale. Se instaurează astfel o relație de simultaneitate între aceste limbaje (alături de relația de succesiune existentă în faza subordonării), care prin acutizarea entropiei, duce la
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
încing un aprig dans al consecuțiilor, al succesiunilor, din ce în ce mai amețitor (și mai amenințător!), la un moment dat un anume limbaj impunându-se și subordonând celelalte limbaje, care devin, astfel, periferice. 4) Faza atomizării s-a declanșat odată cu disiparea și pulverizarea limbajelor muzicale. Se instaurează astfel o relație de simultaneitate între aceste limbaje (alături de relația de succesiune existentă în faza subordonării), care prin acutizarea entropiei, duce la anarhie, precum și la imposibilitatea comunicării. Dacă până nu demult cele patru faze recognoscibile puteau să
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
mai amenințător!), la un moment dat un anume limbaj impunându-se și subordonând celelalte limbaje, care devin, astfel, periferice. 4) Faza atomizării s-a declanșat odată cu disiparea și pulverizarea limbajelor muzicale. Se instaurează astfel o relație de simultaneitate între aceste limbaje (alături de relația de succesiune existentă în faza subordonării), care prin acutizarea entropiei, duce la anarhie, precum și la imposibilitatea comunicării. Dacă până nu demult cele patru faze recognoscibile puteau să se constituie într-un ciclu susceptibil de a fi solidar unui
Faza metișizării by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83846_a_85171]
-
cvartetul alcătuit din Oana Spânu-Vișenescu, Emil Vișenescu, Marian Movileanu și Ioana Peteu a interpretat două lucrări de Otorino Respighi: Aria Italiana și Aria di Corte, creații remarcabile prin noblețea expresivă și bogăția semnificațiilor. Artiștii au reliefat cu mult rafinament trăsăturile limbajului specific compozitorului, în care se împletesc elemente modale ale artei Renașterii târzii, cu procedee polifonice ale epocii baroce și cu armonia cromatică a muzicii secolului al XX-lea. Dacă în Aria Italiană- Andantino, spectatorii au fost captivați de poezia, de
Concert cameral la Palatul Șuțu by Carmen MANEA () [Corola-website/Journalistic/83852_a_85177]