45,675 matches
-
În al doilea rând, există - și nimeni nu spune că nu ar fi așa -, există un grad ridicat de oboseală (cuvânt des folosit) politică în ceea ce privește mecanismele de extindere și chiar procesul de extindere a Uniunii Europene. Foarte mulți nou-veniți și parcă Europa se extinde fără să aibă timp să și digere ceea ce preia. O spunea Claude Juncker, primul-ministru luxemburghez, în urmă cu câteva săptămâni: „Istoria merge foarte repede și, la un moment dat, textele nu mai pot să țină pasul cu
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
fie gazoasă natural, și nu sifon", egirl.ro), gazeificată ("apa minerală, gazeificată", terapii-naturiste.com), carbonatată ("izvor de apă minerală carbonatată", eimobiliare.ro), acidulată ("acidulate: Borsec, Poiana Negri, Dorna", SoftPedia Forum) și mai ales, colocvial, sintagma cu bule ("de când beau plată parcă aia cu Ťbuleť îmi stă în gât", culinar.ro; "Apa cu bule, la loc de cinste�, Jurnalul Național 18.06.2004). Oficial - pe etichete, în publicitate - se folosește mai ales formula apă carbogazoasă. Răspîndită în uz e totuși opoziția improprie
"Apă plată" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12517_a_13842]
-
-mi: dacă "întoarcerea" o făcea Răzvan Florea al nost, crezi că arbitrii ar fi procedat la fel ? Eu cred că nu. Dar el mi-a zis, după ce m-a privit câteva momente ca pe-un evadat de la psihiatrie: -Haralampy dragă, parcă ești Feciorul din "Căldură mare", și chiar aud vocea Maestrului Radu Beligan răspunzându-ți caragialește: "Amice, ești... idiot." Și tot așa de bine puteam să cred că boxerul nostru - la 75 de kg - Marian Simion, urcase în ring doar la
Haralamphy și jocurile olimpice by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12549_a_13874]
-
să ne uităm atenți la vioara întîi, la simpaticul domn Thomas Furi. Îl vom recunoaște pe cel care l-a interpretat, în supraproducția cinematografică Titanic, pe șeful micii orchestre de pe vas. Care cîntă fără oprire, pînă la sfîrșit, dincolo de moarte, parcă. Vă amintiți scena tulburătoare, nu? Eh, domnul Furi a fost la cîțiva centimetri de mine, în casa lui Enescu, făcînd parcă, în sunetele coardelor, să se amestece și mai tare realitatea și imaginarul, secolele, timpul, șansa și neșansa, miracolul muzicii
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
în supraproducția cinematografică Titanic, pe șeful micii orchestre de pe vas. Care cîntă fără oprire, pînă la sfîrșit, dincolo de moarte, parcă. Vă amintiți scena tulburătoare, nu? Eh, domnul Furi a fost la cîțiva centimetri de mine, în casa lui Enescu, făcînd parcă, în sunetele coardelor, să se amestece și mai tare realitatea și imaginarul, secolele, timpul, șansa și neșansa, miracolul muzicii și al vieții. Seara, cînd am ajuns la hotel, băiatul meu, fără să înțeleagă pînă la capăt ce spune, excitat însă
Luminiș by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12543_a_13868]
-
oha!! Schimbăm placa, oha!" (price.ro), ori negînd un nominal caruia îi urmează: "Soluții? Oha!" (minutul.etare.ro); "chiar dacă am mărit greutatea, febra oha" (culturism.ro) sau pe care îl precedă, ca un fel de "prefix negativ": "ne încălcasem cuvântul (parcă nu aveam voie să capitulăm sau așa ceva) și oha traștațtive" (fanclub.ro). Asemenea construcții sînt de altfel comune elementelor argotice de negare expresivă ("Mă uit în jur, pauză!", S. Cosmin, 1987; "Te mai salvează cineva de amendă? Sufletu!", C. Olăreanu
Etimologii argotice: oha by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12561_a_13886]
-
e refăcut, cu acribie, bucată cu bucată. În cele 40 de zile ale istorisirii iubirile sunt solare, imaginea mamei e luminoasă, același personaj cerebral (Mircea Stere fără nume) relatează, la persoana I, o altă versiune a poveștii, pentru a arăta, parcă, felul cum fericirea poate să fie departe sau aproape în funcție de poziția privitorului. Mircea e acum printre cei puternici, e însurat, are o aventură extraconjugală, reface experiența fericită a părinților. Romanul e o colecție de imagini (colțuroase, pregnante, nicidecum în roz
Până la bulevard și retur by Cătălin Sturza () [Corola-journal/Journalistic/12558_a_13883]
-
prefăcută indignare, părintele paroh se lasă despuiat de nătîngu- ăsta care n-are recunoștință nici cît un dobitoc - sau barem atîta! La ora asta, să știți, a și uitat că i-ați plătit drumu-! - Crezi? întrebă brusc tînărul paroh. Și, parcă rușinîndu-se de asemenea izbucnire, își băgă iarăși nasul în cană. - Eu văd bine cum e părintele paroh, suspină Céleste, prea bun, prea cumsecade! Aicea, oameni-s aspri. Părintele paroh trebuie să țină seama de asta, altminterea... Și mimă, cu gesturi
Georges Bernanos: O crimă by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12547_a_13872]
-
mergem și în sat, în Târgul Lăpuș la 7 km. de Rohia. Mie nu-mi spunea nimic numele Steinhardt. Mai ales când l-am văzut cu țăcălie așa, cu chelie, cu barbă, să pună mâna pe lopată, pe roabă acolo, parcă mai mult te încurca, iar ceilalți care-l cunoșteau mai dinainte parcă-l luau și puțin în râs, peste picior: hai, domnu' Nicu. Așa i se spunea atunci: domnu' Nicu. Steinhardt avea o rezonanță evreiască, jidănească. Am aflat după aceea
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
Mie nu-mi spunea nimic numele Steinhardt. Mai ales când l-am văzut cu țăcălie așa, cu chelie, cu barbă, să pună mâna pe lopată, pe roabă acolo, parcă mai mult te încurca, iar ceilalți care-l cunoșteau mai dinainte parcă-l luau și puțin în râs, peste picior: hai, domnu' Nicu. Așa i se spunea atunci: domnu' Nicu. Steinhardt avea o rezonanță evreiască, jidănească. Am aflat după aceea că el e scriitor și că e evreu încreștinat. A fost deținut
Despre N. Steingardt cu dl. Gavrilă Pleș by Gina Iacob () [Corola-journal/Journalistic/12520_a_13845]
-
S-a recurs la sofisme și la explicații de tot fanteziste în încercarea de a se demonstra de ce, imediat după 1989, românul a întors spatele ficțiunii pentru a plonja voluptuos în apele limpezi ale confesiunii directe și de ce acum, rușinat parcă de gestul său, s-ar întoarce pocăit, spre tradiționalele zone fictive de evadare din imediata noastră realitate. Culmea este că partizanii ficțiunii în acest război cu săbii de hîrtie sînt cei care deplîng mai amarnic lipsa literaturii de sertar din
Stuff and Whatever by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12554_a_13879]
-
proprii, degajând, în consecință, energii specifice. Irlanda - ca o hidden hand, care instituie și sporește; țara cu cea mai vertiginoasă emergență economică; patria multora dintre componentele PC și a softurilor din întreaga lume. Sardinia - due popoli (turiști și băștinași), încremenită parcă în vreme și vremuri, cu un ochi privind spre Civitavecchia, cu un altul spre Cagliari. Pe de o parte, emfaza tehnologică a Irlandei, ce a culminat cu scoaterea la mezat a specificului național, puțini irlandezi mai vorbind astăzi limba străbună
Doua insule by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12567_a_13892]
-
B, facem câțiva pași și se luminează Ion Cucu la față. Și începe să mă pozeze. Iar pornim înainte, către statuia lui Lenin și iar fuge de lângă mine, la vreo trei metri, dar cu ochii pe mine și străduindu-se parcă să mă hipnotizeze. Și tot așa, până termină filmul din aparat. Îl întreb de ce a trebuit să ieșim, dacă în camera unde făceam corectură era mai multă lumină decât sub colonada de afară. "Eu am venit să te pozez cu
Literatura Română în poze de arhivă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12572_a_13897]
-
al fraților Coen, aduce multe inovații. E prima oară când Ethan co-regizează. Mai mult, e prima oară când fac un remake, iar originalul britanic (regizat de Alexander MacKendrick, cu Alec Guiness și Peter Sellers), un clasic în analele comediei negre, parcă invită criticii la comentarii negative la adresa "copiei". Scheletul narativ al scenariului nu e alterat substanțial: un pseudo-profesor, asistat de o bandă de incompetenți, plănuiește un jaf și are nevoie de casa unei bătrâne - care nu bănuiește nimic - ca sediu al
Ascensiunea și decăderea fraților Coen by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12566_a_13891]
-
surprinși în clipa în care voiau să fugă peste graniță" (p. 109). Atât și nici un fel de comentariu e prea puțin din partea unui scriitor, ziarist pe deasupra. Sfârșitul anului 1947 are parte în jurnalul lui Eugen Barbu de câteva propoziții desprinse parcă dintr-un manual de istorie pentru gimnaziu: "30 decembrie. România a devenit republică. Lungul proces politic a luat sfârșit. Monarhia constituia ultimul obstacol în calea forțelor democrate. Regele Mihai I a abdicat. La radio, marșuri muncitorești. Din Prezidiul nou creat
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
reforma agrară și alte reforme. Partidele istorice încep o opoziție sălbatică" (p. 60). E, indubitabil, limbajul anilor '50. Anecdotica amoroasă nu are nici un fel de savoare, nu numai pentru că e ascunsă sub tot felul de inițiale, dar și pentru că prozatorul, parcă blazat și indiferent, nu vrea altceva decât să-și acrediteze imaginea unui bărbat cu mare succes la femei. O scenă de la înmormântarea mamei are un fior lugubru, dar fals prin mândria amorezului îndoliat, asaltat de pretendente de parcă i-ar fi
Jurnalul ca impostură by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12584_a_13909]
-
țăranii noștri de puturoși, de primitivi, nu ca țăranii unguri, nu ca țăranii cehi, mă simt și mai vinovat. Noi avem probleme înalte, în presă. N-avem timp de sărăcia țăranilor. Asta nu e o noutate. Că oamenii ăștia trăiesc parcă în alt timp, într-un soi de rezervații ale sărăciei, ce să le facem?!! Preferăm să nu ne gândim la ei, ca să ne menajăm sensibilitatea de orășeni. Prin satele lor amărâte, înșirate de-o parte și de alta a drumurilor
Dumnezeu, ministrul țăranilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12593_a_13918]
-
de țuică), supremația bărbatului în casă și ironia, lizibilă în ochii consoartei. De fapt, acest spectacol pare să fie un studiu al gesturilor dintre un soț și o soție, un cuplu singur, fără copii lîngă ei, un cuplu care așteaptă parcă doar derularea, aceeași, monotonă, a unui număr de gesturi care desenează existența lor. Ei sînt dependenți de ele ca de oxigen. Este forma activă a traiului lor pasiv. Asta au făcut Mariana Mihuț, Victor Rebengiuc și Yuri Kordonski. Un studiu
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
eroii prin tencuirea unor atleți cu ceva alb ca să semene cu statuile, au pus în mișcare o amplă recuzită cosmogonică, dar cu instrumentele simple și naive ale presocraticilor, au creat diorame ca la Antipa, au folosit cursul scurt de mitologie, parcă unul extras din repovestirile lui Alexandru Mitru, au stocat miloane de litri de apă ca să sugereze" apa și au creat cel mai impozant ceremonial kitsch pe care și-l putea cineva imagina. Dar, pînă la urmă, cred că a meritat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12594_a_13919]
-
vrea să revină pe pământul natal, dar nu pentru a fi polonez, ci european. Până atunci mediul familiar lui este un mall sărăcăcios care conține o cornucopie de etnii. E sordid, dar nu lipsit de umor și de situații luate parcă din Moličre. Drama identității protagonistului și a reperelor care o definesc însă nu se estompează. Nu e un film care să îți propună o perspectivă nemaivăzută, ci unul care îți îndreaptă ochii spre lucrurile mici și semnificative, ca un tablou
Lungmetrajele combatante pentru trofeul anonim by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11348_a_12673]
-
ultima parte din Moromeții. I pe o cu totul altă treaptă decât cele precedente, printr-un tablou epic de o frumusețe calmă, tolstoiană. Fragmentul cu tăierea salcâmului a fost de atâtea ori citat și interpretat, simbolul decodat (axis mundi) ajungând parcă să acopere conturul realist al scenei respective, luându-i sevele, diminuând-o. Să parcurgem, așadar, această pagină de o prospețime încă intactă, o pagină de mare scriitor: ,Soarele începe să răsară; câmpia se limpezește de spuma argintie a aburilor de
Marele singuratic II by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11322_a_12647]
-
poate sări încă un fuștei în glorioasa scară a ierarhiei universitare. Pentru cei din afara mediului universitar recenzia este, cu atît mai mult, un text minor care nu poate contribui la realizarea Operei proprii și neapărat magna". Și-așa să fie, parcă nici să-ți plîngi de milă... Deși articolul are sugestii valoroase de ,reabilitare" a genului, care-ar putea fi, măcar în parte, urmate. Ca să trecem la lucruri mai vesele, Suplimentul de cultur| publică, în numărul 40 din 27 august-2 septembrie
Actualitatea by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11356_a_12681]
-
De care încă te mai bucuri III O dată pe an văd țâșnind în haită în avalanșă Idei în călduri care se zbenguie roiesc în noaptea albă Ah șoc diafan siderat al oreadelor Bați la ușă fără să intri mă asediezi Parcă pentru a-mi da foc baricadelor Știam că nu le voi putea decanta nuanțele Că vor refuza să prindă trup La magazinul ,Pręt-ŕ-dire" Una dintre ele înveșmântată într-un cuvânt pe măsură Ar putea întoarce lumea pe dos Adeseori ideea
Abdelaziz Kacem by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11353_a_12678]
-
credeți-mă. Și paginile unsuroase, date cu puf și cu polen, sînt strînse, de curînd, într-un volum: Războiul fluturilor, publicat la Polirom, sub semnăturile lui Paul Cernat și Andrei Ungureanu. Ce mai e și asta, îți vine să întrebi, parcă în numele elevilor care de mult nu mai fac (sau poate, totuși, mă înșel...) nici ierbare, nici insectare, și-al oamenilor serioși, grăbiți totdeauna să alunge de pe tavan vreun ochi-de-păun oploșit la ceas de seară. Prea gingași pentru fabulă, prea ,siropoși
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]
-
eu, ŕ la Cernat & Ungureanu, niște versuri...), pe Cap de Mort, mare vrăjitor al curții imperiale ,apusene": , Închis ermetic într-o corabie submersibilă de formă sferică, asemănătoare unui ou cu surprize, aluneca printre proiecții onirice în adîncuri. Se topea nepăsător parcă, nălucitor, străbătînd perdele de alge tumefiate, plantațiile de corali pietrificați ale propriilor lui halucinații. Sărea haotic, deplasîndu-se brownian printre cochilii de crustacee, printre vestigii ale unui război fără învingători, imitînd, la voia întîmplării sau nu, scheme din manuale de fizică
Entomologicum Magnum by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11343_a_12668]