47,342 matches
-
Rădăuților. Biserica de lemn din Botoșana este construită din bârne de brad, încheiate în „coadă de rândunică”, iar talpa este cioplită în lemn de stejar. Ea a fost clădită pe temelie înaltă de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri de brad. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, bătută în „solzi”, cu streașină largă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
acoperiș din șindrilă, bătută în „solzi”, cu streașină largă. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. Edificiul are lungimea de 22 metri și lățimea de 10 metri. Biserica are două turle: una pe mijlocul bisericii și alta pe pridvor (ce a folosit drept clopotniță). La conturul poligonal, cosoroaba este susținută de console dublu
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
perioadă cu biserica. El are o formă pătrată și este deschis. Pe două laturi este înconjurat de o prispă și o scară ce duce până la turnul-clopotniță. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.45x2.40 metri) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă poligonală în partea de vest, în care se află o fereastră dreptunghiulară (0.45x1.05 metri). El are un sistem de boltire prin sprijinirea, una pe alta, a bârnelor longitudinale și transversale, formând
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
deschideri simetrice inegale. Naosul are o formă dreptunghiulară (8.90x9.25 metri), cu două abside laterale mici de formă pentagonală, în axul cărora se află dispusă câte o fereastră dreptunghiulară (0.50x1.10 metri). În partea de vest, sprijinit de peretele care desparte pronaosul de naosul, se află cafasul. Deasupra naosului se află o turlă octogonală, înaltă de 5 metri, cu ferestre dreptunghiulare dispuse în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
iar în decroșurile de nord și de sud (de forme pătrate) se află proscomidiarul și diaconiconul. Această încăpere are trei ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei (0.50x1.10 metri) și două pătrate (încheiate în unghi la partea superioară) în pereții estici ai celor două nișe. Altarul are un sistem de boltire asemănător cu cel din pronaos. Pe lângă iconostasul ce desparte naosul de altar făcut odată cu biserica și pictat în stil oriental de un pictor necunoscut, mai există aici alte două
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
sistem de boltire asemănător cu cel din pronaos. Pe lângă iconostasul ce desparte naosul de altar făcut odată cu biserica și pictat în stil oriental de un pictor necunoscut, mai există aici alte două fragmente pictate: primul dintre ele se află pe peretele ce desparte pronaosul de naos și a fost zugrăvit în anul 1853 de cantorul Ioan Caminschi din Poieni-Solca (care cuprinde scenele din martiriul Mântuitorului) și al doilea se află pe peretele de nord al naosului, care se parte că a
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
două fragmente pictate: primul dintre ele se află pe peretele ce desparte pronaosul de naos și a fost zugrăvit în anul 1853 de cantorul Ioan Caminschi din Poieni-Solca (care cuprinde scenele din martiriul Mântuitorului) și al doilea se află pe peretele de nord al naosului, care se parte că a aparținut vechii biserici a satului.
Biserica de lemn din Botoșana () [Corola-website/Science/317077_a_318406]
-
și alta din pridvor în pronaos) și cu trei ferestre (una în altar și două în naos). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele estic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară (2.00x3.25 metri), este realizat pe toată lungimea pronaosului și a fost construit ulterior construcției bisericii. El are o fereastră de dimensiuni mari pe latura sudică. Scândurile pereților pridvorului sunt vopsite
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
ușă situată în peretele estic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară (2.00x3.25 metri), este realizat pe toată lungimea pronaosului și a fost construit ulterior construcției bisericii. El are o fereastră de dimensiuni mari pe latura sudică. Scândurile pereților pridvorului sunt vopsite în culoarea verde. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. La partea superioară, el are o boltă semicilindrică
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
00x3.25 metri), este realizat pe toată lungimea pronaosului și a fost construit ulterior construcției bisericii. El are o fereastră de dimensiuni mari pe latura sudică. Scândurile pereților pridvorului sunt vopsite în culoarea verde. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu trei deschideri inegale
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu trei deschideri inegale, accesul făcându-se prin deschiderea centrală (1.35x1.90 metri). Naosul are și el o formă dreptunghiulară (4.80x5.30 metri), cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud. El are o
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
fereastră dreptunghiulară (0.55x0.85 metri) în axa absidei. Catapeteasma se sprijină direct pe decroșul naosului, neexistând proscomidiar și diaconicon. Deasupra altarului, la 3.50 metri înălțime, se află o boltă piramidală din fâșii de formă hexagonală, cu laturile inegale. Pereții sunt pardosiți în interior cu scândură de brad în culoare gri. Lăcașul de cult nu este pictat. Catapeteasma bisericii este din lemn de stejar și de brad. Coloanele de încadrare a icoanelor de la catapeteasmă sunt sculptate în formă de struguri
Biserica de lemn din Mitocași () [Corola-website/Science/317076_a_318405]
-
românești. Silvia Elena Radu este soția sculptorului român Vasile Gorduz. Aerul ei trist, da îngurajator prin unghiurile care strâng, dar și oferă, creează tonusul care o susține. Înaintează stând, primește oferind, implacabila apariție, într-un loc ce cunoaște ariditatea nisipului. Pereții ei sunt nescriși, dar nu sunt morți, sunt în așteptare, primesc- suport pentru gândul nescris. Poate fi citită ca un labirint, o chemare spre inițiere. În închiderea pe care am trăit-o aveam nevoie de aliați care să te întărească
Silvia Radu (sculptor) () [Corola-website/Science/317104_a_318433]
-
spre sud cu un pridvor deschis, având câte patru colonete de lemn pe laturile de la intrare. Acoperișul de șiță lasă să se întrevadă elementele de bază ale edificiului: altarul, absidele laterale și încăperea pătrată a clopotelor situată deasupra pridvorului, iar pereții din bârne de brad îmbinate în "coadă de rândunică" pun în evidență măiestria celor care au lucrat aici folosind numai cuie de lemn. Interiorul căptușit cu scânduri de brad, este împărțit printr-un perete de dulapi în care a fost
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
a clopotelor situată deasupra pridvorului, iar pereții din bârne de brad îmbinate în "coadă de rândunică" pun în evidență măiestria celor care au lucrat aici folosind numai cuie de lemn. Interiorul căptușit cu scânduri de brad, este împărțit printr-un perete de dulapi în care a fost tăiat un gol în arcadă, reliefând astfel structura sistemului de boltire cu planșeu drept în pronaos și bolți cu fâșii curbe în plan octogonal în naos și altar. Ancadramentul ușii de la intrare este împodobit
Biserica de lemn din Galu () [Corola-website/Science/317109_a_318438]
-
000 și 10.000 î.Hr., magdalenian). Nu se cunosc opere de artă anteriore acestei epoci. Dacă de la omul de Neanderthal nu au rămas vestigii, în schimb Homo sapiens, geniul creator de imagini, ne-a lăsat o multitudine de lucrări. Astfel, pereții peșterilor erau decorați cu scene din viața cotidiană (bizoni, cerbi), care constituiau prada vânătorului Epocii Glaciare. Principalele teme constau în redarea, la început fotografică, a oamenilor sau a animalelor. Statuetele din Epoca Pietrei erau realizate din fildeș sau piatră mai
Istoria sculpturii () [Corola-website/Science/317081_a_318410]
-
serie de lucrări de reparații ale edificiului, apoi, în 1912, i s-a adăugat un pridvor și un turn-clopotniță. După o inscripție, se pare că pictura a fost executată în 1914. În anul 1936, a fost dublat diaconiconul (aflat în peretele sudic al altarului) de un veșmântar și s-a refăcut pictura interioară. În apropierea bisericii au fost purtate lupte în cel de-al Doilea Război Mondial, în partea de nord a absidei altarului distingându-se urmele lăsate de un proiectil
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
lungime de 51 de metri. El este compartimentat în pronaos, naos și altar. Catapeteasma paraclisului a fost confecționată din lemn de stejar de meșteri din părțile Neamțului și pictată de frații preoți Daniel și Gabriel Ciofu, care au zugrăvit și pereții paraclisului. Printre picturile de pe pereții naosului sunt de menționat două scene: Cavalcada apărătorilor Ortodoxiei și Adormirea Sfântului Ștefan cel Mare. Pronaosul paraclisului are o lungime de 18 m și o lățime de 7 m, aici fiind amenajată o sală de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
El este compartimentat în pronaos, naos și altar. Catapeteasma paraclisului a fost confecționată din lemn de stejar de meșteri din părțile Neamțului și pictată de frații preoți Daniel și Gabriel Ciofu, care au zugrăvit și pereții paraclisului. Printre picturile de pe pereții naosului sunt de menționat două scene: Cavalcada apărătorilor Ortodoxiei și Adormirea Sfântului Ștefan cel Mare. Pronaosul paraclisului are o lungime de 18 m și o lățime de 7 m, aici fiind amenajată o sală de mese pentru circa 200 de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
m, aici fiind amenajată o sală de mese pentru circa 200 de persoane aflate în nevoi. Biserica de lemn din Bogdănești este construită în plan triconc (în formă de cruce), având abside poligonale și bolți originale, astăzi tencuite. Edificiul are pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”, aceștia fiind placați înainte de al Doilea Război Mondial cu scânduri vopsite cu verde. Acoperișul este învelit cu tablă și are o streașină îngustă, înfundată cu scânduri. Inițial, biserica era
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
și are o streașină îngustă, înfundată cu scânduri. Inițial, biserica era formată din trei spații: pronaos, naos și altar, apoi i s-a adăugat în anul 1912 și un pridvor. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având deasupra sa turnul-clopotniță. Pe laturile de nord și de sud se află câte o fereastră mare. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având deasupra sa turnul-clopotniță. Pe laturile de nord și de sud se află câte o fereastră mare. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Pronaosul are o calotă octogonală rezemată de două grinzi transversale. Naosul este și el de formă dreptunghiulară, având în părțile laterale (de nord și de sud) două abside pentagonale, în
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
osteneală la această Sfântă Biserică”". Aflate pe latura de răsărit a cafasului, icoanele sunt dispuse pe două registre și anume: primul registru cuprinde Praznicele Împărătești, iar al doilea zilele creației, Izgonirea din Rai, Buna Vestire și Fuga în Egipt. Pe peretele de sud al pronaosului și naosului sunt pictate următoarele scene: Învierea Domnului, Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Gheorghe și Punerea în mormânt a Domnului. Registrul de picturi continuă pe absida de sud a naosului cu următorii sfinți: Sf. Nicolae, Sf. Apostol
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
Sf. Ioan Botezătorul, Sf. Gheorghe și Punerea în mormânt a Domnului. Registrul de picturi continuă pe absida de sud a naosului cu următorii sfinți: Sf. Nicolae, Sf. Apostol Pavel, Sf. Ioan Gură de Aur, Sfinții Împărați Constantin și Elena. Pe peretele de nord al pronaosului și naosului sunt pictate următoarele scene: Pogorârea Sfântului Duh, Sf. Spiridon și Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil. Registrul de picturi continuă pe absida de nord a naosului cu următorii sfinți: Sf. Vasile, Sf. Apostol Petru, Sf.
Biserica de lemn Sfinții Voievozi din Bogdănești () [Corola-website/Science/317117_a_318446]
-
-lea s-a adăugat un pridvor închis pe latura sudică, deasupra sa fiind ridicat și un turn clopotniță înalt. O altă serie de lucrări de renovare ale lăcașului de cult au avut loc în anul 1920 când s-au căptușit pereții, atât pe interior, cât și pe exterior, cu scânduri de brad, vopsite ulterior (în dorința de a proteja bârnele bisericii de intemperii) și s-au lărgit ferestrele absidelor (0.70x1.00 metri), pentru a permite o mai bună iluminare a
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]