45,107 matches
-
anglo-Nemțești, într-un cadru de aur; domnul Lăzărescu l-a înțeles"603. Asocierea picturii lui cărților poștale ilustrate cu o estetică decorativistă tipică afișismului și ilustrațiilor Art Nouveau marchează o filiație pe care tablourile sale o îndreptățesc doar colateral. Arghezi sesiza mimetismul și consumerismul acestui pictor care reflecta moda și un compromis al unei părți a aristocrației insuficient de informate cultural cu kitschul superior. Tablourile sale sunt cumpărate, sunt căutate de incultura și de analfabetismul artistic aristocratic [...]"604. XIII.2. Sigmund
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
competențe În relaționare și comunicare cu toate vârstele; competențe În consilierea și susținerea copiilor cu comportament deviant; competențe petru intervenția primară la nivelul familiei. Graficul nr. 1 Fig. nr. 3 Psihologul de familie: percepție și reprezentare socială Pregătit pentru a sesiza, evalua și interveni la nivel primar la apariția unor probleme și crize ale familiei psihologul de familie În colaborare cu ceilalți specialiști implicați În susținerea familiei la nivelul comunității cum sunt medicul de familie, psihologul școlar, psihoterapeutul de familie, psihologul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de familie ne permite să afirmăm că el este așteptat, dorit, un „doctor de suflet”. 3. Consecințe ale activității psihologului de familie susține familia În dezvoltarea optimă; asigură asistență și consiliere În apariția situațiilor de criză (colaborare cu psihoterapeuți, psihiatri); sesizează dificultățile de dezvoltare psihică a copiilor (colaborare cu medicul de familie); previne inadaptarea, eșecul și din pierderea copiilor superior dotați (colaborare cu psihologul școlar); descoperă de timpuriu talentele și le susține, mentorizează orientarea vocațională (colaborare cu psihologul școlar); previne „refugiul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
distructive și adicții ca alcool, droguri, prostituție (colaborare cu medicul de familie, psihologul școlar); susține și modelează formarea comportamentului de consum echilibrat și selectiv al membrilor familiei; previne antrenarea copiilor În acte antisociale (colaborare cu asistentul social, medicul legist etc.); sesizează și previne apariția violenței domestice (colaborare cu preotul); previne apariția bolilor psiho somatice și agravarea acestora (colaborare cu medicul de familie); previne abandonul școlar (colaborare cu psihologul școlar); previne apariția sau agravarea unor conflicte În familia lărgită sau În cuplu
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
categorie este autoactualizarea. Stilul de gândire este diplomatic. Imaginea de sine are ca elemente centrale empatia, bunăvoința și autenticitatea. Și În comportamentele de consumator ale acestor persoane se face simțită sensibilitatea și receptivitatea de care dau dovadă. Sunt deschise și sesizează cu ușurință nuanțe, aspecte discrete sau subtile din mediul Înconjurător pe care alte persoane nu le observă. Preferă un stil vestimentar și deci de Încălțăminte, cald, romantic, sentimental. Profesional pot fi orientate către cultură, artă, dans, muzică, poezie sau fotografie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
În care involuntar, dar mai ales voluntar el realizează prezentarea Eu-lui său și printr-o imagine În care vestimentația trebuie schimbată și adaptată legilor scrise și nescrise ale grupurilor respective. Ca urmare va căuta vestimentația adecvată. Cine Îl ajută, cine sesizează trebuințele sale și Îl susține? - „mustățile de pisică”. Celula umană sesizor Îl va sprijini și În procesul de prezentare a sinelui În multitudinea de roluri pe care individul le Îndeplinește zilnic, oferindu-i susținere În structurarea și impunerea imaginei pe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
alternează gândirea convergentă și cea divergentă, iar În funcție de abilitățile persoanei de a gândi creativ se obține În final o variantă inovatoare și flexibilă sau una rigidă și conservatoare. Identificarea nevoii este prima fază a deciziei de cumpărare, În care consumatorul sesizează existența unei diferențe perceptibile (suficient de mari) Între modul În care Îi este satisfăcută o nevoie și modul În care el ar dori satisfacerea acelei nevoi, deci deosebire Între starea actuală și starea dorită. Această dorință nesatisfăcută poate să apară
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
decodifica și Împlini prin Îmbrăcăminte personanțele sau mesajele ceakrelor, a privirilor interioare. Efectul terapeutic al țesăturilor este susținut astfel și de fenomenul discutat mai sus și denimuci de noi al ceakralizării și personanței. Unii manageri din domeniul industriei ușoare au sesizat acest efect mai ales sub influența activității diferitelor școli filosofice orientale. Considerăm că s-ar putea studia și realiza mai mult utilizând valențele lui. II. Contrafactualitatea. În grupa strategiilor primare ale creativității, alături de provocare, Învăluire, depășirea granițelor, capturare, se Înscrie
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
creației sale au concluzionat că George Bacovia este un poet modern, În adevăratul Înțeles al cuvântului. De la prima lectură a poeziei „Plumb”, cititorul integrează În eul său o imagine menită să-i producă un profund sentiment de tristețe, fără a sesiza numaidecât că ea reproduce În mare o atmosferă existențială, sub semnul unei sensibilități exacerbate de obsesia morții, sugerată printr-o cromatică simplă, predominată de cenușiu. Atmosfera apăsătoare intensifică starea maladivă, printr-o persistență enervantă a umedului pe spații largi, pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
infinit sentiment de tristețe”. Eroul este Întâmpinat de o fată care Îl aștepta „parcă ascunsă de mult pândindu-l”, iar baba, ca miticul Cerber, trăiește În afara timpului. Toate acestea nu sunt semne ale unei schimbări existențiale pentru Gavrilescu. El nu sesizează trecerea Într-un alt plan nici când pătrunde În bordei. Nici când este pus În fața probelor de cele trei fete: o țigancă, o grecoaică, o evreică - alte prezențe mitice, nu realizează schimbarea și acționează nehotărât, Încercând de fiecare dată să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
revoluției de la 1848. La jumătatea secolului al XIX-lea principatele române erau etichetate, fără drept de apel, drept întârziate cu două sau trei secole față de Occidentul european, cu structuri sociale medievale și cu o mentalitate arhaică, premodernă. Elitele pașoptiste au sesizat cu limpezime faptul că regimul juridic al proprietății funciare feudale, exprimând „nonsensul devălmășiei țărănești, care implica negarea însăși a dreptului lor (atât a «bonjuriștilor», cât și a boierimii mari) de viitori proprietari deplini” (Stahl, 1938, pp. 574-575), alături de dominația națională
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Dobrogeanu-Gherea, 1910, p. 11); de pe pozițiile neoiobăgiei, Gherea a văzut cu claritate doar o fază a procesului de diferențiere socială a agriculturii țărănești, și anume transformarea marii proprietăți funciare în marfă liberă și nașterea clasei capitaliștilor funciari. Ceea ce nu a sesizat autorul era emergența procesului de diferențiere a țărănimii în pături opuse, ca efect al acțiunii producției de mărfuri capitaliste, proces care nu se putea produce în proporții semnificative decât după emanciparea țăranilor și apariția proprietății țărănești. Or, cercetările economiștilor Ion
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
evoluționar” al societăților țărănești, invalidând „mitul evoluționismului unilinear” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, pp. 82-102, 161-165). Perspective asupra unei sinteze a modernizării și identității culturale Autoorganizarea competențelor în cadrul Institutului Social Român Înzestrat cu un deosebit simț al problemelor sociale, Gusti a sesizat că împrejurările social-istorice de după războiul de întregire a neamului și problemele sociale imense ridicate de unificarea economică, politică, administrativă și culturală nu mai țineau de tehnica politică, nici de resortul unor discipline parțiale, ca economia politică sau știința financiară, ci
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sau studenți ai acestor instituții. În același fel a procedat și Germania, care, după înfrângerea catastrofală din primul război mondial, a înființat o universitate pentru științele politice - Hochschule fur Politik. Ce a reținut Dimitrie Gusti din aceste exemple? El a sesizat că preocuparea principală a popoarelor ce trec prin perioade de crize adânci constă în „răspândirea culturii politice serioase și formarea de conducători”. Sunt vizate aici două categorii de conducători: a) pe de o parte, este vorba despre oamenii de stat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a societății care a traversat un proces de schimbare. La acest prag al demonstrației putem consemna, iată, că modernizarea nu este, implicit, și un proces de dezvoltare (So, 1990, p. 35). Modernizarea ca fenomen de criză multiplă În fine, „realiștii”, sesizând aspectele critice care însoțesc modernizarea, au admis, în cele din urmă, că dezvoltarea nu decurge mecanic din modernizare și că, din contră, aceasta îmbracă forma crizelor multiple pe care societățile trebuie să le rezolve mai întâi și abia după aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
între statele centrale (sau metropolitane) nu se mai desfășoară în relațiile lor nemijlocite, fiind exportate în „periferie”. Așa se face că bolnavul de gută (boala bogaților) este în „metropolă”, dar cel ce răcnește de durere este în „periferie” (cum bine sesiza Schreiber). Eșecul statului metropolitan (central) în „războiul periferiei” aduce declinul. Este cazul Spaniei (1500 și 1600) și al Franței, care au suferit de „sindromul Marii Puteri” (Randall), năzuind să domine Europa. Războaiele lor continue le-au ruinat și au creat
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
politic a refuzat o transformare paralelă a societăților socialiste și rezultatul este că a ajuns la un faliment economic care a produs falimentul regimului politic. Populația, chiar și clasele sociale care susținuseră comunismul în anii lui de creștere economică, a sesizat că regimul politic este principala cauză a eșecului economic. În alte părți, sistemul politic, mai realist, sacrifică socialismul ca organizare socială, pentru a se menține la conducerea unei societăți, de data asta capitaliste. Partidul Comunist Chinez rămâne la putere, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
cu societatea civilă se află mass-media, dar pentru controlul mass-media s-a purtat - și se mai poartă încă - o confruntare dură între capitalul occidental și cel autohton. Inițial, mass-media au fost controlate politic, dar importanța lor a fost foarte repede sesizată de capitaliștii autohtoni care și-au dezvoltat propria rețea de ziare, televiziuni și radiouri subvenționate, astfel încât să nu depindă nici de piață, nici de reacția publicului, și pe care le-au utilizat ca portavoce a propriilor interese de afaceri și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
ce a fost deseori criticat și interpretat ca fiind direct proporțional cu interesul înalților decidenți politici europeni vizavi de complexitatea abordării problematicii sociale. Un alt aspect criticat al modelului social european este faptul că se referă la un „model”. După cum sesiza și Anna Diamantopoulou, „un model este o noțiune folosită deseori pentru a explica ceea ce nu este un lucru decât ceea ce este. În cazul modelului social european, mulți văd noțiunea (Ă) ca un fel de a spune că politica Uniunii Europene
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
exclusiv pe managementul fondurilor de dezvoltare, nu a fost elaborată o gândire strategică pe termen lung. Dezvoltarea regională, începând din faza sa de planificare și până la faza de execuție, privește aproape exclusiv utilizarea fondurilor PHARE, astfel încât deocamdată este dificil de sesizat o adevarată gândire regională în cazul administrației centrale sau locale (Constantin, 2004). Sprijinul financiar primit de la UE pentru investiții, dar, în egală măsură, și pentru consolidarea structurilor instituționale (fondurile de preaderare și apoi structurale) este numai un mijloc, un instrument
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
adoptate în zonă caută să implice tot mai mult societatea civilă și piața în calitate de furnizori de servicii sociale în domenii precum educația, sănătatea, asigurările sociale. Familia continuă să joace un rol destul de important în asigurarea protecției și a îngrijirii, tendință sesizată în România (Preda, 2002), Polonia și Slovacia (Mastilak, 2003). Privit din prisma finanțării, sistemul de furnizare a bunăstării din România poate fi caracterizat drept minimal (Zamfir, 2000; Preda, 2002). Suportul financiar acordat anumitor servicii sociale universale, precum educația ori sănătatea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
149 s'a exprimat în biserică în felul următor: "Ordon autorităților comunale să nu mai terorizeze populația" făcând aluzie la obligațiunea rechizițiilor, mai ales că preotului i s'a rechiziționat un cal din cei pe care îi ascunsese. Comandamentul a sesizat Curtea Marțială pentru cercetări și sancționare. Între ciangăi circulă svonul că vor fi trimiși în Ungaria, ca schimb de populație. Acest fapt le-a mărit mai mult dușmănia față de noi. Subsectorul de Pază Dorohoi informează: La Dărăbani, în noaptea de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
verso. Documentul nr. 33 CORPUL DE MUNTE Curtea Marțială Oficiul poștal militar Nr. 22 Nr. 200.200 1941 luna Iulie ziua 12 CORPUL DE MUNTE către M.U. și E.N.I. Cu onoare vă rugăm să binevoiți a cunoaște că suntem sesizați că în comunele ocupate de armată, se întâmplă dese omoruri în populația civilă în special din aceia evreiască. Din cercetările făcute nu s'au putut la majoritatea cazurilor găsi nici un motiv al acestor acte. S'a constatat totuși că cea
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-a Nr. 22.591 din 23 Iulie 1941 Stat Major Secția 2-a către Of. Poștal Militar Nr. 30 Vezi comunicatul pe verso Confidențial-Personal Se atrage serioasa atențiune Comandanților de M.U. și Servicii asupra următoarelor fapte: Armata a fost sesizată că soldații din unitățile ce operează în Ucraina au făcut abuzuri cari sunt nedemne de numele de ostaș român și de haina noastră militară. Astfel: Au intrat cu forța în casele locuitorilor amenințând pe proprietar cu arma; Au furat lucruri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
s'au ivit dificultăți create de trupele germane care au zădărnicit aceste măsuri. Despre aceasta am raportat Inspectoratului cu Nr. 124/1941 telefonic, pe care îl anexăm în copie . Pe de altă parte în ceea ce privește trecerea indezirabililor peste Nistru, s'a sesizat și Domnul Prefect al Județului 314, care în urma ordinelor ce a primit de la Domnul Împuternicit al Generalului Antonescu pentru administrarea Bucovinei 315, a ordonat să-i aducem înapoi. În afară de cei 50 indivizi pe care i-a adus înapoi Germanii, mai
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]