46,652 matches
-
funerară a creștinilor. Scenele dionisiace în care zeul păgân este înlocuit de Bunul Păstor au înfrumusețat primele sarcofage creștine. Folosirea temelor legate de zeul vinului arată că această băutură era în egală măsură considerată a fi un simbol al nemuririi: vinul creștinilor este în esență o băutură mistică. IV. Vinul creștinilor După căderea Imperiului Roman, viticultura a rezistat în urma distrugerii orașelor care au răspândit-o pe pământul Galiei, reușind să se mențină și să se dezvolte datorită faptului că a păstrat
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
este înlocuit de Bunul Păstor au înfrumusețat primele sarcofage creștine. Folosirea temelor legate de zeul vinului arată că această băutură era în egală măsură considerată a fi un simbol al nemuririi: vinul creștinilor este în esență o băutură mistică. IV. Vinul creștinilor După căderea Imperiului Roman, viticultura a rezistat în urma distrugerii orașelor care au răspândit-o pe pământul Galiei, reușind să se mențină și să se dezvolte datorită faptului că a păstrat în Evul Mediu prestigiul de care s-a bucurat
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a bucurat în societatea antică. Dincolo de rolul pe care i-l atribuie religia, această ocupație rămâne o podoabă indispensabilă pentru cei de rang înalt, și prin aceasta, o formă de distincție socială (...). După cum o arată și în zilele noastre obiceiul "vinului de onoare"20, aparținem unei civilizații în care una dintre condițiile pentru a fi o bună gazdă este aceea de a oferi un vin bun. În trecut, când burghezia nu avea încă influență, regele și înaltele fețe stăteau de obicei
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
și prin aceasta, o formă de distincție socială (...). După cum o arată și în zilele noastre obiceiul "vinului de onoare"20, aparținem unei civilizații în care una dintre condițiile pentru a fi o bună gazdă este aceea de a oferi un vin bun. În trecut, când burghezia nu avea încă influență, regele și înaltele fețe stăteau de obicei în casa episcopală când se opreau în oraș, iar vinul necesar pentru a-i trata pe aceștia cum se cuvine provenea din beciul episcopului
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
dintre condițiile pentru a fi o bună gazdă este aceea de a oferi un vin bun. În trecut, când burghezia nu avea încă influență, regele și înaltele fețe stăteau de obicei în casa episcopală când se opreau în oraș, iar vinul necesar pentru a-i trata pe aceștia cum se cuvine provenea din beciul episcopului 21. Ca mulțumire pentru ospitalitatea lui, oaspeții plini de recunoștință îi ofereau episcopului diverse daruri. Această recunoștință se putea materializa prin oferirea unui teren care să
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
părintele podgoriilor). Acestuia îi revenea datoria și în același timp onoarea de a planta și de a exploata personal podgoria episcopală. Ca și în cazul episcopilor, și în baza aceluiași temei, călugării trebuiau să se asigure că nu le lipsește vinul și că acesta este de calitate 22. Venind din Egipt la sfârșitul secolului al IV-lea, călugării (termen care provine din grecescul monos: singur) nu atrăgeau simpatia mulțimii: "niciodată pieptănați, rar spălați, cu bărbile încâlcite, cu miros greu de praf
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
atât mai rapidă cu cât în anumite regiuni franceze numărul preoților reprezenta a cincea parte din populația adultă. Înainte de Conciliul de la Constanz din anul 1414, taina Euharistiei a fost împărtășită laicilor în cele două feluri. După ce s-a renunțat la vin pentru împărtășania credincioșilor, principalul său rol va fi acela de a întâmpina oaspeții. Toate marile ordine monastice, benedictin, cistercian și în special cel cartusian au stat la baza marilor podgorii franceze. Abațiile au reprezentat pentru vinul de calitate ceea ce cooperativele
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
s-a renunțat la vin pentru împărtășania credincioșilor, principalul său rol va fi acela de a întâmpina oaspeții. Toate marile ordine monastice, benedictin, cistercian și în special cel cartusian au stat la baza marilor podgorii franceze. Abațiile au reprezentat pentru vinul de calitate ceea ce cooperativele au fost pentru vinul obișnuit. Proclamat în 1958 "părintele Europei și patronul Occidentului", Benedict s-a născut în Nursia în anul 480, la aproximativ o sută de kilometri de Roma, unde va merge să studieze. În
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
principalul său rol va fi acela de a întâmpina oaspeții. Toate marile ordine monastice, benedictin, cistercian și în special cel cartusian au stat la baza marilor podgorii franceze. Abațiile au reprezentat pentru vinul de calitate ceea ce cooperativele au fost pentru vinul obișnuit. Proclamat în 1958 "părintele Europei și patronul Occidentului", Benedict s-a născut în Nursia în anul 480, la aproximativ o sută de kilometri de Roma, unde va merge să studieze. În vechea fortăreață de la Monte Cassino în Campania, Benedict
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
care a făcut ca Benedict să devină părintele monahismului apusean. Regula lui Benedict (care conține un prolog și 73 de capitole scurte) include în special un capitol intitulat " Cum să bei", unde se afirmă "că un sfert de litru (de vin) pe zi este de ajuns", dar că "dacă o cantitate mai mare se dovedește a fi necesară, cel care va hotărî aceasta va fi abatele, având grijă să nu existe nici exces, nici beție", întrucât se știe că "vinul îl
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
de vin) pe zi este de ajuns", dar că "dacă o cantitate mai mare se dovedește a fi necesară, cel care va hotărî aceasta va fi abatele, având grijă să nu existe nici exces, nici beție", întrucât se știe că "vinul îl face chiar și pe înțelept să se clatine". De aici provine în literatura franceză imaginea călugărului "chefliu" și bine dispus, începând cu personajul Ioan Spintecătorul al lui Rabelais, până la venerabilul părinte Gaucher al lui Alphonse Daudet. Întemeindu-se pe
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Crux et Aratrum", Crucea și plugul). Independența cistercienilor implică și refuzul dijmei și a veniturilor ecleziastice. Dijma ecleziastică reprezenta un sistem particular care îi obliga pe țărani să plătească clerului o zecime din recoltă, iar viticultorii nu-și puteau vinde vinul înainte ca membrii bisericii să-l fi comercializat pe al lor. Fiu al lui Tescelin de Fontaine, aliat al Ducelui de Burgundia, Bernard este atras de tânăr de viața monahală. La 20 de ani intră în abația de la Citeaux alături de
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
creștină. Cistercienii devin treptat maeștri incontestabili ai acestei viticulturi. Începând cu 1336, an în care este creată efectiv podgoria Clos-de-Vougeot în Burgundia, și până în 1790, dată a dizolvării abației Citeaux și a vânzării la licitație a tuturor bunurilor sale, harta vinurilor din Franța se confundă practic cu cea a implantării geografice a ordinului. Fondat de Bruno Hartenfaust, originar din Köln, unde s-a născut în anul 1035, ordinul cartusian se bucură de o organizare realizată după modelul cistercienilor. Originalitatea sa rezidă
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
cartusian se bucură de o organizare realizată după modelul cistercienilor. Originalitatea sa rezidă în revenirea la și mai multă austeritate, liniște și viață contemplativă. Însă asceza cartusiană nu reprezintă un obstacol în calea îmbogățirii considerabile a patrimoniului viticol francez. Pe lângă vinurile de Cahors și de Mougères, ca să nu le menționăm decât pe acestea, cartusienii ne-au lăsat drept moștenire divinul chateauneuf-du-pape, care și-a împrumutat numele de la Palatul Papilor din Avignon, a cărui construcție a fost întreprinsă de Benedict al XII
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
specialiști în vinificație. Dacă adăugăm că, începând din anul 496, an al încoronării lui Clovis, Reims devine orașul încoronărilor regilor (cea din urmă încoronare va fi cea a lui Carol al X-lea, pe 29 mai 1825), vom înțelege de ce vinul de Champagne ("vinul ungerii") a devenit atât de celebru începând cu secolul al XI-lea. La botez, sfântul Rémy îi oferă regelui Clovis un vin de Champagne, asigurându-l că-i va învinge pe vizigoți, atâta vreme cât va mai exista o
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Dacă adăugăm că, începând din anul 496, an al încoronării lui Clovis, Reims devine orașul încoronărilor regilor (cea din urmă încoronare va fi cea a lui Carol al X-lea, pe 29 mai 1825), vom înțelege de ce vinul de Champagne ("vinul ungerii") a devenit atât de celebru începând cu secolul al XI-lea. La botez, sfântul Rémy îi oferă regelui Clovis un vin de Champagne, asigurându-l că-i va învinge pe vizigoți, atâta vreme cât va mai exista o picătură în butoi
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
fi cea a lui Carol al X-lea, pe 29 mai 1825), vom înțelege de ce vinul de Champagne ("vinul ungerii") a devenit atât de celebru începând cu secolul al XI-lea. La botez, sfântul Rémy îi oferă regelui Clovis un vin de Champagne, asigurându-l că-i va învinge pe vizigoți, atâta vreme cât va mai exista o picătură în butoi. Un vin de Champagne s-a servit și cu ocazia ungerii lui Carol al IV-lea în anul 1321 și apoi la
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a devenit atât de celebru începând cu secolul al XI-lea. La botez, sfântul Rémy îi oferă regelui Clovis un vin de Champagne, asigurându-l că-i va învinge pe vizigoți, atâta vreme cât va mai exista o picătură în butoi. Un vin de Champagne s-a servit și cu ocazia ungerii lui Carol al IV-lea în anul 1321 și apoi la încoronarea regelui Filip al VI-lea, în anul 1328. Tot un vin de Champagne a ales regele Franței să ofere
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
va mai exista o picătură în butoi. Un vin de Champagne s-a servit și cu ocazia ungerii lui Carol al IV-lea în anul 1321 și apoi la încoronarea regelui Filip al VI-lea, în anul 1328. Tot un vin de Champagne a ales regele Franței să ofere suveranului Germaniei, în anul 1398, în timpul unei reuniuni diplomatice; vinul se dovedește a fi de bun augur, deoarece "Împăratul a semnat tot ce am dorit". Însă șampania zilelor festive de altă dată
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
lui Carol al IV-lea în anul 1321 și apoi la încoronarea regelui Filip al VI-lea, în anul 1328. Tot un vin de Champagne a ales regele Franței să ofere suveranului Germaniei, în anul 1398, în timpul unei reuniuni diplomatice; vinul se dovedește a fi de bun augur, deoarece "Împăratul a semnat tot ce am dorit". Însă șampania zilelor festive de altă dată nu este aceeași cu cea pe care o cunoaștem astăzi. În primul rând, pentru că vinurile de Champagne sunt
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
unei reuniuni diplomatice; vinul se dovedește a fi de bun augur, deoarece "Împăratul a semnat tot ce am dorit". Însă șampania zilelor festive de altă dată nu este aceeași cu cea pe care o cunoaștem astăzi. În primul rând, pentru că vinurile de Champagne sunt denumite astfel abia în 1600, încetând să li se mai spună vinuri de Franța sau "vinuri franțuzești", adică provenind din Ile de France. Apoi, pentru că vinul roșu cu efect efervescent natural a devenit treptat gri, apoi alb. În sfârșit
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
tot ce am dorit". Însă șampania zilelor festive de altă dată nu este aceeași cu cea pe care o cunoaștem astăzi. În primul rând, pentru că vinurile de Champagne sunt denumite astfel abia în 1600, încetând să li se mai spună vinuri de Franța sau "vinuri franțuzești", adică provenind din Ile de France. Apoi, pentru că vinul roșu cu efect efervescent natural a devenit treptat gri, apoi alb. În sfârșit, pentru că legendarul Dom Pérignon se naște mult mai târziu. Pierre Pérignon se naște în ianuarie
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
Însă șampania zilelor festive de altă dată nu este aceeași cu cea pe care o cunoaștem astăzi. În primul rând, pentru că vinurile de Champagne sunt denumite astfel abia în 1600, încetând să li se mai spună vinuri de Franța sau "vinuri franțuzești", adică provenind din Ile de France. Apoi, pentru că vinul roșu cu efect efervescent natural a devenit treptat gri, apoi alb. În sfârșit, pentru că legendarul Dom Pérignon se naște mult mai târziu. Pierre Pérignon se naște în ianuarie 1638, la Sainte Menhould
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
este aceeași cu cea pe care o cunoaștem astăzi. În primul rând, pentru că vinurile de Champagne sunt denumite astfel abia în 1600, încetând să li se mai spună vinuri de Franța sau "vinuri franțuzești", adică provenind din Ile de France. Apoi, pentru că vinul roșu cu efect efervescent natural a devenit treptat gri, apoi alb. În sfârșit, pentru că legendarul Dom Pérignon se naște mult mai târziu. Pierre Pérignon se naște în ianuarie 1638, la Sainte Menhould, în Argonne, la hotarele regiunii Champagne. Urmează studii
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]
-
a 39 de acri de vie (peste 19 ha); construiește trei teascuri lungi de 15 m din trunchiuri uriașe de stejar, clădește beciuri săpate în piatră de calcar și dovedește o grijă deosebită în tratarea recoltelor și a soiurilor de vin. Văzut ca un Leonardo da Vinci al vinului, benedictinului orb din Hautvillers 27 i se atribuie procesul de elaborare a vinului alb pe bază de struguri negri; adaptarea diferitelor varietăți de răsaduri de vie în funcție de expunere și de natura solului
by JEAN-FRANÇOIS GAUTIER [Corola-publishinghouse/Science/973_a_2481]