44,835 matches
-
și cea a claviaturii a atins perfecțiunea nu atât ca eficiență frecvențial-sonoră (dinamică și agogică) propriu-zisă dar mai ales ca manieră de configurare a conciselor metafore muzicale (proprii literaturii vocal- instrumentale camerale). Cum au descoperit, cele două mari artiste, același limbaj, unic în semantismul lui, prin care să poată fi redate undele și vibrațiile cristalelor sonore cu o maximă acuratețe - intonațională, ritmică, expresivă, de tușeu pianistic sugestie vocală?
Vitalitatea speranței by Tanța DIACONESCU () [Corola-website/Journalistic/83847_a_85172]
-
luni 16 septembrie și respectiv joi, 19 septembrie. Pentru Dracula cei doi coregrafi s-au inspirat din romanul omonim semnat de Bram Stoker, din câteva personaje noi, din câteva personaje legen- dare, iar firul ce le leagă prin interpretare, noi limbaje vizuale și tematice, trimite publicul în fabuloasa și enigmatica lume a genului horror, învăluindu-l cu o atmosferă de halucinație, furie și disperare. Pe parcursul acțiunii coregrafice, Dracula devine un personaj poliform care îmbracă diferite înfățișări, inclusiv animaliere. Esența acestei
Festivalul...în pași de dans by Doina MOGA () [Corola-website/Journalistic/83849_a_85174]
-
viața familiei, a propriilor rădăcini și să ieși din tine însuți pentru a te putea regăsi mai apoi". în panorama poetică actuală, Juan Vicente Piqueras reprezintă o voce și un ritm particulare, efect al unei intensități poetice exprimate într-un limbaj clar, direct, lipsit de artificii. Noua noastră viață Poeziei, vreau să-i cer iertare pentru că m-am folosit de ea (sau viceversa?) ca de Cloaca Massima, canal de scurgere sau groapă de gunoi pentru ceea ce e mai rău în mine
Juan Vicente Piqueras by Cristina Sava și Rafael Pisot () [Corola-website/Journalistic/8797_a_10122]
-
muzicală românească contemporană”, Filarmonica ieșeană a evoluat sub baghetă germană, iată că joi, 3 septembrie, tot la Ateneu, Filarmonica “Transilvania” a fost condusă de un austriac, Sascha Goetzel. Este întrutotul lăudabil că departe (poate) de sensibilitatea lor, integrată însă în limbajul deja fără frontiere al muzicii contemporane, dirijorii oaspeți și- au asumat programe integral românești. Clujenii, se știe, au deschidere largă spre nou: programul lor a fost o expresivă incursiune în universuri sonore particulare. Muzica lui Sigismund Toduță, creator de școală
Filarmonca "Transilvania" din Cluj by Petre Codreanu () [Corola-other/Journalistic/83552_a_84877]
-
alătura condeielor consacrate pe acelea ale unor cronicari și muzicologi în devenire - uneori maeștri și discipoli -, fapt ce conferă revistei un plus de modernitate și dinamism. Mereu promptă în semnalarea evenimentelor de ultimă oră, echilibrată în considerațiile critice, vehiculând un limbaj de elevată ținută profesională - fie el academic sau accesibil oricărei categorii de cititori-, o revistă ca Actualitatea muzicală, care-și serbează anul acesta al 100-lea număr, ar merita însă o prezență mai „vizibilă”, nu doar la standul de specialitate
Lumea muzicii rom?ne?ti ?n 40 de pagini! by Despina Petecel-Theodoru () [Corola-other/Journalistic/83605_a_84930]
-
Vladimir Școlnic - Mărturisiri <footnote Școlnic, Vladimir; Considerente asupra artei componistice, din Corespondența personală, martie, 2008. footnote> Mirela ZAFIRI Discipol al lui Anatol Vieru, care i-a fost profesor de compoziție în facultate, Vladimir Școlnic își formează un limbaj propriu și nu caută să calce pe urmele cuiva, chiar dacă lucrările sale, ca orice operă, sunt supuse influenței creatorilor cu care a intrat în contact pe parcursul formării sale. Viziunea personală asupra creației proprii ne dă măsura ineditului rezultatului muncii sale
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
până la frenezie publicul românesc, grație disponibilităților de excepție etalate elocvent de-a lungul celor două părți ale unui voluminos recital. Evoluând exclusiv à cappella, urmașii de azi ai „cântăreților lui Swingle” au impresionat nu doar prin dezinvoltură scenică, pluralitate a limbajului sonor, minuțiozitate a cizelării, perfecțiune a acordajului și a sincronizării ritmice, prin extrem de atractiva diversitate a datelor repertoriale, dar și printr-o surprinzătoare stăpânire a artei show-ului! Vădind o admirabilă omogenitate, sopranele Sara Brimer, Joanna Goldsmith (și directoare muzicală
Vocalissimo by Florian Lungu () [Corola-other/Journalistic/83630_a_84955]
-
a fi menționată este înființarea la insistențele și sub îndrumarea lui Florin Răducanu a primei secții de jazz (la Colegiul ” G. Enescu”) în cadrul învățământului preuniversitar din România”. Mircea Tiberian „...Sunt prezentate succint, cu claritate și exemple bine alese, ipostaze ale limbajului muzical jazzistic, trăsături tehnico-stilistice vizând notația, armonia melosul, ritmul, structurile intonaționale. Este conceput de un subtil profesionist, de un pedagog cu har și un creator-interpret de elită, ce propune celor interesați un scurt Îndreptar pentru studiul improvizației muzicale, atât în
?ndreptarul de art? improvizatoric? de Jazz by Florin R?ducanu () [Corola-other/Journalistic/83690_a_85015]
-
le dă și un rost, că „le rostește întru ființa lor”. Cu fiecare „rostire” potrivită se evocă acest gând, în limba noastră. Iar când, pe cu totul alt plan, știința de astăzi vine să vorbească despre un „cod genetic”, un limbaj al vieții care dă varietatea controlată a organismelor, poți încă vorbi în termeni de rostire, în sens de rostuire genetică.>> Constantin Noica, “Cuvânt împreună despre rostirea românească”, Ed. Eminesccu, 1987, București, p. 25-26 De la “rostirea” lui Noica, la meditația dedicată
Vocea uman? - instrumentul zeilor by Floren?a Nicoleta Marinescu () [Corola-other/Journalistic/83602_a_84927]
-
bancar? Din punctul dvs de vedere, al specialistului pe acest domeniu. Aș începe cu ce anume câștigăm - pentru că suntem convinși că sunt foarte multe de câștigat -, și anume câștigăm foarte mult timp. Și timpul înseamnă bani, cum se spune în limbajul de afaceri. Pentru cei mai mulți dintre noi, da, timpul înseamnă bani. Câștigăm, de asemenea, mult control asupra modului în care cheltuim banii, pentru că, în condițiile în care folosim cardul la comercianți, putem avea clar, la sfârșit de lună sau oricând dorim
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]