47,342 matches
-
interiorului bisericii. În 1959 s-a înlocuit acoperișul care începuse să se degradeze, construindu-se un acoperiș nou din șindrilă bătută în „solzi”, cu pantă înaltă și o ușoară frângere în zona absidelor. Streașina largă are scopul de a proteja pereții bisericii, nepermițând apei de ploaie să se scurgă pe pereți. Deoarece mica biserică de lemn nu mai făcea față nevoilor comunității, a devenit necesară construirea unei noi biserici. În anul 2001, în vremea păstoririi preotului paroh Vasile Damian, în apropiere
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
să se degradeze, construindu-se un acoperiș nou din șindrilă bătută în „solzi”, cu pantă înaltă și o ușoară frângere în zona absidelor. Streașina largă are scopul de a proteja pereții bisericii, nepermițând apei de ploaie să se scurgă pe pereți. Deoarece mica biserică de lemn nu mai făcea față nevoilor comunității, a devenit necesară construirea unei noi biserici. În anul 2001, în vremea păstoririi preotului paroh Vasile Damian, în apropiere de biserica de lemn s-a început construcția unei biserici
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
intenționează crearea unui muzeu local în spațiul bisericii de lemn. Biserica de lemn din Forăști este construită din bârne de stejar, îmbinate în „coadă de rândunică” și acoperită cu șindrilă bătută în „solzi”. Ea are un soclu de piatră înalt. Pereții din bârne ai bisericii sunt placați cu scânduri vopsite cu verde, foarte decolorate. Are și un turn clopotniță de lemn de aceeași culoare. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu abside pentagonale (atât cele laterale, cât și cea decroșată
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul clopotniță. În pereții de est și de vest ai pridvorului se află două ferestre (0.55x0.80 metri). Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
află pisania). În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul clopotniță. În pereții de est și de vest ai pridvorului se află două ferestre (0.55x0.80 metri). Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Intrarea se face printr-un portal ce are
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
ușă situată în peretele sudic al pridvorului. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul clopotniță. În pereții de est și de vest ai pridvorului se află două ferestre (0.55x0.80 metri). Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Intrarea se face printr-un portal ce are la partea superioară o inscripție flancată de motive decorative. Pe ambele rame ale ușii se află aceleași motive dispuse simetric: o vază
Biserica de lemn din Forăști () [Corola-website/Science/317118_a_318447]
-
a edificiului cu una din tablă și s-au construit două turle false de mici dimensiuni (una deasupra altarului și alta deasupra pronaosului). În anul 1950, fațada exterioară a fost tencuită și văruită pentru a fi protejată de intemperii, în timp ce pereții interiori din bârne au fost acoperiți cu un strat de vopsea pe bază de ulei. La începutul secolului al XX-lea, s-a înlăturat tencuiala, iar pereții exteriori ai bisericii au fost căptușiți cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
exterioară a fost tencuită și văruită pentru a fi protejată de intemperii, în timp ce pereții interiori din bârne au fost acoperiți cu un strat de vopsea pe bază de ulei. La începutul secolului al XX-lea, s-a înlăturat tencuiala, iar pereții exteriori ai bisericii au fost căptușiți cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. În curtea bisericii, lângă poarta de intrare, se află un turn clopotniță din lemn, de formă pătrată și cu un etaj. Biserica de lemn din Dărmănești
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
se află un turn clopotniță din lemn, de formă pătrată și cu un etaj. Biserica de lemn din Dărmănești este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pereții din bârne sunt placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă, cu o turlă mare pe naos și două turle false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă (1.60 metri) și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și fără pridvor. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele sudic al pronaosului) și cu patru ferestre (una în axa altarului, două în naos și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și fără pridvor. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele sudic al pronaosului) și cu patru ferestre (una în axa altarului, două în naos și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.35x1.95 metri) situată în peretele sudic al pronaosului, fără elemente decorative. Pronaosul este de formă
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
una în axa altarului, două în naos și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.35x1.95 metri) situată în peretele sudic al pronaosului, fără elemente decorative. Pronaosul este de formă dreptunghiulară (6.30x10.20 metri) și este decroșat simetric față de naos cu 0.40 metri. În partea de vest are formă poligonală, cu trei laturi egale și cu o fereastră
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
naos cu 0.40 metri. În partea de vest are formă poligonală, cu trei laturi egale și cu o fereastră (0.55x0.90 metri). La partea superioară, el are un tavan de scânduri. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu două deschideri, care servea inițial ca acces în biserică. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (6.80x5.65 metri), cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
Acoperișul turnului-clopotniță are trei streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. este construită din bârne de stejar și acoperită cu tablă. Ea are un soclu de piatră cu înălțime de 0,50 metri. Pereții din bârne au fost placați pe exterior cu scânduri vopsite în culoarea albastră, iar ulterior au fost tencuiți. Monumentul este de plan triconc, având absida altarului decroșată și absidele laterale pentagonale. Altarul are o absidă de formă pentagonală, în care
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
dreptunghiulară, care a fost mărită la ultimele lucrări de restaurare. Între catapeteasmă și absida decroșată a altarului sunt dispuse un proscomidiar (la nord) și un diaconicon (la sud). Acestea aveau câte o fereastră mică (0,20x0,30 metri) decupată în pereți. Fereastra din peretele diaconiconului a fost suprimată, în locul ei fiind construită o ușă destinată să asigure accesul în altar. Altarul are un tavan de forma unei bolte semicilindrice. Naosul este de formă dreptunghiulară (5,50x7,00 metri), cu două abside
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
fost mărită la ultimele lucrări de restaurare. Între catapeteasmă și absida decroșată a altarului sunt dispuse un proscomidiar (la nord) și un diaconicon (la sud). Acestea aveau câte o fereastră mică (0,20x0,30 metri) decupată în pereți. Fereastra din peretele diaconiconului a fost suprimată, în locul ei fiind construită o ușă destinată să asigure accesul în altar. Altarul are un tavan de forma unei bolte semicilindrice. Naosul este de formă dreptunghiulară (5,50x7,00 metri), cu două abside laterale pentagonale în
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
unei bolte semicilindrice. Naosul este de formă dreptunghiulară (5,50x7,00 metri), cu două abside laterale pentagonale în care s-au practicat două ferestre dreptunghiulare. Atât naosul, cât și cele două abside, au bolți semicilindrice sprijinite prin fâșii curbe pe pereții longitudinali. Între naos și pronaos nu există nici un perete despărțitor. Pronaosul se află în prelungirea naosului, având practicată o fereastră pe peretele vestic. Pe latura sudică a pronaosului a existat anterior și un turn-clopotniță, care nu a mai fost reconstruit
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
50x7,00 metri), cu două abside laterale pentagonale în care s-au practicat două ferestre dreptunghiulare. Atât naosul, cât și cele două abside, au bolți semicilindrice sprijinite prin fâșii curbe pe pereții longitudinali. Între naos și pronaos nu există nici un perete despărțitor. Pronaosul se află în prelungirea naosului, având practicată o fereastră pe peretele vestic. Pe latura sudică a pronaosului a existat anterior și un turn-clopotniță, care nu a mai fost reconstruit când s-a strămutat biserica la Praxia. În pronaos
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
două ferestre dreptunghiulare. Atât naosul, cât și cele două abside, au bolți semicilindrice sprijinite prin fâșii curbe pe pereții longitudinali. Între naos și pronaos nu există nici un perete despărțitor. Pronaosul se află în prelungirea naosului, având practicată o fereastră pe peretele vestic. Pe latura sudică a pronaosului a existat anterior și un turn-clopotniță, care nu a mai fost reconstruit când s-a strămutat biserica la Praxia. În pronaos se intră printr-o ușă de dimensiuni mari (1,25x1,95 metri), situată
Biserica de lemn din Praxia () [Corola-website/Science/317122_a_318451]
-
acestui sat a existat până la începutul secolului al XX-lea o pădure de stejar. Biserica de lemn a fost înălțată în anul 1780 „pe loc” din bârne de stejar de către biv-vel paharnicul Iordache Lazu, ginerele banului Constantin Bașotă. Pe grinda peretelui despărțitor dintre naos și pronaos se află o pisanie cu caractere chirilice, având următorul text: "„Eu Io(r)dachi Lazu biv. vel. pah(arnic) fiul sto(lnicului) Costachi și a Catrinii ci-amu ținutu pe reposatu Marie fata banului Constandinu Bașotă
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă din lemn de stejar aflată pe latura sudică a bisericii. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul clopotniță. În pereții de est și de vest ai pridvorului se află două ferestre. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Ancadramentul este decorat cu motive animaliere și vegetale, dispuse simetric pe bârnele
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
ușă din lemn de stejar aflată pe latura sudică a bisericii. Pridvorul are o formă pătrată, având deasupra sa turnul clopotniță. În pereții de est și de vest ai pridvorului se află două ferestre. Între pridvor și pronaos este un perete despărțitor pe unde se intra în biserică înainte de construirea pridvorului. Ancadramentul este decorat cu motive animaliere și vegetale, dispuse simetric pe bârnele verticale încastrate în talpă. Pronaosul are în partea vestică o formă poligonală cu trei laturi, cu o fereastră
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
cu motive animaliere și vegetale, dispuse simetric pe bârnele verticale încastrate în talpă. Pronaosul are în partea vestică o formă poligonală cu trei laturi, cu o fereastră în ax (0.30x0.75 metri). El are deasupra sa o boltă semicilindrică. Peretele despărțitor dintre pronaos și naos este format dintr-un sistem de stâlpi masivi, profilați, ce sprijină un antablament trilobat cu triplu contur; golurile dintre stâlpi sunt marcate de câte o cruce cu brațele egale și cu contur remarcat, adâncit. Pe
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
sferică, sprijinită pe un contur octogonal și retrasă în partea de vest. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. El este decroșat cu 0.50 metri față de pereții longitudinali. Fereastra din axul absidei altarului are dimensiunile de 0.45x1.00 metri și se află într-un ancadrament dreptunghiular, îngropat și fixat prin cuie de lemn. În peretele proscomidiarului s-a decupat o ferestruică în formă de „X” (0
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]
-
proscomidiarul și diaconiconul. El este decroșat cu 0.50 metri față de pereții longitudinali. Fereastra din axul absidei altarului are dimensiunile de 0.45x1.00 metri și se află într-un ancadrament dreptunghiular, îngropat și fixat prin cuie de lemn. În peretele proscomidiarului s-a decupat o ferestruică în formă de „X” (0.20x0.33 metri). Altarul are o boltă de forma unei calote sferice sprijinite pe un contur octogonal, bârnele bolții fiind îmbinate în „cheotori”.
Biserica de lemn din Drăgușeni () [Corola-website/Science/317124_a_318453]