47,696 matches
-
locul Soarelui, ar ocupa tot sistemul nostru solar inclusiv orbita planetei pitice Pluton, cu tot cu Pământul și celelalte planete. Printre cele mai mici stele se numără așa-numitele pitice albe, de mărimea planetei noastre. Există și stele și mai mici, anume stele de neutroni, care pot avea un diametru de numai 20 de km. În 1997, astronomii de la Universitatea Astronomică din California au descoperit cea mai mare și mai strălucitoare stea din univers (de până acum), numită steaua "Pistol". Ea se află
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
și mai mici, anume stele de neutroni, care pot avea un diametru de numai 20 de km. În 1997, astronomii de la Universitatea Astronomică din California au descoperit cea mai mare și mai strălucitoare stea din univers (de până acum), numită steaua "Pistol". Ea se află în zona centrală a galaxiei noastre, și s-ar vedea și cu ochiul liber, dacă n-ar fi acoperită de către nebuloasa cu același nume. Distanța dintre Pământ și steaua Pistol este de aprox. 25.000 ani-lumină
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
stea din univers (de până acum), numită steaua "Pistol". Ea se află în zona centrală a galaxiei noastre, și s-ar vedea și cu ochiul liber, dacă n-ar fi acoperită de către nebuloasa cu același nume. Distanța dintre Pământ și steaua Pistol este de aprox. 25.000 ani-lumină. Se mai apreciază că nebuloasa Pistol, care este formată dintr-o aglomerare enormă de stele, ar avea un diametru de aprox. 4 ani-lumină. Stelele sunt compuse din plasmă, compoziția lor fiind formată în
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
și cu ochiul liber, dacă n-ar fi acoperită de către nebuloasa cu același nume. Distanța dintre Pământ și steaua Pistol este de aprox. 25.000 ani-lumină. Se mai apreciază că nebuloasa Pistol, care este formată dintr-o aglomerare enormă de stele, ar avea un diametru de aprox. 4 ani-lumină. Stelele sunt compuse din plasmă, compoziția lor fiind formată în mare parte din nuclee de hidrogen și heliu. În plasma stelară se găsesc de asemenea și cantități mici de oxigen, carbon, neon
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
de către nebuloasa cu același nume. Distanța dintre Pământ și steaua Pistol este de aprox. 25.000 ani-lumină. Se mai apreciază că nebuloasa Pistol, care este formată dintr-o aglomerare enormă de stele, ar avea un diametru de aprox. 4 ani-lumină. Stelele sunt compuse din plasmă, compoziția lor fiind formată în mare parte din nuclee de hidrogen și heliu. În plasma stelară se găsesc de asemenea și cantități mici de oxigen, carbon, neon și azot. Stelele emană și elemente în formă gazoasă
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
un diametru de aprox. 4 ani-lumină. Stelele sunt compuse din plasmă, compoziția lor fiind formată în mare parte din nuclee de hidrogen și heliu. În plasma stelară se găsesc de asemenea și cantități mici de oxigen, carbon, neon și azot. Stelele emană și elemente în formă gazoasă, iar pe parcursul evoluției lor și din cauza fuziunilor atomice permanente apar în cosmos și cantități mici de elemente mai grele și chiar metale. Soarele este cea mai apropiată stea de Pământ, aflându-se la "doar
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
mai apropiată următoare stea, Proxima Centauri, aflată în constelația Alpha Centauri la aproximativ 37 de mii de miliarde de kilometri de Pământ. Dacă luminii Soarelui îi sunt necesare "doar" 8 minute pentru a ajunge până la noi, lumina celor mai îndepărtate stele din univers călătorește până la Pământ milioane de ani. Stelele sunt de culori diferite, de la roșu intens cu toate nuanțele de portocaliu și galben până la albastru și alb - aceasta depinzând direct de temperatura lor. Cele mai reci stele au culoarea roșie
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
Alpha Centauri la aproximativ 37 de mii de miliarde de kilometri de Pământ. Dacă luminii Soarelui îi sunt necesare "doar" 8 minute pentru a ajunge până la noi, lumina celor mai îndepărtate stele din univers călătorește până la Pământ milioane de ani. Stelele sunt de culori diferite, de la roșu intens cu toate nuanțele de portocaliu și galben până la albastru și alb - aceasta depinzând direct de temperatura lor. Cele mai reci stele au culoarea roșie, iar cele mai fierbinți au culoare albastră, temperatura lor
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
celor mai îndepărtate stele din univers călătorește până la Pământ milioane de ani. Stelele sunt de culori diferite, de la roșu intens cu toate nuanțele de portocaliu și galben până la albastru și alb - aceasta depinzând direct de temperatura lor. Cele mai reci stele au culoarea roșie, iar cele mai fierbinți au culoare albastră, temperatura lor la suprafață depășind uneori chiar 30.000 °C, în timp ce temperatura de suprafață a Soarelui nostru este de "numai" 6.000 °C. Strălucirea unei stele se numește în astronomie
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
lor. Cele mai reci stele au culoarea roșie, iar cele mai fierbinți au culoare albastră, temperatura lor la suprafață depășind uneori chiar 30.000 °C, în timp ce temperatura de suprafață a Soarelui nostru este de "numai" 6.000 °C. Strălucirea unei stele se numește în astronomie magnitudine. Magnitudinea aparentă este strălucirea așa cum o percepem cu ochiul liber. Magnitudinea absolută exprimă strălucirea calculată pentru o distanță ipotetică a privitorului de 32,6 ani-lumină. Magnitudinea depinde în general de temperatura stelei. Această interdependență se
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
C. Strălucirea unei stele se numește în astronomie magnitudine. Magnitudinea aparentă este strălucirea așa cum o percepem cu ochiul liber. Magnitudinea absolută exprimă strălucirea calculată pentru o distanță ipotetică a privitorului de 32,6 ani-lumină. Magnitudinea depinde în general de temperatura stelei. Această interdependență se reprezintă grafic prin diagrama "Hertzsprung-Russell", numită așa după autorii ei. Diagrama se poate folosi și la aprecierea vârstei și evoluției viitoare a unei stele. În interiorul stelelor care produc lumină au loc diverse tipuri de fuziuni termonucleare, acestea
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
ipotetică a privitorului de 32,6 ani-lumină. Magnitudinea depinde în general de temperatura stelei. Această interdependență se reprezintă grafic prin diagrama "Hertzsprung-Russell", numită așa după autorii ei. Diagrama se poate folosi și la aprecierea vârstei și evoluției viitoare a unei stele. În interiorul stelelor care produc lumină au loc diverse tipuri de fuziuni termonucleare, acestea fiind procese prin care nucleele de atomi din plasmă se contopesc unii cu alții pentru a forma nuclee de elemente mai grele, eliberând energie sub formă de unde
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
privitorului de 32,6 ani-lumină. Magnitudinea depinde în general de temperatura stelei. Această interdependență se reprezintă grafic prin diagrama "Hertzsprung-Russell", numită așa după autorii ei. Diagrama se poate folosi și la aprecierea vârstei și evoluției viitoare a unei stele. În interiorul stelelor care produc lumină au loc diverse tipuri de fuziuni termonucleare, acestea fiind procese prin care nucleele de atomi din plasmă se contopesc unii cu alții pentru a forma nuclee de elemente mai grele, eliberând energie sub formă de unde radio, lumină
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
energie sub formă de unde radio, lumină, căldură, Röntgen ș.a. Cea mai comună fuziune nucleară stelară constă în combinarea a patru atomi de hidrogen cu un atom de heliu, însoțită de eliberare de energie sub formă de căldură și lumină. Spre deosebire de stele, care au prin acest fapt lumină proprie, planetele din univers nu produc lumină proprie, ci doar reflectă lumina stelară care le luminează. Din această cauză planetele sunt mult mai întunecate și ca atare extrem de greu de descoperit. De aceea, pe lângă
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
nostru solar, care în mod excepțional sunt ușor de văzut (datorită apropierii lor), până acuma (decembrie 2006) nu s-au descoperit decât circa 200 de alte planete. Există și sisteme stelare mai complexe, compuse din 2 sau chiar mai multe stele apropiate, care în general se învârtesc unele în jurul altora, având orbite stabile, datorate interdependenței lor gravitaționale. În cazul când stelele sistemului stelar sunt foarte apropiate, forțele de gravitație dintre ele pot fi hotărâtoare cu privire la evoluția lor. Astronomii se folosesc de
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
descoperit decât circa 200 de alte planete. Există și sisteme stelare mai complexe, compuse din 2 sau chiar mai multe stele apropiate, care în general se învârtesc unele în jurul altora, având orbite stabile, datorate interdependenței lor gravitaționale. În cazul când stelele sistemului stelar sunt foarte apropiate, forțele de gravitație dintre ele pot fi hotărâtoare cu privire la evoluția lor. Astronomii se folosesc de energia pe care o emit stelele pentru a le studia proprietățile chimice și fizice. Singura parte vizibilă a unei stele
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
învârtesc unele în jurul altora, având orbite stabile, datorate interdependenței lor gravitaționale. În cazul când stelele sistemului stelar sunt foarte apropiate, forțele de gravitație dintre ele pot fi hotărâtoare cu privire la evoluția lor. Astronomii se folosesc de energia pe care o emit stelele pentru a le studia proprietățile chimice și fizice. Singura parte vizibilă a unei stele este atmosfera. De exemplu, atmosfera soarelui are înălțimea de 320 de km și diametrul de 1.392.000 de km. Chiar atunci când atmosfera este relativ mică
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
stelele sistemului stelar sunt foarte apropiate, forțele de gravitație dintre ele pot fi hotărâtoare cu privire la evoluția lor. Astronomii se folosesc de energia pe care o emit stelele pentru a le studia proprietățile chimice și fizice. Singura parte vizibilă a unei stele este atmosfera. De exemplu, atmosfera soarelui are înălțimea de 320 de km și diametrul de 1.392.000 de km. Chiar atunci când atmosfera este relativ mică în comparație cu dimensiunea stelei, astronomii pot aduna de la ea informații importante despre stea. Lumina emisă
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
le studia proprietățile chimice și fizice. Singura parte vizibilă a unei stele este atmosfera. De exemplu, atmosfera soarelui are înălțimea de 320 de km și diametrul de 1.392.000 de km. Chiar atunci când atmosfera este relativ mică în comparație cu dimensiunea stelei, astronomii pot aduna de la ea informații importante despre stea. Lumina emisă de o stea are mai multe proprietăți: Inițial astronomii au clasificat stelele după magnitudinea aparentă sau după strălucirea relativă a lor. Au împărțit stelele în șase grupuri, sau magnitudini
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
a unei stele este atmosfera. De exemplu, atmosfera soarelui are înălțimea de 320 de km și diametrul de 1.392.000 de km. Chiar atunci când atmosfera este relativ mică în comparație cu dimensiunea stelei, astronomii pot aduna de la ea informații importante despre stea. Lumina emisă de o stea are mai multe proprietăți: Inițial astronomii au clasificat stelele după magnitudinea aparentă sau după strălucirea relativă a lor. Au împărțit stelele în șase grupuri, sau magnitudini, care corespund câte unui factor de strălucire. Cele mai
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
De exemplu, atmosfera soarelui are înălțimea de 320 de km și diametrul de 1.392.000 de km. Chiar atunci când atmosfera este relativ mică în comparație cu dimensiunea stelei, astronomii pot aduna de la ea informații importante despre stea. Lumina emisă de o stea are mai multe proprietăți: Inițial astronomii au clasificat stelele după magnitudinea aparentă sau după strălucirea relativă a lor. Au împărțit stelele în șase grupuri, sau magnitudini, care corespund câte unui factor de strălucire. Cele mai strălucitoare sunt clasificate ca având
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
km și diametrul de 1.392.000 de km. Chiar atunci când atmosfera este relativ mică în comparație cu dimensiunea stelei, astronomii pot aduna de la ea informații importante despre stea. Lumina emisă de o stea are mai multe proprietăți: Inițial astronomii au clasificat stelele după magnitudinea aparentă sau după strălucirea relativă a lor. Au împărțit stelele în șase grupuri, sau magnitudini, care corespund câte unui factor de strălucire. Cele mai strălucitoare sunt clasificate ca având magnitudinea 1; o stea de magnitudinea 2 prezintă o
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
este relativ mică în comparație cu dimensiunea stelei, astronomii pot aduna de la ea informații importante despre stea. Lumina emisă de o stea are mai multe proprietăți: Inițial astronomii au clasificat stelele după magnitudinea aparentă sau după strălucirea relativă a lor. Au împărțit stelele în șase grupuri, sau magnitudini, care corespund câte unui factor de strălucire. Cele mai strălucitoare sunt clasificate ca având magnitudinea 1; o stea de magnitudinea 2 prezintă o strălucire de 2,5 ori mai mică. Cea mai "palidă" stea are
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
proprietăți: Inițial astronomii au clasificat stelele după magnitudinea aparentă sau după strălucirea relativă a lor. Au împărțit stelele în șase grupuri, sau magnitudini, care corespund câte unui factor de strălucire. Cele mai strălucitoare sunt clasificate ca având magnitudinea 1; o stea de magnitudinea 2 prezintă o strălucire de 2,5 ori mai mică. Cea mai "palidă" stea are o magnitudinea 28. Magnitudinea aparentă nu redă strălucirea reală a stelelor. Unele stele pot apărea cu o magnitudine aparentă mică, doar pentru că sunt
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]
-
de strălucire. Cele mai strălucitoare sunt clasificate ca având magnitudinea 1; o stea de magnitudinea 2 prezintă o strălucire de 2,5 ori mai mică. Cea mai "palidă" stea are o magnitudinea 28. Magnitudinea aparentă nu redă strălucirea reală a stelelor. Unele stele pot apărea cu o magnitudine aparentă mică, doar pentru că sunt la o distanță foarte mare de pământ. De aceea, astronomii folosesc și o altă magnitudine, numită magnitudine absolută (sau intrinsecă), și care redă factorul de strălucire după proprietățile
Stea () [Corola-website/Science/297467_a_298796]