46,314 matches
-
peste 210 milioane de euro. Legea nr. 18/1968, așa-numita lege a ilicitului, a fost creată pentru controlul provenienței unor bunuri ale persoanelor fizice care nu au fost dobândite în mod licit, fiind folosită în mod abuziv de autoritățile comuniste. Legea a fost abrogată în 1996, prin Legea nr. 115/1996, prin care s-a instituit obligația demnitarilor, magistraților și a funcționarilor publici de a-și declara averile. În vreme ce Justiția este reprezentanta puterii judecătorești, Ministerul Justiției este reprezentant al puterii
Justiția în România () [Corola-website/Science/323193_a_324522]
-
fost un profesor la Catedra de Drept Penal, Criminologie și Practică criminologică la Facultatea de Drept a Universității Comenius din Bratislava. În februarie 1990, el a devenit prorector la Universitatea Comenius. După Revoluția de Catifea și căderea ulterioară a regimului comunist, Gasparovic a fost ales de către noul președinte Vaclav Havel Procurorul General al țării federale. După martie 1992, el a fost pentru scurt timp vice-președinte al Consiliului Legislativ al Cehoslovaciei, în ianuarie 1993. Gasparovic a revenit temporar la Universitatea Comenius. El
Ivan Gašparovič () [Corola-website/Science/323194_a_324523]
-
de 25 noiembrie datorită unor afecțiuni grave cardiace care îl măcinau de aproximativ 10 ani. Artistul a pictat lucrări care se găsesc în colecții private din România, Germania, Italia, SUA, Franța, Japonia, Danemarca, Norvegia, Elveția și alte țări. În perioada comunistă a activat că pictor decorator și muralist. În cariera sa se pot aminti următoarele evenimente artistice de importanță : cu următoarele lucrări: Apoi au urmat expozițiile post decembriste de pictură și icoane pe lemn 1994, 1995, 1997-cu vernisajul vineri-19 Decembrie
Mircea Mihail Ghiorghiu () [Corola-website/Science/323229_a_324558]
-
să de creație se remarcă și prin sculpturile sale dintre care amintim Ciobănaș cu Fluier, Măști, Dracula, lucrări aflate în colecții private din România și Italia. Tot din portofoliul de creație mai trebuie amintit și faptul că artistul, în perioada comunistă, dat fiind faptul că produsele electronice audio Hi-Fi nu puteau fi procurate cu ușurință în acea vreme, Mircea G. fiind nevoit să studieze electronică (pe care apoi a practicat-o că hobby) și a construit mai multe Amplificatoare Audio Hi-Fi
Mircea Mihail Ghiorghiu () [Corola-website/Science/323229_a_324558]
-
situației. a fost arestat la data de 12 iunie 1948 și prin sentința 137/1949 a Tribunalului Militar Iași a fost condamnat la 10 ani muncă silnica, confiscarea averii și 10 ani de degradare civică pentru uneltire contra ordinii sociale comuniste. A executat pedeapsă până la data de 23 ianuarie 1957, când, pe aceeași dată i s-a fixat domiciliu obligatoriu (forțat) în comuna Luciu Giurgeni și apoi la Răchitoasa-Fetești. La data de 20 mai 1959, în timp ce se află la domiciliul forțat
Jan Aristide () [Corola-website/Science/323265_a_324594]
-
8 ani degradare civică și confiscarea averii, pentru activitate legionara . În total, Jan Aristide a fost condamnat la 34 de ani de muncă silnica, 18 ani degradare civică și 2 confiscări ale averii , fapt care arată ură și teama regimului comunist față de persoana să. A fost grațiat conform Decretului 310/1964 după 16 ani, o lună și 27 de zile de privare de libertate, rămânând însă sub supravegherea securității până la Revoluția Română din decembrie 1989. A lucrat în cadrul I.C.R.T.I. Iași și
Jan Aristide () [Corola-website/Science/323265_a_324594]
-
de baștină pentru a îi transporta și a-i vinde departe pentru a fi folosiți masiv în economia locurilor de implantare; din asimilarea robiei cu șerbia, se poate deduce că marea majoritate a țărănimii din trecut era „înrobită” (interpretarea istoriografiei comuniste). Sclavia (din latinescul medieval "sclavus < slavus") desemnează condiția umană a persoanelor (sclavii) care lucrează pentru un stăpân fără remunerație, nu dispun de nici-un drept asupra propriei persoane, pot aparține oricărui om liber și nu se pot răscumpăra ei înșiși. Ei
Robia în țările române () [Corola-website/Science/323267_a_324596]
-
legionarilor aflați în Germania, s-a refugiat la Berlin. În 1940, după accesiunea la putere a Mișcării legionare, ea se reîntoarce în România și se stabilește la Huși, în casa socrilor. În primii ani după venirea la putere a regimului comunist, Elena Ilinoiu nu a fost pe lista neagră a persoanelor urmărite de noul regim. A fost obligată să restituie automobilul Buick care îi fusese pus la dispoziție de Ministerul Înzestrării Armatei însă și-a putut păstra debitul de tutun. Doar
Elena Ilinoiu Codreanu () [Corola-website/Science/323304_a_324633]
-
de tutun. Doar câțiva ani mai târziu, ca urmare a „intervențiilor” unor "„tovarăși membrii PMR cu munci de răspundere”", i-a fost retrasă, în 1950, autorizația de funcționare a debitului de tabac după care a devenit deținut politic al regimul comunist, trecând prin închisorile de la Mislea, Târgșor, Arad, Oradea. După eliberarea din închisoare a fost deportată, până în 1964, în Câmpia Bărăganului, la Lătești, unde își aveau domiciliu obligator, printre alții, Constantin Ticu Dumitrescu, Adrian Marino, Paul Goma, Nicolae Balotă, Maria Antonescu
Elena Ilinoiu Codreanu () [Corola-website/Science/323304_a_324633]
-
la 4 iulie). După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Ilișești locuiau 151 credincioși romano-catolici (3,57% din populația localității) și 1 greco-catolic. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Ilișești s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană sau polonă) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau
Biserica Sfânta Elisabeta din Ilișești () [Corola-website/Science/323327_a_324656]
-
1945 și s-a îngrijit și de bisericile din Vatra Dornei și Iacobeni. El a avut grijă și de credincioșii săraci, aducându-le alimente adunate de la oamenii din satele din împrejurimi, fiind mereu pe drumuri în acțiuni umanitare. Instaurarea regimului comunist duce la acțiuni de persecuție la adresa preoților catolici. Preotul Gerhard Jura a fost anchetat în mai multe rânduri de securitate și torturat. S-a îmbolnăvit și a fost internat la o clinică din Cluj, dar a murit în 1949 în
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
pondere de 8% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În 1940, ca urmare a emigrării credincioșilor germani, comunitățile catolice din parohiile bucovinene se reduc numeric, iar unele parohii nu se mai justifică. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Valea-Seacă s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Denumirea localității a fost schimbată în 1967 în cea de Valea Moldovei. La recensământul din 2002, din cei 5.857
Biserica romano-catolică din Valea Moldovei () [Corola-website/Science/323348_a_324677]
-
are o vechime de peste 80 de ani, încă din anii 1920-1930 existând planuri de distrugere a integrității teritoriale și a unității naționale a României, abia realizate. În 1931, la Gorikovo, lângă Moscova, la al V-lea Congres al Partidului Comunist din România (secția română a Kominternului), s-a adoptat următoarea rezoluție, redactată de maghiarul Béla Kun și semnată de Alexandru Iliescu (tatăl lui Ion Iliescu) care era secretar al CC al P.C.d.R.: Dezmembrarea României după 1989 se referă la un
Teoria conspirației privind dezmembrarea României () [Corola-website/Science/323324_a_324653]
-
După datele Recensământului general al populației României din 29 decembrie 1930, în satul Mitocu Dragomirnei locuiau 284 credincioși romano-catolici. Aceștia reprezentau o pondere de 10,28% din populația localității. Marea majoritate a lor era de etnie germană. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Mitocu Dragomirnei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Ca urmare a scăderii permanente a numărului de credincioși prin emigrări în Germania, mutări în alte localități sau deces
Biserica romano-catolică din Mitocu Dragomirnei () [Corola-website/Science/323341_a_324670]
-
s-a desființat în timpului celui de-al doilea război mondial, ca urmare a emigrării în Germania a majorității credincioșilor romano-catolici (care erau de etnie germană), iar biserica din Prisaca Dornei a revenit în administrarea Parohiei Câmpulung. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Prisaca Dornei s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. Aflat la 21 martie 2004 într-o vizită pastorală în Parohia Câmpulung Moldovenesc, episcopul Petru Gherghel a trecut și pe la biserica filială din
Biserica romano-catolică din Prisaca Dornei () [Corola-website/Science/323342_a_324671]
-
și sociale au fost demontate în timpul ocupației nipone, creând un regim japonez. În deceniile ce au urmat celui de-al Doilea Război Mondial, olandezii au înfrânt micile mișcări naționaliste, naționalismul indonezian formându-se de-a lungul ocupației japoneze. Însă, Partidul Comunist Indonezian fondat de socialistul olandez Henk Sneevliet în 1914, a încheiat o alianță strategică cu Sarekat Islam și a fost un important luptător împotriva ocupației japoneze a Indiilor Orientale Olandeze. Niponii au încurajat și sprijinit naționalismul indonezian, în care noile
Imperiul Olandez () [Corola-website/Science/323311_a_324640]
-
greacă: "ο Eμφύλιος" [Πόλεμος], adică „Războiul civil”) s-a desfășurat între anii 1946 și 1949 între armata guvernamentală greacă, susținută de Regatul Unit și Statele Unite ale Americii, și Armata Democrată a Greciei (ΔΣΕ) ( greacă inițialele DSE), ramura militară a Partidului Comunist Grec (KKE), sprijinită de Bulgaria, Iugoslavia și Albania. Acesta a fost rezultatul unei lupte extrem de polarizate între fasciști, democrați și comuniști. Unul dintre primele conflicte ale Războiului Rece, potrivit unor analiști acesta reprezintă primul exemplu de intervenție după război britanică
Războiul Civil Grec () [Corola-website/Science/323352_a_324681]
-
să o folosească împotriva aripa dreapta care a avut o recunoaștere internațională a guvernului lor, format după alegerile din 1946 (boicotat de către KKE). Comuniștii au format guvernul provizoriu și au utilizat DSE că ramură militară a acestui guvern. Statele vecine comuniste au oferit sprijin logistic Guvernului Provizoriu - mai ales în forțele care operează în nord. În ciuda eșecurilor inițiale de către forțele guvernamentale din 1946 până în 1948, ajutorul american a crescut, lipsa de un număr mare de recruți la rândurile de DSE, precum și
Războiul Civil Grec () [Corola-website/Science/323352_a_324681]
-
mai justifică. Astfel, în Monitorul Oficial nr. 231 din 2 octombrie 1943 este publicată noua împărțire a parohiilor catolice. Parohia Gura Humorului este desființată, iar enoriașii săi (inclusiv cei din filiala Frasin-Bucșoaia) sunt arondați Parohiei Câmpulung Moldovenesc. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Bucșoaia și Frasin s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea în anul 1993 un număr de 75 de familii
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
Frasin s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor (fiind de etnie germană) emigrând în Germania. Conform evidențelor Parohiei Gura Humorului, filiala din Frasin avea în anul 1993 un număr de 75 de familii cu 159 credincioși. După înlăturarea regimului comunist, în timpul păstoririi preotului Ștefan Babiaș ca paroh de Gura Humorului (1996-2006), a fost renovată biserica din Frasin. La recensământul din 2002, din cei 6.532 locuitori ai comunei Frasin, 6.357 s-au declarat de religie ortodoxă (97,32%), 147
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
cu 15 noiembrie 1920. Delegația armenilor a fost condusă de ministru de externe Alexandr Khatisyan. Cele două declarații au semnat pe 25 noiembrie o declarație de respingere a prevederilor Tratatului de la Sevres. Bolșevicii armeni, în colaborare cu CC al Partidului Comunist (bolșevic), au organizat o rebeliune împotriva guvernului legal al RD Armene și, pe 28 noiembrie 1920, au format Comitetul Revoluționar al Armeniei și au proclamat fondarea Armeniei Sovietice. Bolșevicii armeni au solicitat ajutorul Sovnarkomului (Sovietul Comisarilor Poporului) al RSFS Ruse
Tratatul de la Moscova (1921) () [Corola-website/Science/323369_a_324698]
-
desființată în anii '40 ai secolului al XX-lea, ca urmare a imigrării enoriașilor catolici germani în Germania. În timpul războiului, pr. Jósef Kledzik, paroh de Solonețu Nou (1939-1942), a păstorit și comunitățile romano-catolice din Solca și Arbore. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici din Arbore s-a micșorat în mod continuu, majoritatea lor emigrând în Germania. În prezent, este filială a Parohiei "Coborârea Sfântului Duh" din Solonețu Nou. În această biserică sunt celebrate liturghii foarte rar, din cauza lipsei de credincioși
Biserica romano-catolică din Arbore () [Corola-website/Science/323371_a_324700]
-
3,88%) și 5 mozaici. O parte a etnicilor polonezi din Solonețu Nou a emigrat în 1946 și 1947 în Polonia, plecând atunci 523 de persoane, iar satul Solonețu Nou rămânând cu o populație de 527 locuitori. În perioada regimului comunist, etnicii polonezi au reușit să-și mențină identitatea poloneză, limba și tradițiile. În anul 1998, președintele Poloniei, Aleksander Kwaśniewski, a vizitat România, ajungând și la Solonețu Nou. Acesta este singurul sat compact de polonezi din România, aici locuind 1.000
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
După război, a apărut posibilitatea emigrării etnicilor polonezi în Polonia, fiind organizate trei transporturi în Polonia în anii 1946 și 1947. Au plecat atunci 523 de persoane, satul Solonețu Nou rămânând cu o populație de 527 locuitori. În perioada regimului comunist, etnicii polonezi au reușit să-și mențină identitatea poloneză, limba și tradițiile. În anul 1968 a fost reînființată Parohia Solonețu Nou, ca paroh fiind numit pr. Kazimir Kotylewicz, fost paroh la Cacica (1967-1968). El a păstorit comunitatea romano-catolică din Solonețu
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]
-
identitatea poloneză, limba și tradițiile. În anul 1968 a fost reînființată Parohia Solonețu Nou, ca paroh fiind numit pr. Kazimir Kotylewicz, fost paroh la Cacica (1967-1968). El a păstorit comunitatea romano-catolică din Solonețu Nou în perioada 1968-1989. După răsturnarea regimului comunist în decembrie 1989, noul paroh Ștefan Babiaș (1989-1996) a renovat biserica și casa parohială. Lăcașul de cult a fost resfințit la 21 noiembrie 1993 de către episcopul Petru Gherghel de la Iași. Au succedat ca parohi preotul polonez Jacek Strzelecki (1996-2001), apoi
Biserica romano-catolică din Solonețu Nou () [Corola-website/Science/323372_a_324701]