47,342 matches
-
și Ioan ar fi ctitorii bisericii, în timp ce Gh. Bratiloveanu și Mihai Spânu au susținut că preotul Petru ar fi singurul ctitor. Altarul bisericii a fost pictat în 1808 de Chiril Zugravul, în tehnica tempera, chiar pe bârnele de lemn. Pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se află o icoană a Maicii Domnului, pe care s-a descifrat următoarea inscripție: "„Această sfântă icoană s-a pictat de mine pictorul Chiril spre pomenirea veșnică, la anul 1807”". Lăcașul de cult a suferit
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
reparație radicală în anul 1925, când i s-a refăcut acoperișul din draniță. În anul 1927 a fost vopsită în interior, păstrându-se intactă pictura altarului. Biserica a fost reparată în anul 1957 de către Comisia Monumentelor Istorice. Cu acel prilej, pereții din bârne ai bisericii au fost placați cu scânduri vopsite cu albastru. Între anii 1969-1970, preotul Ioan Argatu (viitorul arhimandrit Ilarion Argatu) a construit o biserică de zid la Boroaia, cu hramul "Sfinții Părinți". Noul lăcaș de cult a fost
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
Ionescu, Th. Ionescu, Ștefan Rafael, Mihai Beraru, Ioan Eșanu, Ștefan Grosu, Alexandru Bardieru, Mircea Diaconescu, Ioan Argatu (viitorul arhimandrit Ilarion Argatu), Alexandru Argatu, Florin Meștereanu etc. este construită în plan triconc, având abside poligonale și pridvor pe latura de sud. Pereții exteriori ai bisericii au fost placați cu scânduri. Biserica are un acoperiș înalt, cu o învelitoare din șindrilă bătută în „solzi”. Ulterior au fost adăugate trei turle care nu se încadrează în repertoriul arhitecturii tradiționale: una deasupra naosului, una deasupra
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
1806. În pronaos se intră printr-o ușă de lemn de brad. Pronaosul are partea vestică de formă poligonală, fiind luminat printr-o fereastră simplă. El are o boltă octogonală cu laturile inegale. Între pronaos și naos se află un perete din grinzi, având o deschidere centrală dreptunghiulară, încheiată la partea superioară cu un arc format din curbe și contracurbe. Tavanul naosului are înspre est o boltă octogonală, cu laturile egale, iar înspre vest un tavan drept, lat de 2 metri
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
încheiată la partea superioară cu un arc format din curbe și contracurbe. Tavanul naosului are înspre est o boltă octogonală, cu laturile egale, iar înspre vest un tavan drept, lat de 2 metri, realizat din bârne cioplite și rezemat pe pereții longitudinali ai bisericii. Pe pereții laterali ai naosului se află două ferestre. Între catapeteasmă și absida altarului se află două decroșuri simetrice pe laturile de nord și de sud, unde sunt dispuse proscomidiarul și diaconiconul. Bolta altarului este octogonală, cu
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
un arc format din curbe și contracurbe. Tavanul naosului are înspre est o boltă octogonală, cu laturile egale, iar înspre vest un tavan drept, lat de 2 metri, realizat din bârne cioplite și rezemat pe pereții longitudinali ai bisericii. Pe pereții laterali ai naosului se află două ferestre. Între catapeteasmă și absida altarului se află două decroșuri simetrice pe laturile de nord și de sud, unde sunt dispuse proscomidiarul și diaconiconul. Bolta altarului este octogonală, cu laturile inegale. Absida altarului are
Biserica de lemn din Boroaia () [Corola-website/Science/317123_a_318452]
-
zonele în care lemnul era o raritate, pentru susținerea construcției erau folosite oase de mamut (până în anii 10 000 î.Hr.) În jurul anului 6000 î.Hr. însă, oamenii au început să folosească cărămizi de mâl uscat și lemn pentru construirea caselor. Acopereau pereții cu o tencuială fină, pe care pictau ornamente întrebuințând coloranți din plante. Podelele erau goale ori acoperite cu paie sau piei de animale. Mobila era compusă din mese și paturi, făcute din cărămizi de mâl. Pentru a se feri de
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
au început să utilizeze piatra ca material de construcții. La început au utilizat piatra necioplită. Apoi, pe măsură ce uneltele de metal au evoluat, ei au început să taie piatra în blocuri mai mari, rectangulare. Acestea erau așezate unele peste altele. Peste pereți se ridicau acoperișuri plate sau înclinate. În Europa, primii agricultori europeni își construiau case cu pereți din plasă împletită din rămurele și acoperite cu lut, ca să nu pătrundă vântul, ploaia sau ninsoarea. Adesea, ei decorau pereții cu pigmenți extrași din
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
pe măsură ce uneltele de metal au evoluat, ei au început să taie piatra în blocuri mai mari, rectangulare. Acestea erau așezate unele peste altele. Peste pereți se ridicau acoperișuri plate sau înclinate. În Europa, primii agricultori europeni își construiau case cu pereți din plasă împletită din rămurele și acoperite cu lut, ca să nu pătrundă vântul, ploaia sau ninsoarea. Adesea, ei decorau pereții cu pigmenți extrași din plante. Prin 2000 î.Hr., chinezii înălțau case cu stâlpi de lemn și acoperișuri împletite din paie
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
unele peste altele. Peste pereți se ridicau acoperișuri plate sau înclinate. În Europa, primii agricultori europeni își construiau case cu pereți din plasă împletită din rămurele și acoperite cu lut, ca să nu pătrundă vântul, ploaia sau ninsoarea. Adesea, ei decorau pereții cu pigmenți extrași din plante. Prin 2000 î.Hr., chinezii înălțau case cu stâlpi de lemn și acoperișuri împletite din paie. Clădirile din antichitate serveau ca locuințe, ca adăposturi pentru animalele domestice, pentru depozitare, unele aveau destinații religioase, iar altele serveau
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
straturi. Pentru a se apăra, au construit ziduri înalte de 2 m în jurul locuințelor, precum și turnul de apărare. Accesul în vârful lui se făcea pe o scara cu trepte tăiate în piatră. S-a mai descoperit și o nișă în perete, care a fost interpretată drept altar. Zidul de apărare a fost extins în timp și înălțat, fiind în cele din urma alcătuit din cărămizi de pământ arse, căptușit în exterior cu blocuri masive de piatră. Aceste construcții monumentale reflectă organizarea
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Citadela construită aici, realizată cu o remarcabilă ingeniozitate, a fost amplasată pe vârfurile inaccesibile ale munților la peste 3.000 m altitudine. Stil arhitectural proiectat și utilizat în Scandinavia și Nordul Europei, în secolele IX-XI.Casele erau construite din lemn, pereții din lemn, săpate în pământ, cu pietre alezate la bază. La fel și templele, cât și bisericile timpurii, erau construite din lemn. Casele lungi, specifice vikingilor, proporțional înguste, cu câte o singură cameră, au fost găsite în diferite părți ale
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
chiar cu o galerie pentru conducătorul laic. Această tendință exprima, din punct de vedere fizic, creșterea puterii regilor franci. În timp, structura construcțiilor a devenit mai ușoară, iar bolta susținută de pilaștri a înlocuit bolțile în cruce timpurii, ai căror pereți masivi exercitau o presiune laterală puternica asupra construcțiilor. Expresie artistică a societății feudale, stilul romanic s-a dezvoltat în secolele X - XIII, pornind de la trăsăturile specifice artei carolingiene, ale artei antice romane și de la unele influențe bizantine. În această perioadă
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
aerisite. Arhitecții gotici au propus o serie de strategii care să faciliteze amortizarea presiunii. Una din aceste inovații consta în suplimentarea stâlpilor structurali cu colonete, coloane mici și subțiri care urcau pană la grinzi, susținând presiunea bolții. Fortificarea exterioară a pereților cu ajutorul stâlpilor, la care se adăugau arcele brutante, curbate peste stâlpi, și distanțele mari dintre stâlpi, constituiau elemente menite să preia presiunea laterală. Toate aceste caracteristici diminuau presiunea masei structurale în interior, permițând pătrunderea luminii prin pereții găuriți. Instabilitatea politică
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
Fortificarea exterioară a pereților cu ajutorul stâlpilor, la care se adăugau arcele brutante, curbate peste stâlpi, și distanțele mari dintre stâlpi, constituiau elemente menite să preia presiunea laterală. Toate aceste caracteristici diminuau presiunea masei structurale în interior, permițând pătrunderea luminii prin pereții găuriți. Instabilitatea politică în Europa Evului Mediu a determinat construirea unui număr mare de castele și fortificații, care serveau drept reședințe pentru nobili, seniori și regi, dar și ca fortărețe. Arhitectura europeană militară a adoptat o serie de elemente aduse
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
din cărămizi făcute manual, pe când lemnul era folosit în continuare. În orașe, clădirile din lemn constituiau un factor de risc în cazul incendiilor. Colectarea gunoiului și canalizarea nu apăruseră încă. Mobila din interiorul caselor era din lemn, cu sculpturi ornamentale. Pereții erau acoperiți cu panouri din lemn, iar tavanele erau decorate cu ipsos. S-au realizat primele parcuri cu planuri geometrice, cele mai apreciate fiind grădinile cu plante aromatice, de unde se obțineau condimente pentru mâncăruri și remedii ale afecțiunilor ușoare. În
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
este îmbrăcat în așa numitul "ordin colosal", care face ca structura să pară mai impresionantă decât Maison-Laffitte și alte palate recente. Colaborarea creativă dintre Le Vau și Le Nôtre a marcat începutul "Manierei Magnifice" care permitea extinderea arhitecturii baroce în afara pereților palatului și transformarea peisajului înconjurător într-un mozaic de priveliști exuberante. Tot acești trei artiști au adus acest concept la scară monumentală la conacul de vânătoare și mai târziu reședința de la Versailles (1661-1690). La o scară mult mai mare, palatul
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
sale de existență, a devenit relativ sincron și de multe ori s-a apropiat sensibil de neoclasicism. Aidoma arhitecturii, interioarele rococo ridică ornamentarea bogată, în toate aspectele sale, la rang de postulat. Astfel, interioarele rococo prezintă similar fațadelor clădirilor timpului, pereți pictați și ornamentați (uneori chiar tavanele fiind decorate similar pereților), mobilier impozant, masiv și elaborat ornamentat, sculpturi de dimensiuni mici și medii, oglinzi de diferite dimensiuni, tapițerie în ton cu arhitectura, multiple reliefuri aplicate și, evident, picturi în ulei de
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
ori s-a apropiat sensibil de neoclasicism. Aidoma arhitecturii, interioarele rococo ridică ornamentarea bogată, în toate aspectele sale, la rang de postulat. Astfel, interioarele rococo prezintă similar fațadelor clădirilor timpului, pereți pictați și ornamentați (uneori chiar tavanele fiind decorate similar pereților), mobilier impozant, masiv și elaborat ornamentat, sculpturi de dimensiuni mici și medii, oglinzi de diferite dimensiuni, tapițerie în ton cu arhitectura, multiple reliefuri aplicate și, evident, picturi în ulei de diferite dimensiuni. Exemple: Palatul Sanssouci din Potsdam, Palatul Caterina din
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
dorința de-a utiliza toate stilurile grandioase din trecut. Dar spre sfârșitul secolului, s-a dezvoltat un nou tip de arhitectură. Avea la bază folosirea oțelului, din care se alcătuia un "schelet" sau un cadru de susținere a clădirii. Întrucât pereții nu mai aveau de susținut greutatea proprie, clădirile puteau fi mai înalte. Zgârie-norii cu structura de susținere din oțel au fost ridicați prima dată în Statele Unite, după inventarea ascensorului de către Elisha Otis. În 1884, William Le Baron Jenney a construit
Istoria arhitecturii () [Corola-website/Science/317069_a_318398]
-
a trecut prin momente de cumpănă. Salvată de la distrugere în ultimul moment, prin restaurarea realizată în anul 1982. Înainte de acest moment biserica se afla într-o avansată stare de degradare, fiind aproape prăbușită, datorită învelitorii de țiglă care a apăsat pereții șubreziți de bârne. Sub aspect planimetric, biserica se încadrează în categoria celor cu un plan dreptunghiular, absida altarului fiind poligonală, în trei laturi, nedecroșată. Prin extinderea ulterioară a bisericii, s-a ajuns la situația prezentă când biserica face corp comun
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
află absida altarului, lungă de aproximativ 2,5 m. În urma renovării bisericii, pictura cu care era împodobită a dispărut. Cu toate acestea știm că a fost zugrăvită de zugravi formați la Feisa. Pe pisania aflată pe panoul de nord-est al pereților se putea citi: ""această sfântă biserică s-o zugrăvit în anul 1857, de zugravii Șarlea Ștefan și Matei, amândoi frați născuți la Feisa, fiind paroh satului Filimon Chira, corator mare popa Vasilie""
Biserica de lemn din Bernadea () [Corola-website/Science/317130_a_318459]
-
inscripției slavone plus o altă inscripție: "„Această lingură s-a hărăzit de E. M. Naftanailă la B. din Rădășeni - 1866”". Pe o cruce de marmură aflată în curtea bisericii, lângă pridvor, este scrisă inscripția: "„Ctitorul bis. este Ștefan Tomșa 1611”". Pe peretele sudic al naosului se află un tablou votiv pictat în anii 1875-1876 în care sunt reprezentați voievodul și Elena Doamna, ținând în mână chivotul bisericii. Biserica din tabloul votiv este construită din bârne așezate vertical, fără pridvor și cu o
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
1935-1990) și Constantin Rotaru (din 1990) și diaconii Toader Diaconu, Constantin Diaconu și Nicolae Iordăchescu. Nu se cunosc date despre reparațiile făcute în primii 250 ani, până în anii '70 ai secolului al XIX-lea. În anul 1877 s-au tăbănuit pereții exteriori cu scândură. În 1888 biserica a fost acoperită cu tablă (înainte fusese draniță). În anul 1909 s-a adăugat un pridvor pe latura de sud a pronaosului, pe o structură de stâlpi de stejar, căptușit cu scânduri. În 1932
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]
-
fost resfințită la 25 noiembrie 1938, în ziua hramului, de P.S. Valerie Moglan Botoșăneanul, arhiereu-vicar al Mitropoliei Moldovei. Lucrări noi de restaurare au avut loc în 1954 când a fost curățată pictura în tempera, a fost vopsit exteriorul bisericii, iar pereții au fost îmbrăcați cu scânduri, precum și în 1976, când s-a curățat din nou pictura, s-au vopsit din nou pereții exteriori și s-a reparat soclul cu praf de piatră bucerdată. Începând din 1990 preot paroh a fost Constantin
Biserica de lemn din Rădășeni () [Corola-website/Science/317140_a_318469]