45,023 matches
-
Industriilor al magistralei I (astăzi parte din M3). La sfârșitul anului 2016, depoul Străulești se afla în construcție, deschiderea fiind prevăzută pentru primul semestru din 2017. Urmează a avea 6 linii de garare a trenurilor. La sfârșitul anului 2016, depoul Valea Ialomiței se afla în construcție.
Depourile Metrorex () [Corola-website/Science/337381_a_338710]
-
se află în orașul Târgu Ocna, Județul Bacău, pe valea Pârâului Vâlcica. Este una din cele două exploatări din Moldova, a doua fiind cea de la Cacica, Suceava. Salina este motivul economic numărul 1 pentru dezvoltarea orașului Târgu Ocna și aduce un câștig alături de exploatarea petrolieră și forestieră din zonă. Principalul
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
Garbovana, lângă Căiuți. Venitul ocnelor se obținea, încă din secolul al XIV-lea, pe seama ocolașilor de Trotuș, primii mineri care se ocupau de exploatarea minelor pe cheltuiala lor (lucrarea „Salinele noastre” autor C. Broșteanu). Primele exploatări au fost situate pe Valea Oituzului, în jurul fostei comunei Grozești, pe lângă care trecea drumul de legătură dintre Moldova și Transilvania. În jurul fostei comune Grozești se mai văd și astăzi lacuri sarate, dovadă a exploatării sării în zona din trecutul îndepărtat. În secolul al XV-lea
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
vagoane de sare care nu erau puține pentru acele timpuri. Datorită bogăției zăcământului de sare de la Târgu Ocna, Austro-Ungaria și România au fost interesate să construiască și au realizat în 1897, o cale ferată transcarpatică prin pasul Ghimeș - Palanca, pe Valea Trotușului, pentru a realiza legătură între Transilvania și Moldova. În anul 1891 transportul pe verticală a fost înlocuit cu transportul pe orizontală, prin executarea din dreptul puțului de extracție, a unei galerii de coastă -„tunel de extracție”. Data de 28
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
care un număr de 35 de sonde au fost sau sunt folosite ca sonde de exploatare. Exploatarea sării prin disoluție se realizează în două zone: câmpul vestic, ce cuprinde un număr de 29 sonde de exploatare, situate de-a lungul văii râulului Slănic, pe malul vestic al acestuia (cu o singură excepție, sonda 363) și câmpul estic, intrat în producție relativ recent, și amplasate pe dealul din malul drept al râulului Slănic. Sondele din câmpul vestic sunt numerotate 251, 253-260, 263-278
Salina Târgu Ocna () [Corola-website/Science/337390_a_338719]
-
sacră parte, în care se află statuia lui Buddha) este situată cu circa 3 m mai jos decât celelalte zone și este pavată cu piatră. Datorită amplasării sali și faptului că anume aici are loc închinarea călugărilor, ea este numită „Vale a învățăturii”. Datorită acestei diferențe de înălțime, statuia lui Buddha (aflată în partea interioară) se află la aceeași nivel cu capurile credincioșilor (aflați în partea de mijloc). Această structură neobișnuită a devenit o particularitate a templelor școlii Tendai. Podul în
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
temperat-continental și de prezența arcului carpatic. Factorul antropic a contribuit la unele modificări ale acestor particularități. Carpații Românești se extind ca un inel, care închide o mare depresiune în centrul țării, a Transilvaniei. Sunt munți cu altitudine mijlocie, fragmentați (de văi transversale total sau parțial) și prezintă un număr însemnat de depresiuni intracarpatice (cu diferite geneze), cu un spectaculos etaj alpin, cu pașuni alpine, cu întinse suprafețe de eroziune. Acești munți au fost, din cele mai vechi timpuri, loc de retragere
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
alpine, cu întinse suprafețe de eroziune. Acești munți au fost, din cele mai vechi timpuri, loc de retragere și de adăpost al populației pe timpul invaziilor străine. Datorită caracteristicilor locale, au apărut și așezări permanente (în depresiuni și pe culoarele de vale), dar și temporare (odăi, sălașe) care ating plafonul de 2000 m. În Carpații Apuseni se atinge altitudinea de 1200 m pentru așezările permanente. Raportat la continentul european, Carpații reprezintă sistemul nord-estic montan alpin, care începe din Bazinul Vienei și ține
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
și temporare (odăi, sălașe) care ating plafonul de 2000 m. În Carpații Apuseni se atinge altitudinea de 1200 m pentru așezările permanente. Raportat la continentul european, Carpații reprezintă sistemul nord-estic montan alpin, care începe din Bazinul Vienei și ține până în Valea Timocului, pe o lungime de aproximativ 1500 km (cel mai lung lanț montan din Europa) și se întinde pe o suprafață de 170 000 km². Pe teritoriul României au o lungime de 910 km. Carpații românești fac parte din sectorul
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
mică și au altitudinea medie de 840 m. De asemenea, circa 90 % din suprafața lor se află sub altitudinea de 1500 m. Cea mai mare parte din aria carpatică având peste 2000 m, în proporție de 85 %, se află între Valea Prahovei și Culoarul Timiș-Cerna. Treapta munților prezintă, deci, diferențieri din punct de vedere hipsometric: Carpații Meridionali, cu altitudinea medie de 1136 m, Carpații Orientali, cu altitudinea medie de 950 m și Carpatii Occidentali, cu altitudinea medie de 654 m. Carpații
Relieful României () [Corola-website/Science/335921_a_337250]
-
și-a făcut specializarea în chirurgie la Spitalul Hadassa Ein Kerem din Ierusalim S-a perfecționat mai cu seamă în tratamentul urgențelor traumatice, inclusiv în timpul Războiului de Șase Zile și al operațiilor contra organizațiilor de gherilă și teroriste palestiniene în Valea Iordanului. În timpul Războiului de Yom Kipur a servit la Spitalul Central Militar de la Refidim în Sinai, sub comanda mentorului său, Roni Rozin. În urma experienței acumulate, cei doi au elaborat o teorie a Spitalului de triaj. Rezultatele experienței lui în tratamentul
Reuven Pfeffermann () [Corola-website/Science/335929_a_337258]
-
șef al Statului Major general. Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse. Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „"deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
continua înaintarea în direcția generală sud-est, avînd Corpul de Cavalerie pe flancul său sudic." Pentru a distrage atenția părții române, Falkenhayn a ordonat, totodată, să se desfășoare „o activitate combativă pe toate șoselele la est de Surduc”, și anume pe Valea Oltului și în pasurile Bran, Predeal, Buzău și Oituz, pentru a nu-i permite comandamentului român executarea de manevre de forțe spre sectorul prevăzut pentru ruperea frontului. De asemenea, Falkenhayn instalează în mod ostentativ Cartierul General al Armatei 9 la
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
munți, de ambele părți ale șoselelor Vulcan și Surduc; va înainta apoi spre Sud astfel, încât Corpul de Cavalerie să câștige libertatea de acțiune." Comandamentul român nu prevedea desfășurarea unei acțiuni militare de amploare a forțelor Puterilor Centrale în sectorul Văii Jiului până la sosirea iernii. Se considerea că vor fi duse doar acțiuni locale, frontul urmând să se stabilizeze pe pozițiile existente. Din aceste considerente a decis retragerea Diviziei 11 Infanterie din acest sector, în vederea refacerii și intrării în rezerva generală
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
coloana de marș, eră fără milă aruncată în râu." La 28 octombrie/10 noiembrie 1916, în preziua declanșării ofensivei, forțele germane au executat o câteva acțiuni de luptă locale, în anumite sectoare ale frontului, în vedere ocupării punctelor dominante din stânga văii Jiului. Deși trupele române au opus o rezistență dârză, forțele germane au reușit să ocupe înălțimile Muncelul, Molidvișul și Urma Boului, asigurându-și astfel siguranța de flanc. Ofensiva germană a fost declanșată la 29 octombrie/11 noiembrie 1916 printr-o
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
din Vâlcan. Frontul atacului era de 30 de kilometri, de la Dealul Molidvișului - la est - până la vest de Pasul Vâlcan, fiind ocupat de forțele Diviziei 41 Infanterie germană - în sectorul vest Pasul Vâlcan-Valea Jiului și Divizia 109 Infanterie germană - în sectorul Valea Jiului-Dealul Molidviș. Până la sfârșitul primei zile de luptă Divizia 41 Infanterie ajunge pe aliniamentul Dealul Leșului-Vălari-Schela-nord - Birnici, iar Divizia 109 Infanterie ajunge pe aliniamentul Postaia-Urma Boului-Molidviș. În aceste condiții, comandamentul german renunță la introducerea în front a celorlalte două divizii
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
spe sud". Consecințele acestei acțiuni aveau să fie decisive pentru soarta campaniei anului 1916. "Străpungerea frontului român se făcuse. Bariera Carpaților fusese trecută. Zăgazul, care ținuse două luni șuvoiul dușman, se rupsese și peste el valul furios se năpusti la vale ca să înece câmpurile noastre. În coloane nesfârșite, cavaleria lui Schmettow incepu marșul la aripa dreaptă a armatei Kuhne." Falkenhayn considera că prin reușita forțării Carpaților reușise să îndeplinească unul din obiectivele majore ale campaniei. La 1/14 noiembrie 1916 emite
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
stabilea acțiunile imediat următoare pentru consolidarea victoriei obținute și exploatarea succesului. Divizia 11 Infanterie bavarezăa fost dislocată la aripa stângă a dispozitivului Corpului LIV, cu misiunea de a înainta în direcția generală sud-est, spre Drăgășani, pentru a deschide drumul spre valea Oltului, căzând în spateleCorpului I Armată român, care lupta în Valea Oltului. Divizia 301 Infanterie rezervă trebuia să se deplaseze în urma Diviziei 11, cu misiunea de a asigura și siguranța flancului stâng al acesteia, în eventualitatea unor atacuri ale forțelor
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Divizia 11 Infanterie bavarezăa fost dislocată la aripa stângă a dispozitivului Corpului LIV, cu misiunea de a înainta în direcția generală sud-est, spre Drăgășani, pentru a deschide drumul spre valea Oltului, căzând în spateleCorpului I Armată român, care lupta în Valea Oltului. Divizia 301 Infanterie rezervă trebuia să se deplaseze în urma Diviziei 11, cu misiunea de a asigura și siguranța flancului stâng al acesteia, în eventualitatea unor atacuri ale forțelor române, din direcția văii Oltului Olt. Comandamentul General LIV Rezervă și
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
spateleCorpului I Armată român, care lupta în Valea Oltului. Divizia 301 Infanterie rezervă trebuia să se deplaseze în urma Diviziei 11, cu misiunea de a asigura și siguranța flancului stâng al acesteia, în eventualitatea unor atacuri ale forțelor române, din direcția văii Oltului Olt. Comandamentul General LIV Rezervă și Diviziile 109 și 41 Infanterie urmau să continue înaintarea direct spre sud. Corpul de Cavalerie a primit misiunea de a precede acțiunea unităților de infanterie, prin deplasarea în direcția Filiași-Strehaia-Craiova. Ca misiuni secundară
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
unit cu Poučník și numit Karlštejn. Există aici un club de golf numit după castelul aflat în apropiere. Castelul a fost construit pe un promontoriu aflat pe partea de sud a dealului Kněží hore, fiind separat de acesta printr-o vale îngustă. Prima poartă, printr-un turn pătrat cu două etaje și cu un acoperiș înalt, se afla deasupra unui șanț cu apă pe versantul vestic al promontoriului. Ea era legată prin intermediul unui portal mic de o galerie cu metereze. Galeria
Castelul Karlštejn () [Corola-website/Science/335951_a_337280]
-
apoi l-a citit pe al doilea prin care dizolva adunarea. Această atmosferă înfierbântata s-a înrăutățit prin decizia de confiscare a armelor de la populație, datorită constituirii unei armate naționale. Ca urmare, au izbucnit confruntări armate în estul Șerbiei, pe valea râului Timoc. Regele Milan i-a învinovățit pe radicali pentru aceste revolte și a trimis trupe pentru a zdrobi rebeliunea. Pašić a fost condamnat la moarte în contumacie și abia a reușit să scape de arestare, fugind în Bulgaria. Alți
Nikola Pašić () [Corola-website/Science/335995_a_337324]
-
tabere de creație în domeniul artei vizuale. “Ianza Art Inter-Cultural” este o fundație care a revoluționat viața culturală din Valea Jiului și a marcat un început la standarde înalte. Fundația “Ianza Art Inter-Cultural” a transformat centrul Petroșaniului în centrul cultural-artistic al Văii Jiului”, se arătă în documente. De asemenea, inițiatorii proiectelor de hotărâre au precizat că Sergiu Cristian Ianza are apariții în edituri și publicații din România și Germania, precum și lucrări expuse în diverse instituții și locuri publice din Germania - Kronach, Nurnberg-Furth
Ianza Cristian Sergiu () [Corola-website/Science/336040_a_337369]
-
și de demersurile premergătoare demarării lucrărilor pe lotul ÎI (județul Ilfov). În cadrul întâlnirii, au avut loc discuții referitoare la demersurile Primăriei Municipiului București pe langă Administrația Națională "Apele Române" pentru a pune în aplicare studiul de fezabilitate realizat pentru ,,Regularizarea Văii Saulei'' și care va permite deversarea în condiții de siguranță a cantităților de apă pluviala de pe suprafață întregului ansamblu ANL Henri Coandă. Istoric proiect cartier ANL Henri Coandă Terenul aferent aflat în vecinătatea aeroportului Băneasa are o suprafață de 115
Cartierul Henri Coandă a intrat în atenția Primăriei Generale by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/103945_a_105237]
-
Bugetul de Stat. Tot pentru fluidizarea traficului, la ieșirea din Sinaia spre Brașov, este proiectat și urmează să fie realizat un sens giratoriu. De asemenea, se vor finaliza Studiile de Fezabilitate privind Varianta de Ocolire Câmpina, modernizarea drumului existent pe Valea Doftanei (DJ 102I) și a drumului forestier până în Săcele, astfel încât, în 2016 să înceapă lucrările pentru a avea un drum național modern între Câmpina și Săcele. Finalizarea acestor două mari proiecte prevăzute în MPGT, Pitești - Sibiu și Comarnic - Brașov, înseamnă
CNADNR. Contractul pentru construcția autostrăzii Comarnic-Brașov, ANULAT by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104105_a_105397]