450,301 matches
-
să-i urmărească gîndurile. Dar despre asta vom vorbi mai tîrziu, cînd vom ajunge să relatăm propriile noastre întrevederi cu el. Deocamdată, îi vom schița doar portretul exterior. Străinul va fi gratulat cu "Maiestatea Voastră", "Sfinția Voastră", "Preacinstite Părinte". De fapt, Hölderlin este foarte frămîntat; aceste vizite îi sînt neplăcute, iar după aceea este mereu mai tulburat decît înainte. Iată de ce m-am arătat întotdeauna reticent cînd alții m-au rugat să-i duc la el. Totuși, mi se părea că
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
smulgă iarbă. Odată îmbrăcat, nu vrea s-o ia niciodată înainte. își înfundă pălăria pe cap, dar și-o ridică ușor cînd întîlnește un copil de doi ani, doar dacă nu este prea adîncit în gînduri. Merită amintit și lăudat faptul că localnicii care îl cunosc nu rîd niciodată de el, ci îl lasă să treacă liniștit, zicîndu-și în sinea lor: "Ah, cît de ager și de învățat a fost acest domn și acum cît e de smintit!" Nu i se
Wilhelm Waiblinger: Viața, poezia și nebunia lui Hölderlin - mărturie de epocă by Irina Airinei () [Corola-website/Journalistic/14734_a_16059]
-
tinerii compozitori încă din anii premergători primului război mondial, când a înființat Premiul de Compoziție „George Enescu”, distincție dublată de o recompensă materială oferită din propriile sale venituri. Și tot legat de devotamentul lui Enescu față de muzica românească trebuie subliniat faptul că el a acceptat să se implice cu întregul său prestigiu și cu toată energia în Societatea Compozitorilor Români, la care a fost membru fondator și Președinte, contribuind astfel la organizarea prezenței muzicii românești în viața culturală națională și străină
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
esențială a compozitorului, care arată că a acceptat nominalizarea sa ca potențial reprezentant al ținuturilor botoșănene „ca omagiu pentru MS Regele Mihai I și în semn de dragoste pentru țărănimea noastră. Pe lista intelectualilor din afară de orice partid. Insist asupra faptului că nu fac politică și că nu iau nici o obligație pe terenul politic”. Trebuie știut însă faptul că Enescu nu mai era în țară în acel moment, plecase în exil și probabil că un gest de refuz al candidaturii ar
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
omagiu pentru MS Regele Mihai I și în semn de dragoste pentru țărănimea noastră. Pe lista intelectualilor din afară de orice partid. Insist asupra faptului că nu fac politică și că nu iau nici o obligație pe terenul politic”. Trebuie știut însă faptul că Enescu nu mai era în țară în acel moment, plecase în exil și probabil că un gest de refuz al candidaturii ar fi condus la o mai atentă supraveghere a sa și poate la interzicerea plecării în SUA. Indiferent
George Enescu by Mihai Cosma () [Corola-website/Journalistic/296294_a_297623]
-
clasic pentru pian sau opera «Oedip», se vădește legătura cu folclorul nostru prin utilizarea formelor modale, ritmice, internaționale ale acestuia?”, se întreabă Emil Stratan, critic de artă. În ce privește atacul la statura morală și patriotismul compozitorului, acuzat de „colaboraționism” pentru simplul fapt că a efectuat un turneu la Moscova în anii `40, „ca istoric, Adrian Cioroianu ar fi trebuit să cunoască o mărturie a lui Ilie Kogălniceanu referitoare la un schimb de replici la care a asistat înaintea plecării muzicianului la Moscova
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]
-
lumii”, un Arthur Rubinstein spune „Enescu stăpânea întreaga paletă a componisticii” sau un Festival care poartă numele compozitorului a devenit efigie muzicală internațională, „reevaluările” unor denigratori ce-și permit necuviințe - ca să fim civilizați - nu fac decât să-i descalifice. Acest fapt este cu atât mai grav cu cât renumele internațional a lui George Enescu se bucură de tot mai multă recunoaștere peste hotare.
S-au găsit şi denigratori… () [Corola-website/Journalistic/296296_a_297625]
-
în Mircea și să joace așa cum a jucat? L-a obligat cineva să facă un film cu o scriitură cinematografică atît de mediocră? După cum, îl obligă cineva, astăzi, să apere un film slab și să încerce să rescrie istoria? De fapt, toată această poveste nu e atît o chestiune de adevăr istoric, cît una de bun simț. Trecînd de la o extremă la alta, să părăsim povestea bunului simț absent, și să ajungem la o poveste a unui cu totul alt simț
Bunul simț și al șaselea simț by Eugenia Vodă () [Corola-website/Journalistic/17233_a_18558]
-
Poate." Iar foarte avizata autoare a cărții Ion D. Sîrbu despre sine și despre lume, apărută la "Scrisul românesc", Lelia Nicolescu, atrage atenția asupra erorii de a identifica total Craiova cu "turcitul Isarlîc" din Adio Europa: Se ignoră nu doar faptul că Ion D. Sîrbu a arătat, nu o dată, că știe cît datorează urbei, dar mai ales se uită că, dincolo de un plus de pitoresc... oltenesc, lumea turcita era de găsit în epoca și la Cluj, ori București, ba chiar și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
de complexul ratării ce-l marcase după anii de detenție propulsîndu-l acolo unde îi era locul, în constelația făuritorilor de cultură a acestui neam. Și dacă nu s-a îndreptat spre alte centre culturale sau spre București s-a datorat faptului că aici la Craiova s-a simțit bine." * Îl contrazice, în interviul imaginar alcătuit de Florea Miu cu citate din volume, însuși Gary: aDe circa 22 de ani, exilat în Craiova, trăiesc melcoid într-o tot mai accentuată însingurare. Alcoolul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
care fac același lucru. Or tot ceea ce poate face istoricul onest, pentru a-și vaccina cititorii cu minte disponibilă împotriva istoriilor tendențioase sau de-a dreptul mincinoase, de azi sau de ieri, e să-i pună în gardă asupra acestui fapt, că istoria nu e o oglindă a trecutului, ci o interpretare a sa, pornind de la sursele de tot felul de care dispune istoricul. Acest hulit de multe voci manual răspunde într-un fel și întrebării ce faci atunci cînd istoria
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
istoric, dar foarte productive politic. Partidele parlamentare, vezi recentul caz al PDSR, scriu istoria care le convine și o oferă alegătorilor. Cum se poate descurca în noianul de mesaje istorico-politice alegătorul căruia nu i se oferă o minimă înțelegere a faptului că istoria nu mîngîie dureri imediate și nici nu se lasă cumpărată de mîngîierile politicienilor? Nu cumva prin vaccinarea împotriva mesajelor patetice și prin deschiderea spre o acceptare realistă a zilei de mîine?
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
un simplu consilier de specialitate, mai exact ca un adevărat partener al lui Victor Florean în acest complex și riscant proiect cultural, Mircea Bochiș a asigurat permanent nu numai nivelul valoric al participării, ci și autoritatea și credibilitatea întregului fenomen. Faptul că simpozionul este acum cunoscut în toată țara și în străinătate, că există deja liste de așteptare cu sculptorii care urmează să participe la edițiile viitoare, că prezența la Baia Mare tinde să devină un reper important în inventarul activității profesionale
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
de profesionalism și, nu în ultimul rînd, chiar o altă percepție a ideii de libertate. Pînă una alta, la Baia Mare, Victor Florean, Omul de afaceri, și Mircea Bochiș, Artistul, au creat un cuplu aproape mitologic prin raritate și prin eficiență, fapt care dovedește limpede că ne îndreptăm către o lume normală, dar care, din păcate, mai produce încă perturbații grave mentalităților retardate și conștiințelor asistate.
Construcție versus administrație (III) by Pavel Șușară () [Corola-website/Journalistic/15989_a_17314]
-
merge-mpiegecat/ Că mi-e Iancul supărat/ Pentr-un hoț de împărat...”. O istorie subliniată în puține cuvinte. Și un sentiment de vină pentru noi, cei care uităm, cei care nu mai suntem capabili să cinstim, să ne cinstim eroii și faptele lor. E oare atât de vetust acest gând, atât de nemodern, e oare naționalismul acesta al iubirii o pată atât de urâtă pe sufletul nostru candid și dăruit poftelor și intereselor de fiecare zi? Ce e urât în gestul americanilor
Este Iancul supărat … by Nicolae Dan Fruntelată () [Corola-website/Journalistic/296297_a_297626]
-
și formarea unui nou stat. Argumentând cu prezervarea specificului cultural propriu și cu deosebirile de orientare politică, au dus diferendele până acolo încât, după cum se știe, după alegerile din 2010, țara nu a avut Executiv aproape doi ani. Dat fiind faptul că aceiași politicieni afirmă că Flandra s-ar putea susține singură - regiunea flamandă a Belgiei înregistrează un PIB pe cap de locuitor de circa 30.100 de euro (120% din media UE) - ideea unui referendum continuă să fie adusă periodic
Secesionismul, o „soluţie” primejdioasă () [Corola-website/Journalistic/296293_a_297622]
-
singură - regiunea flamandă a Belgiei înregistrează un PIB pe cap de locuitor de circa 30.100 de euro (120% din media UE) - ideea unui referendum continuă să fie adusă periodic în prim-plan. În același timp, nu se poate ignora faptul că economia Flandrei este puternic centrată pe export, în principal cu statele membre UE (Germania, Franța, Marea Britanie etc). Ce s-ar întâmpla dacă Flandra nu ar mai fi parte a blocului comunitar urmare a unei eventuale secesiuni, este ușor de
Secesionismul, o „soluţie” primejdioasă () [Corola-website/Journalistic/296293_a_297622]
-
cu statele membre UE (Germania, Franța, Marea Britanie etc). Ce s-ar întâmpla dacă Flandra nu ar mai fi parte a blocului comunitar urmare a unei eventuale secesiuni, este ușor de estimat pentru prosperul PIB amintit... O puternică rumoare a stârnit faptul că, în ciuda unei autonomii extinse, care face ca această provincie să poată fi considerată aproape un stat, Catalonia a continuat, în ultimii ani, să organizeze tot felul de acțiuni prin care să-și obțină independența. Cu 16% din populația totală
Secesionismul, o „soluţie” primejdioasă () [Corola-website/Journalistic/296293_a_297622]
-
criză care au blocat activitatea Parlamentului în mai multe rânduri. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în anii viitori, în condițiile în care Serbia nu acceptă independența provinciei, și cum va arăta harta Serbiei în UE... Amintim totodată și faptul că unele țări asiatice sunt atente la vechi mișcări secesioniste. Astfel, în Japonia, separatiștii din Insulele Ryukyu (fost regat independent în Evul Mediu) au o tradiție în a „tulbura apele” interne (în anii 1970, mișcările separatiste de aici s-au
Secesionismul, o „soluţie” primejdioasă () [Corola-website/Journalistic/296293_a_297622]
-
autoarea mi-a spus "uitați viu, parcă ieri le-am primit. Cînd le recitesc, el este ca și viu". Un concert de pian asupra căruia nu m-am concentrat deloc, se auzea discret dintr-o altă încăpere, readucînd-mi în memorie faptul că și scrisorile poartă din cînd în cînd amprenta pasiunii muzicale a celor doi protagoniști ai romanului. Ne-am așezat apoi la o mare masă rotundă, în dreptul unei ferestre, într-o vastă cameră ai cărei pereți erau acoperiți de rafturi
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
a survenit subit, mi-a venit totuși ideea de a edita acest schimb de scrisori împreună cu istoria relației noastre fiindcă eu cred că în această relație există ceva paradigmatic. Aș putea spune că această iubire, care a fost imposibilă de fapt, amintea de acele întîmplări omenești care par a avea un caracter mitic. Un bărbat în vîrstă și o femeie tînără, plină de așteptări - iată o combinație demnă de o "narațiune" pe care am realizat-o legînd scrisorile de povestea întîlnirilor
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
același pe care-l cunoaștem din aforismele sale, desigur cu unele excepții. Fiind profesoară de filozofie, v-ați putut imediat da seama de acele pasaje care nu fac parte din ceea ce s-ar putea numi "gîndurile cioraniene"... Mă miră puțin faptul că întrevedeți în aceste scrisori o asemănare cu aforismele. Eu nu le-am receptat ca atare. Ce-i drept, se întîmplă însă, din cînd în cînd, ca Cioran - neputîndu-și realiza idealul unei relații amoroase intensive - să recadă în melancolie și
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
înclinăm, cînd avem șansa de a-l întîlni în carne și oase, să proiectăm asupra imaginii sale reale, impresiile pe care ni le-a lăsat lectura operei? Si în această ordine de idei aș vrea să știu dacă pentru dumneavoastră faptul de a-l fi cunoscut personal și intim pe Emil Cioran, a însemnat o decepție, o binefacere sau a fost doar o relație melancolică, lipsită de viitor? Grozav! Aveți dreptate în fiecare din cele trei supoziții! Fiecare din aceste trei
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
picioare îi cade o castană care se pocnește și ecoul stîrnit în spirit de zgomotul desprinderii, ieșirii fructului din coajă, această întîmplare cu totul minoră care nu avea legătură cu nimic, îl cufundă într-o stare de miracol, în beția faptului împlinit ca și cînd nu ar mai exista întrebări ci doar răspunsuri - după care, pragamtic, ironic aproape, conchide că astfel s-a decis să-și continue plimbarea. Ei bine, am fost pur și simplu încîntată. în paginile cărții dumneavoastră se
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
un salariu foarte bun, putîndu-l astfel întreține și pe Cioran. Numai că, ori de cîte ori se anunța un interviu, trebuia creată impresia că el trăiește "singur" și acest neadevăr i l-am reproșat mereu deși Simone spunea că de fapt totul este în ordine. Eu însă nu mi-am putut da seama pe deplin dacă ea era convinsă că "totul era în ordine"... Oricum, Cioran a fost un bărbat căruia i-a plăcut mult să rîdă, care a ținut la
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]