47,342 matches
-
și cariilor, dându-se jos tencuiala. De asemenea, s-a înlocuit acoperișul din tablă cu unul nou. Biserica Sfântul Dumitru din Rudești este construită în plan triconc (în formă de cruce), având abside laterale dreptunghiulare și absida altarului poligonală, iar pereții nordic și sudic alungiți. Edificiul are pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate, aceștia fiind placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Biserica este compartimentată în
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
asemenea, s-a înlocuit acoperișul din tablă cu unul nou. Biserica Sfântul Dumitru din Rudești este construită în plan triconc (în formă de cruce), având abside laterale dreptunghiulare și absida altarului poligonală, iar pereții nordic și sudic alungiți. Edificiul are pereții din bârne de brad cioplite și îmbinate, aceștia fiind placați cu scânduri mici tratate împotriva incendiilor și cariilor. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Biserica este compartimentată în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar
Biserica de lemn Sfântul Dumitru din Rudești () [Corola-website/Science/317161_a_318490]
-
al construcției, deși nu există atestări documentare precise care să confirme această dată. Biserica avea inițial dimensiuni mult mai mici, fiind formată dintr-un pronaos („tinda muierilor”), naos și altar. Delimitarea dintre pronaos și naos se făcea doar printr-un perete fals, acoperit cu icoane. Conform tradiției locale, biserica a fost donată în anul 1884 de către sătenii din Frătăuții Vechi (unde se construise o biserică nouă în 1881) și strămutată în Călinești-Enache, unde a fost reclădită pe un teren dăruit de
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
căpitanului Teodor Pauliuc (1900 - 1939), erou al Armatei Române, iar al doilea mormânt este al Ioanei Divisevici (1995 - 2003), fiica preotului paroh Orlando Divisevici. Biserica de lemn din Călinești-Enache este construită din bârne de brad, cioplite și îmbinate în „cheotori”. Pereții din bârne sunt placați în interior și în exterior cu scânduri vopsite în culoarea albă. Ea are un soclu de piatră înălțat pentru protejarea tălpilor, din cauza faptului că terenul pe care s-a construit biserica este ușor denivelat. Inițial acoperită
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
ale bisericii este o bârnă cioplită în formă de frânghie susținută pe toată lungimea sa de un registru de denticuli, care înconjoară construcția în exterior. Se observă o lipsă de continuitate a frânghiei (în special pe latura de nord) în peretele nou ce închide zona mărită a pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor aflat pe latura de sud. Pronaosul este de formă dreptunghiulară (5.65x3.50
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
pe latura de sud. Pronaosul este de formă dreptunghiulară (5.65x3.50 metri) și are o fereastră pe latura de vest (0.85x1.15 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu trei deschideri inegale. Pe toată lungimea acestui perete se află o bandă decorată cu motive geometrice executate stângaci. Naosul are trei ferestre: câte o fereastră în axele absidelor laterale, care au fost lărgite la dimensiunile de 0.85x1
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
65x3.50 metri) și are o fereastră pe latura de vest (0.85x1.15 metri). La partea superioară, el are o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu trei deschideri inegale. Pe toată lungimea acestui perete se află o bandă decorată cu motive geometrice executate stângaci. Naosul are trei ferestre: câte o fereastră în axele absidelor laterale, care au fost lărgite la dimensiunile de 0.85x1.15 metri și o fereastră de aceleași dimensiuni formată prin
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și fără rupere în pantă. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, câte una în absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
turle și fără rupere în pantă. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, câte una în absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului și una în axa absidei pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, câte una în absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului și una în axa absidei pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
altarului, câte una în absidele laterale, una în peretele nordic al pronaosului și una în axa absidei pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
axa absidei pronaosului). În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea inițial eșafodajul turnului-clopotniță. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea inițial eșafodajul turnului-clopotniță. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală. Naosul are și el
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și are două ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea inițial eșafodajul turnului-clopotniță. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală. Naosul are și el o formă
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
două ferestre (una în peretele vestic și alta în peretele nordic). Peretele vestic are formă poligonală cu trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea inițial eșafodajul turnului-clopotniță. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În axa absidelor laterale se află câte o fereastră dreptunghiulară terminată în arc de cerc. El are o boltă semicilindrică. Altarul are o
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
curte boierească și necropolă a familiei logofătului Tăutu, diplomat al domnitorilor Ștefan cel Mare și Sfânt (1457-1504) și Bogdan al III-lea (1504-1517). Logofătul avea în zonă moșii întinse și o curte boierească. Data începerii construcției nu este cunoscută. Pe pereții bisericii au fost găsite grafite din anul 1494, iar patru morminte din pronaos datează din anii 1494-1495 și martie 1499, ceea ce duce la concluzia că în acei ani biserica era aproape terminată, nefiind terminată probabil pictura și nefiind înzestrată cu
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
o scară mobilă sau prin interior printr-o străpungere în bolta pronaosului. Această încăpere fără ferestre are trei deschideri terminate în arc frânt. În interior, biserica este împărțită în pronaos, naos și altar. Între pronaos și naos se află un perete străpuns de ușă dispusă în ax. Aceste încăperi au bolți semicilindrice în stil romanic, întărite prin patru arcuri dublouri paralele, sprijinite de pilaștri formați din mănunchiuri de câte trei coloane angajate în pereții laterali. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
Între pronaos și naos se află un perete străpuns de ușă dispusă în ax. Aceste încăperi au bolți semicilindrice în stil romanic, întărite prin patru arcuri dublouri paralele, sprijinite de pilaștri formați din mănunchiuri de câte trei coloane angajate în pereții laterali. Catapeteasma bisericii datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea (1792), fiind realizată cu cheltuiala lui Ieremia Jicnicerul, proprietarul de atunci a moșiei de la Bălinești. Ea este lucrată din lemn de tei și alcătuită din trei rânduri de icoane. Este
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
1499, pe baza mai multor fapte: cele de ordin istoric-politic, imaginea bisericii din tabloul votiv în care autorul credea că recunoaște prezența picturii exterioare și prezența scenei Asediul Constantinopolului, pictat sub pisanie. Pisania a fost montată în zidărie înaintea pictării pereților exteriori, acest lucru fiind dedus din faptul că ultima literă din numele lui Dragotă Tăutulovici, pisarul inscripției, este obturat parțial de zidărie. Pictura exterioară s-a degradat pe zone foarte mari, fiind aproape complet distrusă ca urmare a desprinderii straturilor
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
sfinți. În naos sunt reprezentate numeroase scene din viața Mântuitorului Iisus Hristos, minunile și patimile sale. Sunt de menționat scenele din "Ducerea la judecată a lui Iisus", "Ducerea crucii", "Urcarea pe cruce", "Răstignirea" sau "Așezarea în mormânt". Biserica păstrează pe peretele sud-vestic al naosului și tabloul votiv în care logofătul Tăutu închină biserica la picioarele Mântuitorului. Logofătul este reprezentat alături de familia sa, soția sa Margareta, fiica lor Anastasia, viitoarea soție a logofătului Teodor Bubuiog (ctitorul Mănăstirii Humor) și fiii săi, Pătrașcu
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
Spălarea picioarelor", două scene cu "Împărtășirea apostolilor", "Cina cea de taină", "Mormântul lui Iisus", "Învierea prin pogorârea la iad", "Jertfirea lui Isac" etc. Pe calota boltei este reprezentată Maica Domnului cu pruncul, înconjurată pe laturi de câte doi îngeri. Pe pereți se întâlnesc și grafite, unele datate ca "Eremia biv logofăt Grecul 1598". Ansamblul pictural interior este în prezent în restaurare sub coordonarea unui profesor restaurator din București. În pronaosul bisericii se află gropnița familiei Tăutu, aici aflându-se nouă lespezi
Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești () [Corola-website/Science/317167_a_318496]
-
siretean Mihai Teliman (1863-1902), ambii profesori de la Liceul „Lațcu Vodă” din Siret, ș.a. Biserică de lemn din Mănăstioara-Siret este construită în totalitate din bârne de stejar. Ea se sprijină pe un soclu de piatră. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri dispuse vertical și vopsite în culoarea portocalie. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă. Deasupra naosului se înalță o turla octogonala, de dimesiuni considerabile, în vârful căreia există o cruce. Alte două cruci
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
mare decât celelalte două. Absida altarului are forma pentagonala și este decroșata față de restul corpului construcției. Pridvorul se încheie către vest cu o contraabsidă nedecroșată, cu trei laturi. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare: una în peretele nordic al pridvorului și cealaltă în peretele format de decroșul altarului, în partea sudică a absidei altarului. De asemenea, biserica are 17 ferestre în total. Există o fereastră în formă de cerc, dispusă în partea superioară a peretelui vestic al
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
forma pentagonala și este decroșata față de restul corpului construcției. Pridvorul se încheie către vest cu o contraabsidă nedecroșată, cu trei laturi. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare: una în peretele nordic al pridvorului și cealaltă în peretele format de decroșul altarului, în partea sudică a absidei altarului. De asemenea, biserica are 17 ferestre în total. Există o fereastră în formă de cerc, dispusă în partea superioară a peretelui vestic al contraabsidei, sub streașina. Alte nouă ferestre de
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
una în peretele nordic al pridvorului și cealaltă în peretele format de decroșul altarului, în partea sudică a absidei altarului. De asemenea, biserica are 17 ferestre în total. Există o fereastră în formă de cerc, dispusă în partea superioară a peretelui vestic al contraabsidei, sub streașina. Alte nouă ferestre de dimensiuni mai mari și încheiate în arc de cerc la partea superioară sunt dispuse astfel: câte două în latura centrală a celor două abside laterale, două în absida altarului (una orientată
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]