46,103 matches
-
62, în ciuda faptului că politica New Deal ar fi trebuit să reprezinte un avantaj considerabil în această direcție. Pe de altă parte, ipoteza contrară spune că atât politicile welfare, cât și politicile de recunoaștere au avut ca principal motor problemele rasiale și ale minorităților în general 63. În parte, această dificultate provine din transformarea multiculturalismului american în model standard de analiză a raportului dintre diversitate, redistribuire și recunoaștere 64. Astfel, pe baza acestui model, a fost făcută predicția că statele welfare
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
propria afirmare, dar și la consolidarea unirii. Din perspectivă teoretică, localismul ca fenomen de explorare a valorilor locale, se intersectează astfel cu ideea de provincialism. Preluând abordarea filosofului american Josiah Royce, ce analiza la început de secol XX implicațiile diferențierilor rasiale și provinciale din Statele Unite, provincialismul s-ar defini prin două abordări complementare. Pe de o parte, termenul desemnează totalitatea tendințelor sociale, a tradițiilor, manierelor, valorilor, formelor de limbaj și civilizație dintr-o anumită zonă. Pe de altă parte, provincialismul indică
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
acestei mentalități, Germania, de exemplu, atinge de-abia În 1970 procentul de posesori de automobile al Statelor Unite din 1920. De cele mai multe ori, În literatura de specialitate și În practicaurbană, sprawl-ul urban este privit negativ, Îi sunt atribuite segregarea economică și rasială, pierderea comunității, alterarea terenurilor agricole, sărăcia, criminalitatea, degradarea calității vieții umane. Cu toate acestea, există voci care se Îndoiesc că dispersia urbană În sine ar fi vinovată de aceste aspecte, afirmând că o dezvoltare compactă nu ar lecui problema traficului
Polarităţile arhitecturi by Ilinca PĂUN (CONSTANTINESCU) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92982]
-
solide. Subordonarea activității lor politicii Partidului Comuniștilor și a altor formațiuni similare se face din dorința obținerii unor beneficii materiale, a unei funcții politice, pentru publicarea teoriilor lor aberante, printre care se numără inexistența poporului român actual sau existența deosebirilor rasiale dintre cele trei popoare latine est-europene (moldovenesc, valah și ardelenesc). În urmă cu jumătate de secol, în 1943, Gheorghe Brătianu atrăgea atenția asupra efectelor revenirii la nedreptatea istorică din 1812: „Cu toate că principiile dreptului și respectului unității etnice și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
folosesc manualele de Istoria României (o simplă privire aruncată asupra manualelor folosite în România i-ar dezvălui că acestea evocă „Istoria Românilor”). Atitudinea domnului Vasile Vieru ia în acest material o formă periculoasă chiar pentru existența statului român, precum și conotații rasiale: la sud de Carpați populația daco-romană a intrat în contact direct cu protobulgarii. „De aceea, populația băștinașă dintre Milcov, Dunăre și Carpații Meridionali se numesc Munteni, ei având culoarea pielii măslinie (brună palidă). O asemenea asimilare a avut loc și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Țara Moldovei a fost întemeiată și națiunea moldovenească și limba moldovenească n.n.). Evident că revine asupra împărțirii „românilor” (a căror existență nu o recunoaște în continuare) în cele trei națiuni componente, moldoveni, valahi și ardeleni, fiecare cu culoarea și trăsăturile rasiale specifice. Face o apologie a istoriei neamului getic, care locuia întregul „masiv balcanonistrean, carpato-pontic” și cere cititorilor să ia aminte „pe ce spațiu imens au trăit strămoșii moldovenilor - geții - care, practic, n-au avut nimic comun cu Dacia Traiană! Dacii
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
valahilor: sunt ei daci romanizați care au părăsit spațiul intracarpatic, sunt o ramură a moldovenilor? Oricum, socoteala nu se potrivește: din două popoare - dac și get - au rezultat mai multe, mai exact un număr de trei, evident și de apartenențe rasiale diferite. În nici un caz nu trebuie să pierdem din vedere nici influența altor etnii, de alte culori: bulgari, ungaro-sași și slavi răsăriteni. Însă, întrucât apropierea, dacă nu similaritatea între limba vorbită la est de Prut și la vest de acesta
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
masă a Parlamentului”. În ceea ce privește cenzura propriu-zisă, articolul 14 se completează cu un nou alineat, 6, în care se menționează: “se interzice editarea literaturii care conține contestarea și defăimarea statului și a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură națională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violență publică, precum și alte manifestări ce atentează la regimul constituțional”. La mijlocul anului 2009 guvernul a propus comasarea a două centre științifice ale Academiei de Științe, anume Institutul de Filologie și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Repere teoretice în biopolitică, achizițiile științifice de pînă acum, sporul cognitiv al cercetărilor întreprinse de Maria Bucur (v. Eugenie și modernizare în România interbelică, 2005), Marius Turda (v. Modernism and Eugenics, 2010) sau Lucian T. Butaru (v. Rasism românesc. Componenta rasială a discursului antisemit din România pînă la al Doilea Război Mondial, 2010), pentru a aminti doar cîteva nume. Viorella Manolache aderă, neîndoielnic, la ideea că perioada 1918-1948 nu poate fi înțeleasă, cum scrie undeva Marius Turda, doar prin lectura lui
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vremii) a învelișului filosofico-politic al termenului". Iar cel care va da semnalul unui fel de început o cercetare parcă nesincronizată cu evoluția temei în spațiul european va fi Iuliu Moldovan, discursul său despre statul biopolitic încercînd "ameliorarea unora dintre calitățile rasiale vernaculare", accentul căzînd pe familie, considerată a fi "punctul nodal al ordinii biopolitice ancorată în eugenie". Era vorba de "o tentativă de bio-logizare a identității naționale oferite de/prin biopolitică", o situație aparte în care relația cu totul particulară dintre
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
l-a jucat în piesa-proces pe care istoria o juca în ziua respectivă"94, ar constata "golul pe care acea zi l-a dezvăluit"95 în ce îl privește, "gol", lipsă, deficit sau neajuns pe care "nici o teorie despre problemele rasiale, nici o statistică, legislație sau simplă întreprindere pedagogică"96 nu îl poate umple. Chapman mai spune o dată, cât se poate de clar, în ce constă acel "gol", al cărui efect asupra oamenilor care au asistat, precum niște obiecte, la scenă respectivă
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
astfel că retorica sa va aborda fenomenul din perspectivă "pur simptomatică"396. Pe acest drum, Hitler se și află, deja, în căutarea "cauzei" responsabile pentru apariția unor astfel de "simptome", pe care o "derivă, desigur, din medicamentul său, teoria sa rasială cu ajutorul căreia putea oferi o interpretare noneconomică unui fenomen generat de economie"397. Astfel, apreciază Kenneth Burke, Hitler abuzează, din nou, de modelul gândirii religioase. Propunerea sa, potrivit căreia "cauza" turbulențelor inerente forului parlamentar este de natură noneconomică, procedează în
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
mâinile economiei "ariene""419. Este un element al doctrinei sale la care, observă Burke, Hitler nu va renunța pe tot parcursul lui Mein Kampf. Logica sa este inexorabilă: crizei economice trebuie să i se identifice cauza. Cauza este de natură "rasială". Cauza este evreul. Evreul înseamnă distrugere. Pentru a continua propriul proiect (constructiv), arianul "trebuie să distrugă distrugerea întreprinsă de evreu"420. Mai mult, notează Burke, Hitler nu va renunța niciodată la disocierea dintre starea proastă a Germaniei și războiul mondial
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
război, treptat, mai întâi pe seama "otrăvirii morale, vizibile tuturor, [...] a diminuării instinctului de autoconservare [...] care începuseră să submineze fundamentele Poporului și ale Reich-ului cu mulți ani înainte"423, apoi pe seama evreului, expresie exterioară a "păcatului împotriva sângelui și al degradării rasiale"424, cu alte cuvinte, al "decăderii morale"425 care, doar în aparență, reflectă o stare interioară a națiunii germane. În fapt, cauza bolii naționale este mereu aceeași și, așa cum toate drumurile (materiale) duc la München, tot așa toate raționamentele discursive
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
defavorizați, pe când în alte zone incidența este mai mare la cei cu status socio-economic bun [17]. Acest ultim lucru este legat cel mai probabil de stilul de viață, de obiceiurile alimentare sau de alți factori asociați. FACTORII ETNICI În ceea ce privește diferențele rasiale, incidența pare să fie mai mare la populația de culoare (din Stalele Unite) decât la albi, chiar dacă în ultimul timp diferența a început să diminue. Diferențele între cele două incidențe sunt explicate doar parțial de rata privind fumatul, mult mai
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92183_a_92678]
-
mai adesea, boala apare în Orient cu o incidență de 1-2% în timp ce incidența în SUA, raportată de Restrepo și colaboratori [15] pe baza unor studii necroptice, a fost considerabil mai mică: 0,11%. Motivele unei incidențe crescute în anumite grupuri rasiale se pot, în parte, explica printr-o componentă ereditar-genetică a bolii legată de haplotipurile HLA (14). Kerr și colaboratori au calculat că în SUA, boala Takayasu apare la 2,6 pacienți dintr-un milion pe an [9]. Aortita, la pacienții
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
1815 și 1829, relațiile dintre cele două Mari Puteri au fost mai curând cordiale, Londra încercând să rezolve toate problemele pe cale diplomatică. Interesele politice, economice și strategice al Rusiei, în special în sud-estul Europei erau justificate prin concepte religioase și rasiale. Panortodoxismul și panslavismul operaționalizate la nivelul relațiilor internaționale ar fi de neconceput astăzi; acestea erau însă argumente deosebit de convingătoare în epocă, destinate a masca intențiile pur expansioniste ale Rusiei. Dacă împărțirea Poloniei a creat emoții mai curând în sânul opiniei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
al S?n?ț??îi) procur? sociologiei resurse imense, ceea ce permite �nmul?irea centrelor de cercetare, a societ??ilor savante ?i a revistelor. Triumf? empirismul cuantificator ?i func?ionalismul-structuralist. E?ecul programului de lupt? contra s?r?ciei, agită?ia rasial?, revolu?ia cubanez?, �nceputul r?zboiului din Vietnam etc. vor determina pe unii s? se �ntrebe asupra temeiului postulatelor func?ionaliste. �Sociologia critic?� �?i va afla principalul inspirator �n C. Wright Mills care denun?? alienarea claselor mijlocii, c�rd??ia
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Sociologii de origine evreiasc? emigreaz? din Germania anului 1933, dup? Anschluss-ul din Austria (Mannheim �n Anglia, Oppenheimer �n Statele Unite via Paris ?i Ierusalim, Elias �n Anglia via Elve?ia ?i Fran?a). Theodor Geiger, care a criticat cu curaj politică rasial? nazist? (1933, 1934) s-a refugiat �n Danemarca. Filosofii neomarxi?ți de la Institut f�r Sozialforschung creat �n 1923, la Frankfurt, de c?tre guvern, se exileaz? �n SUA unde aceast? �?coal? de la Frankfurt� va fi primit? de c?tre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
timp, acestea au putut fi �n?bu?ițe; mai apoi �ns?, o dat? cu precipitarea unor episoade grave pe care politicienii nu le-au mai putut st?p�ni (e?ecul programului de lupt? contra s?r?ciei, agită?ia rasial?, revolu?ia cubanez?, �nceputul r?zboiului din Vietnam), criza societ??îi americane atrage dup? sine pe cea a acestui tip de sociologie [9]. Unii se vor �ntreba asupra temeiului postulatelor func?ionaliste, al?îi vor face s? renasc? �ntreb?ri
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a., 1968) sau ale tuturor �oportunit??ilor� (Blau ?i Duncan, 1967), dar al c?ror model cultural �?i pierduse legitimitatea, avea s? se �ngroa?e valul denun??rîi inegalit??îi ?i opresiunii sub toate formele (politic?, economic?, cultural?, social?, sexual?, rasial?). Evident c?, sociologia nu putea s? nu-i resimt? efectele. Interpelat? ?i mobilizat?, ea a ocupat, �ntr-o prim? etap?, un loc central �n dezbaterile intelectuale. �ns? �n Statele Unite (?i, mai larg, �n lumea anglo-saxon?), ca ?i �n Fran?a, ea
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
a fost cel căruia „Judenhass” (ura față de evrei) i s-a părut că sună prea blând, așa că, în 1879, a lansat termenul de „antisemit”. Numai că astăzi s-a ales praful de teoriile secolului al XIX-lea după care grupurile rasiale și cele lingvistice se suprapun până la identificare, așa că întemeietorului infamei Antisemitenliga nu i se poate atribui nici măcar trista performanță de a-i fi dezmoștenit pe arabi de originile lor semitice. Prin iraționalitate, durată și cruzime, conflictul din Orientul Mijlociu rămâne cel
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
inocenți, printre care un procuror și câțiva ofițeri de poliție, acuzați într-o murdară înscenare de răpire și viol a unei adolescente afro-americane. Discursul lui Farrakhan a fost mai puțin inflamant ca altădată. Totuși, dacă spre a-și rezolva tensiunile rasiale, a eradica inegalități și a curma activități criminale, America se lasă la mâna unor Farrakhan și Sharpton ori la cea a unor grupuscule neonaziste, anii care vin pot fi foarte agitați. Rasismul și criminalitatea nu sunt de o singură culoare
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
și protestanți. În ciuda tuturor eforturilor Inchiziției, comunități de evrei izolate au supraviețuit în munții Spaniei. Unii au fost descoperiți relativ recent, păstrând încă tradiții specifice, dar căror semnificație au pierdut-o. Motivul principal al acestor expulzări nu era de ordin rasial, ci unul pecuniar, legat de „indispoziția” capetelor încoronate și a Bisericii de a returna datoriile angajate față bancherii evrei. Tot în Evul Mediu apare și steaua galbenă, purtată ca semn de recunoaștere și impusă de autorități evreilor, din dorința de
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
a eradica pericolul evreiesc și cel „ungaro-semitic”. Colecția de eseuri numită Mustul care fierbe, publicată de Goga în 1927, redă sugestiv creșterea poziției sale extremiste. El vedea o situație de război între români și evrei și chema la apărarea „purității rasiale”, a „privilegiilor sângelui”, și ale „adevărurilor organice ale rasei”; avertiza că desfășurarea evenimentelor „împingea răbdarea tradițională a poporului către limitele sale extreme” și propovăduia o „furtună purificatoare” în care tineretul va salva națiunea de „paraziți”. Goga convoca o „ofensivă națională
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]