45,222 matches
-
unei școli naționale, care să impună o estetică proprie, novatoare. Nu se pune problema unor "lupte de școală" și a unor delimitări, diferențieri pe baza unor estetici minuțios și clar formulate, fapt caracteristic pentru cultura plastică franceză. În absența unei tradiții solide în arta plastică, mai importantă apare formarea unor artiști români care să configureze o identitate proprie artei plastice românești. Astfel, eclectismul bine temperat al asociației, deschis oricărui gust sau sensibilități artistice autentice, nu se bazează pe o selecție drastică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Gauguin, refugiat în Tahiti pentru a redescoperi acolo un paradis pierdut al originilor, abordarea temei orientale de către Cecilia Cuțescu-Storck nu se află sub influența unui milenarism nostalgic, ci împărtășete, mai degrabă, atracția unui sens ascuns al lumii, încifrat de o tradiție ancestrală, care reușește să se comunice în absența tahitienilor sau a altor seminții din Extremul Orient, prin intermediul "orientalilor" autohtoni, țiganii. Cecilia Cuțescu-Storck scoate tema de sub incidența pitorescului, pentru a o încărca simbolist de semnificații. Alegerea modelelor este mai puțin importantă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
similitudinea, gradul de rudenie a compozițiilor artistei în raport cu cele ale pictorului francez. Faptul a putut stârni și respingere, un critic precum scriitorul Cazaban vorbește despre modelele alese de pictoriță ca despre niște "monștri în spirt". Cecilia Cuțescu-Storck se distanțează de tradiția romantică a mitului țiganilor ca populație intinerantă, cu propriile sale obiceiuri, cu un gust pronunțat al libertății și a căror viață afectivă este marcată de o pasiune adesea violentă. În plus, așa cum observă și Serafina Brukner, Cecilia Cuțescu-Storck nu mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
simbolisto-decadentă resimțită ca epuizată și al cărei instrumentar este exhibat demonstrativ în felul unei mutatis mutandis postmoderne denudări a procedeului. XI.2. Salomeea în arta plastică Salomeea este o figură de frontieră, între istorie și mit, o figură cu o tradiție îndelungată în arta plastică, asociată uneia dintre imaginile obsedante din literatura și arta decadentă aceea a "capului tăiat" (le chef coupé), imagine pe care Jean de Palacio (în Figures et formes de la décadence) o asociază "unuia dintre marile arhetipuri fabuloase
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Kuryluk, Salome and Judas in the Cave of Sex. The Grotesque: Origins, Iconography, Techniques 546. Ewa Kuryluk urmărește pe filiația estetică a sărutului Salomeei pe buzele capului tranșat al sfântului Ioan, introdus în circulație de piesa lui Oscar Wilde și tradiția iconografică a secvenței neotestamentare a sărutului lui Iuda. Erwin Panofski îi consacră un studiu, semnalând criteriile după care se poate disocia între Salomeea și o altă figură asociată lui diminutio capitis, Judith. Trebuie menționat aici și studiul Corinei Teacă, Images
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu o sinuoasă istorie culturală, circumstanțiat însă decadent în mediile secesioniste pe care le frecventase pictorița în Germania, dar și în spațiul de cultură franceză, unde a cunoscut succesul piesa lui Oscar Wilde. Pictorița realizează o abatere asumată estetic de la "tradiția" biblică, dar și de la reprezentările de factură decadentă, care modelau personajul ca pe un recipient deopotrivă al frumuseții și ororii, o femme fatale. Aerul de fatalitate imanentă al Salomeei, dublat de fascinul erotic, se resoarbe în reprezentările Ceciliei Cuțescu- Storck
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un panou de grup mare, de 1.20 pe 1 m. Și pictat în "encaustique", reprezentând o variantă a acestui subiect biblic: "Călăul aducând Salomeei capul Sfântului Ioan". I-am dat o atitudine de înduioșare căci, îmi plăcea să contrariez tradiția, reprezentând o Salomee pocăită, în locul celei inconștiente din biblie"555. În Salomeea (1913) (vezi planșa 3), aceasta se apleacă cu dragoste asupra capului detașat de trup al sfântului Ioan. Este aici ceva din sărutul furtiv transformat uneori în îmbrățișare a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fără să mai afișeze nimic din ceea ce definea feminitatea devorantă a Salomeelor decadente. Fără îndoială, din ciclul picturilor având-o ca temă pe Salomeea, aceasta afișează cel mai pronunțat influența iconografiei bizantine. O altă variantă interesantă care se desprinde de tradiția decadentă a temei, Salomeea oferind capul sfântului Ioan, o înfățișează pe Salomeea oferind capul sfântului Ioan chiar mamei sale, Herodiada. Și aici devine vizibil eclectismul tablourilor Ceciliei Cuțescu-Storck, care autohtonizează tema. Cele două personaje apar unul în profil, Salomeea, și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
malefică, prezidează acest conclav al exacțiunilor venerice prin care bărbatul își pierde capul, iar virtuțile sunt decadent inversate rezidând "in lombis" și nu celest în Organon-ul sufletului, Inima, sau cel al rațiunii, Creierul. Moartea nu mai apare ca în tradiția iconografică ca o femeie bătrână cu coasa sau sub forma celor patru cavaleri ai apocalipsului ca la Dürrer sau a unui schelet ținând în mâini o clepsidră ca în dansurile macabre ale lui Hans Holbein, ci sub forma unei nimfete
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pompeian, cu lambriurile de un roșu stins, ca și mobila, având ici-colo ornamente românești. Pe pereți, lucrări de Verona, de Ștefan Popescu, de Simonidi, de frate-meu"580. Sunt situații unde importul estetic este menit să evoce, dimpotrivă, înrădăcinarea în tradiția românească de sugestie liturgică. "Candelabrele peste tot în stil danez, de alamă lustruită, imitație perfectă a policandrelor noastre bisericești"581. Scara are în drum o loggia, unde se află un bust în marmoră realizat de Paciurea, bust care consacră amintirea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
timp, el forma centrul feței templului, loc sacru de veche venerație grecească. Cu toate acestea, contextul practic în care întregul tablou stătea, permite să tragi concluzii cu privire la indiferenta, triviala și ludica manipulare (de către artist) a formelor și motivelor "sanctificate" de tradiție: Structura ascundea o cabină pentru schimbatul hainelor, destinată modelelor"586. Așa cum mărturisea în memorii, Cecilia Cuțescu-Storck vizitase atât casa lui Stück, cât și pe cea a lui Lenbach, mărturisind că "în atelierele lor luxoase și pline de gust mi-am
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Revista "Dilema", nr. 265, 27 februarie-5 martie, 1998. 256 Petre Popescu-Gogan, Ecouri eminesciene în arta plastică, Editura Meridiane, București, 1994. 257 Constantin Noica, Eminescu sau gânduri despre omul deplin al culturii românești, Editura Eminescu, Bucurșeti, 1975. 258 Ioan Stanomir, Eminescu: tradiția ca profeție politică, Editura Bastion, Timișoara, 2008. 259 Relatarea impresiei adânci produse asupra lui Caragiale de imaginea degradării ultime a poetului, relatare consemnată de Otilia Michail-Oteteleșanu, este elocventă în acest sens pentru a mai insista. 260 Un amănunt precum cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
2. 422 Ibidem, p. 2. 423 "Exposition "Iliana"", în L'Indépendance Roumaine, 22e Année, nr. 6402, Jeudi 26 Mars (7 Avril) 1898, p. 2. 424 Ibidem, p. 1. 425 Vezi eseul lui Erwin Panofsky, ""Et in Arcadia ego": Poussin și tradiția elegiacă", în Artă și semnificație, Editura Meridiane, traducere de Ștefan Stoenescu, Cuvânt înainte de Mihai Gramatopol, București, 1980. 426 D. Karnabatt, Un pictor poet, p. 1. 427 Ibidem, p. 2. 428 Miroslav, "Cronica artistica. O privire asupra expozițiunei "Tinerimei Artistice"", în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prezentate se situează la confluența mai multor domenii științifice și aplicative cum ar fi: psihologia, sociologia, economia, managementul, tehnica. Comportamentul consumatorului este creionat În funcție de o serie de fenomene psihosociale care i-au determinat devenirea cum ar fi mediul cultural și tradițiile popoarelor, identitatea de gen, prejudecățile și schimbarea mentalităților, dinamica de grup și manipularea. De la fenomenele ce definesc tradiții și obiceiuri În comportamentul consumatorului se face trecerea către explicitarea unor efecte psihosociale noi cum ar fi shoppingul - aspecte terapeutice și patologice
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
tehnica. Comportamentul consumatorului este creionat În funcție de o serie de fenomene psihosociale care i-au determinat devenirea cum ar fi mediul cultural și tradițiile popoarelor, identitatea de gen, prejudecățile și schimbarea mentalităților, dinamica de grup și manipularea. De la fenomenele ce definesc tradiții și obiceiuri În comportamentul consumatorului se face trecerea către explicitarea unor efecte psihosociale noi cum ar fi shoppingul - aspecte terapeutice și patologice, antinomiile individului - Între a fi unic sau exemplar de serie, gestionarea crizelor În comportamentul consumatorului, strategii creative de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dispoziție de consum sunt cătători ai securității. Sunt persoane evaluatoare și protective. Se prezintă celorlalți ca oamnei de Încredere, respectabili și competenți, cu o conduită etică și implicați În acțiuni bine organizate. Acest tip dispozițional este unul practic, adept al tradiției, al lucrurilor familiare și demonstrate anterior. Trăiesc o puternică nevoie de apartenență și au un simț ascuțit al ordinii sociale. Au o gândire logică bazată pe plenificare și mijloace. Ca aspecte esențiale ale imaginii de sine se remarcă amabilitatea, responsabilitatea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai diverse domenii ale științei și practicii și din cele mai diverse culturi. Efectul Medici atrage atenția că În societatea contemporană a obține noul, originalul și utilul presupune În mod necesar dezvoltarea competenței interculturale ce permite accesibilitatea la valori, obiceiuri, tradiții din culturi diferite. Competența interculturală devine o tendință și o dimensiune În obținerea soluțiilor de succes În realizarea unei stabilități În dinamica pieței. 2.5. Atitudini și tendințe În comportamentul de consum la adolescenți Interesați să cunoaștem ce factori influențează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
manifestă ca un sistem cu mai multe canale, care atrage participarea actorului În fiecare moment fie că vrea, fie că nu, deoarece este cea care spune “bună ziua“ interlocutorului Înainte de toate. Astfel, toate modurile de comportament sunt codificate și structurate de tradiție și norme sociale: comportamentul vocal, kinetic, tactil, teritorial sau proxemic, odorific, vestimentar, cosmetic, ornamental, exprimă În proporții diferite câte ceva din cel ce comunică (venituri, poziție socială, ocupație, personalitate, vârstă, motivație, etc.). Comportamentul vestimentar este o parte constituentă a comportamentului aparent
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
asupra comportamentului consumatorului, dacă predomină cele individuale șansa scade simțitor. Specialiștii apreciază că motivația de consum este constituită În cea mai mare parte din elemente ideatice și comportamentale specifice grupurilor sociale, cum ar fi: opinii, prejudecăți și credințe, obiceiuri și tradiții, modele socio-culturale de comportament, modă, etc. Dar, oricât de puternice ar fi motivațiile, Întotdeauna ele sunt dependente de situație. De aceea motivele care direcționează comportamentul Într-o situație pot să nu existe sau să fie diferite Într-o altă situație
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
folclorice), macabrul, pitorescul, feericul, precum si specii literare necunoscute: drama romantică, meditația, poemul filozofic, nuvela istorică, psihologică, fantastică etc Noul current cultiva de asemenea sensibilitatea, imaginația și fantezia creatoare, minimalizând rolul rațiunii și lucidității. Romantismul pune accent pe inspirația pornită din tradiție, folclor si din trecutul istoric, surse considerate opuse unei realități contemporane, imediate de care era dezamagit creatorul. Scriitorul este preocupat de reflectarea În opera sa a specificul național ori de culoarea locală. Evadarea din lumea reala se realizeaza prin vis
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
modernismul poate fi privit din perspectiva exagărării unei atitudini actualizante. Mișcarea propriu zisă cuprinde creații literare În care Își face prezența expresia artistică a unui spirit cu idei și concepții socotite a fi noi. De cele mai multe ori, acest spirit neagă tradiția, iar din acest punct de vedere, romantismul este curentul literar cu care Începe modernitatea. Atitudinea modernistă este prin definiție anticlasică, antiacademică, anticonservatoare si antitradițională. Modernismul se impune prin opera unor poeți din cea de doua jumatate a secolului al XIX
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
referă la o atitudine culturală și la operele artistice care exprimă și au la bază respectul față de valorile tradiționale și evitarea formelor de expresie moderne, noi, menite să producă o adevărată ruptură cu trecutul literar. Acest curent promovează si apără tradiția, văzută ca o Însumare a valorilor arhaice, se află În antiteză cu modernismul, cele două curente fiind reprezentative pentru perioada interbelică În literatura română. Punctul de pornire al acestui curent literar este anul 1840, când În revista „Dacia literară”, M.
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Acest articol impunea conceptul de specific național, prin cele trei surse de inspirație ale operelor literare: istoria națională, folclorul românesc și natura patriei. De asemenea, poporanismul și sămănătorismul, apărute la Începutul secolului al XX-lea, au Încercat să protejeze valorile tradiției românești, Însă au provocat reacții adverse, prin exagerarea ideei de autohtonism, idealizand realitatea. Scriitorii aparținând acestor ideologii au păstrat un devotament exagerat pentru trecut. O alta formă, mult mai nuanțată, a tradiționalismului, a fost „Gândirismul”, curent apărut În paginile revistei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acestor ideologii au păstrat un devotament exagerat pentru trecut. O alta formă, mult mai nuanțată, a tradiționalismului, a fost „Gândirismul”, curent apărut În paginile revistei „Gândirea” În anul 1921 la Cluj. Teoreticianul gândirismului a fost Nechifor Crainic prin lucrarea „Sensul Tradiției”. Printre scriitorii care au aderat la curentul literar tradiționalism, se numără: Vasile Voiculescu, Lucian Blaga, Cezar Petrescu, Ion Pillat, Adrian Maniu, Ion Ghinea și Matei Caragiale. În operele lor era promovată o literatură spiritualizată, cu caracter religios, o literatură În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sămănătoriste, chiar dacă nu la nivelul celor de la Începutul secolului al XX-lea. Fiecare din aceste mișcări nu priveau latura teoretică a literaturii, ci tocmai ceea ce era socotit actualitate sau nu. Modernismul este o exagerare a actualității și negarea totală a tradiției, iar gândirismul și celelalte mișcări culturale negau Înclinația bolnavă spre o actualitate extremă. Întrebarea este: unde era adevărul? Dacă s-ar răspunde că „nicăieri” nu ar fi o mare nenorocire. În timpul cât se luptau Între ele aceste mișcări, simbolismul și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]