45,240 matches
-
de 56/84. Prin urmare, muncitorul îi oferea proprietarului 56 de zile într-un an (zilele de clacă) și folosea 84 pentru munca propriului pământ, ceea ce înseamnă un coeficient de exploatare de 56/84 = 0,66. Prin urmare, în România epocii interbelice coeficientul de exploatare era mult mai mare decât cel întrunit cu un veac înainte. Cu un secol înainte, plusvaloarea reprezenta o treime din „produsul muncii”, pe când în perioada interbelică era de 2/1, adică, 2/3 din „produsul muncii
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
a fost concepută și executată pentru un interval prea scurt: un an. În Germania termenul a fost fixat la 5 ani, deși numărul și însemnătatea economică a evreilor era mult mai redusă. 2/. Acțiunea de românizare a început într'o epocă, în care împrejurările impuneau o pregătire de război intensă, apoi a continuat chiar în timp de război. În această privință este de reținut că Ungaria a suspendat aplicarea tuturor legilor antisemite sau de naționalizare economică, tocmai din cauza războiului, pe motivul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
taxă. 5. Deasemenea nu vor fi supuși la taxele arătate mai sus evreii dela unitățile militare sau dela întreprinderi, care au căpătat aprobarea Marelui Stat Major sau Comandamentelor teritoriale să presteze munca la zăpadă acolo unde se aflau repartizați la epoca respectivă și în care scop li s'au eliberat adeverințele galbene de către cercurile teritoriale. 6. Cei care la data de 1 Septemvrie nu vor face dovadă că au achitat taxele respective, vor fi trimiși în Transnistria. 7. În raportul pe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de către M.St.M. e) Întrebuințarea persoanelor rechiziționate se va face în raport cu pregătirea profesională și aptitudinile acestora și numai în localitățile unde își au domiciliul. f) Vor fi retribuiți după tariful anual al rechizițiilor, ori potrivit dispozițiunilor în vigoare la epoca respectivă. III. Lămuriri referitoare la excepțiuni. 1. Dintre membrii cultului mozaic până la sosirea preciziunilor dela Ministerul Culturii Naționale și al Cultelor vor fi scutiți numai rabinii. 2. Foștii ofițeri, subofițeri, maiștri, submaiștri și gagiști proveniți din activitate, precum și foștii ofițeri
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
urmează: 1. Cei din prima categorie, adică a copiilor suferind acum de boli care-i fac improprii emigrării, vor fi internați în spitale sau alte instituții care să îngrijească de însănătoșirea lor, făcându-i eventual proprii pentru emigrare la o epocă viitoare. Aceste spitale ar trebui să fie situate în regiuni potrivite scopului urmărit. 2. Copiii suferind de afecțiuni trecătoare vor fi îngrijiți în centrele de adunare, urmând a fi repartizați după însănătoșire la categoria corespunzătoare. 3. Orfanii complet sănătoși, cari
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
procedură, pot fi utilizate și scale în mai multe trepte, de genul: 0 - 1/4 - 1/2 - 3/4 - 1.2 Nici rezultatele acestei cercetări nu s-au bucurat de o recepție mai bună din partea beneficiarului, ministerul de resort al epocii (de altfel, Revoluția „ne-a prins” în vreme ce finalizam ultimul studiu!). Am rămas însă cu satisfacția verificării ipotezei („introducerea strategiei de evaluare formativă determină o creștere semnificativă a randamentului școlar”) și poate cu una încă și mai importantă: toți profesorii cu
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
trebuie riguros evaluate. -La fel ca în cazul altor tipuri de cercetări, datele obținute prin metoda istorică nu trebuie generalizate cu prea multă ușurință. De exemplu, informațiile despre anumite documente sau persoane nu dau întotdeauna măsura elementelor dominante ale unei epoci. Avantajul utilizării metodei istorice în cercetarea pedagogică îl reprezintă posibilitatea studierii sistematice a unor evenimente sau personalități. Aceste analize pot constitui fundamentul explicării unor evenimente, acțiuni și decizii actuale, pot oferi date care să faciliteze înțelegerea evoluției gîndirii și a
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
au durat aproape un an, mai ales din cauza faptului că în ceea ce privește partea românească, deciziile trebuiau luate la cel mai înalt nivel. În consecință, tratativele stagnau deseori, din cauza întîrzierii directivelor trasate de conducerea de la București 2139. În acest timp, la Washington, "epoca de aur" a relațiilor româno-americane, cum o numise Bogdan, se apropia de sfîrșit. Pe 28 august 1981, președintele Reagan l-a propus pe David B. Funderburk în funcția de ambasador al Americii în România, în locul lui O. Rudolph Aggrey 2140
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Consiliilor Oamenilor Muncii de Naționalitate Maghiară și Germană. Concluzia tuturor delegaților a fost aceea că în România nu există nici o problemă de naționalitate 2437. Ceaușescu a acuzat conducerea de la Budapesta de falsificarea istoriei Transilvaniei și de promovarea unor concepte specifice epocii naziste 2438. La cîteva zile după aceea, delegatul ungur de la Viena a anunțat că Budapesta susține o propunere referitoare la drepturile omului, făcută de Canada și Iugoslavia. Era pentru prima dată cînd o țară din blocul comunist susținea o rezoluție
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
situației drepturilor omului 2587. Viitorul relațiilor româno-americane depinde, cu siguranță, de conducerea de la București. Dacă se vor desfășura alegeri libere și noul guvern va promova un spirit de toleranță religioasă și etnică, Bucureștiul și Washingtonul ar putea intra într-o epocă "de aur" a relațiilor diplomatice și comerciale. CAPITOLUL XX Concluzii Trebuie precizat că pentru a înțelege relațiile româno-americane din ultimii cincizeci de ani și mai bine, trebuie să avem în vedere două raporturi: cel între București și Washington și cel
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
chiar și pe susținătorii României să se gîndească bine înainte de a pleda pentru prelungirea Clauzei considerată, în mod normal, a recompensa o conduită justă. Executarea, de Crăciun, a lui Nicolae Ceaușescu și a Elenei Ceaușescu, ridică problema relațiilor române în epoca postceaușistă. Acum, în martie 1990, evenimentele sînt încă mult prea tulburi ca să putem emite altceva decît o presupunere oarecum documentată. Un lucru este, însă, cert. Odată cu Ceaușescu a dispărut și singurul factor care-i unea pe disidenți și critici. Acum
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1939, vol. I, p. 175-176; Library of Congress, Washington D.C., Manuscript Division, Joseph Davies papers, Box 10; Gr. Gafencu, Derniers jours de l'Europe. Un voyage diplomatique en 1939, Egloff, Paris, 1946, p. 123-124 73 Gh. Buzatu, Evoluția României în epoca celui de-al doilea război mondial în viziunea americană, în AIIAI, 1986, p. 101 74 Ibidem 75 DDF, tom XVIII, 1939, p. 487 76 FRUS, 1939, vol. I. P. 176 77 Ibidem 78 PRO, FO 371, 23840, f. 109 79 Numit
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mantle, "The Economist", 3 aprilie 1965, p. 32-33 1179 "Scînteia", 25 martie, 1965, p.1 1180 Aurel Braun, Romanian Foreign Policy Since 1965: The Political and Military Limits of Autonomy, Praeger, New York, 1978, p. 105 1181 Gheorghe Surpat, România în epoca inaugurată de Congresul al XII-lea al PCR, consolidarea societății (1966-1970), "Anale de istorie", vol. XXXII, nr. 5 (vara 1986), p. 80 1182 Telegramă, București către DS, 25 iulie, 1965, dosarul România, vol. 2, cablograme, cutia 203-204, dosare pe țări
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pieptenii reflexogeni numai `n prezen]a medicului" Înainte să trecem la câteva studii de caz, aș vrea să atrag atenția cititoarelor care așteaptă un copil să nu aplice această metodă singure, fiindcă s-ar putea să nască pe neașteptate. Această epocă stă sub semnul dezechilibrelor alimentare și al indiferenței față de o dietă sănătoasă, prin urmare pot apărea complicații, așa încât trebuie să fiți sub supravegherea unui medic. În caz contrar, riscați viața bebelușului și chiar pe a dumneavoastră, deci asigurați-vă că
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
doctor în sociologie al Universității Babeș-Bolyai din anul 2013, cu o teză despre geneza culturală și transformările istorice ale memoriei naționale românești. Cercetător postdoctoral în sociologie în cadrul universității clujene cu un proiect centrat pe transformarea sentimentelor patriotice ale românilor în epoca postnaționalistă a Uniunii Europene. A publicat numeroase studii și articole în reviste naționale și internaționale pe teme ce variază de la sociologia memoriei colective la chestiuni de epistemologie socială. În perioada octombrie 2012 martie 2013 a beneficiat de un stagiu de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
teza radical modernistă a caracterului inventat al națiunii (Gellner, 1983) a fost ulterior revizuită prin amendamentele introduse de A.D. Smith (1986) care a reliefat continuitățile istorice prin indicarea "originilor etnice ale națiunilor", concluzia că națiunea este esențialmente un produs al epocii moderne rămâne în picioare. În al doilea rând, "deșteptarea" națională sugerează o schimbare de gestalt, un proces cvasi-instantaneu de conștientizare a realei apartenențe naționale. Într-un anumit sens, termenul de "deșteptare" lasă impresia unei subite epifanii colective, în care un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe fondul eșecurilor seriale de a obține materializarea în fapt a deșartelor promisiuni leopoldine, se produce o revoluție conceptuală înăuntrul semanticii ideii de națiune, care propulsează gândirea românească a secolului al XVIII-lea din paradigma feudală a "națiunilor politice" înspre epoca modernă a "națiunii etnice". Totuși, în ciuda însemnătății de netăgăduit a acestui salt conceptual, pasul decisiv către națiunea etnică strictu sensu, specifică doctrinei naționaliste, nu era făcut. Klein rămâne captiv unei înțelegeri pre-naționaliste din două motive: i) chiar și în versiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pe etnicii români de peste Carpați, fapt ce atestă absența unei platforme politice cu adevărat naționaliste care să își propună unirea politică a tuturor românilor într-un singur stat național. După ce își atinge maximumul în circumstanțele sinodale din 1744, pe fondul epocii restituțiilor feudale inaugurată ulterior morții lui Iosif al II-lea (1790), înțelegerea românească a ideii de "națiune" înregistrează o reculare semantică. Această contracție atrofiantă a razei de cuprindere a națiunii este vizibilă în Suplica din 1791, semnată de "Mult umilii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a iobăgimii și a jelerimii, asupra căreia apăsau amare sarcini. Admiterea acestei împărțiri sociale, în spirit feudal, este o vădită concesie făcută împrejurărilor" (Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
puțin manifest religios. Perioada de tranziție, câtă vreme bucoavna (religioasă) și abecedarul (laicizat) au existat simultan concurând pentru întâietate pedagogică, s-a întins între 1850 și 1870. La sfârșitul acestei perioade, marcată prin triumful definitiv al abecedarului, și odată cu apunerea epocii bucovnei, în literatura didactică și cu efecte mult dincolo de ea s-a produs "o adevărată revoluție culturală" (Ianoș, 2010, p. 214). Tranziția de la bucoavnă la abecedar, și apoi la cărți de citire și manuale specializate, a însemnat trecerea de la conținutul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
civilizațiuniĭ, e biblia timpuluĭ modern" (Michailescu, 1888, p. 96). Laicizat și latinizat în raport cu venerabila bucoavnă care încleșta încă spiritul românesc în spațiul cultural slavo-levantin, abecedarul a constituit una din plăcile turnante prin care s-a făcut europenizarea civilizației românești. Lunga "epocă a bucoavnei" în educația românească și literatura sa didactică a durat mai bine de un secol și jumătate, din 1699 până în 1870. Ea este inaugurată prin publicarea la Bălgrad (singurul centru cultural și eclezial ortodox și românesc în perioada respectivă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
analiză a literaturii didactice românești, O. Ghibu (1975) înseriază cronologic apariția altor bucoavne la Râmnic, în Țara Românească (1749), Iași (1755), Viena (1771), Sibiu (1783), ș.a.m.d., ultima bucoavnă apărând tot la Sibiu în 1870. Tot la Sibiu începe "epoca abecedarelor", odată cu publicarea de către Grigore Pleșoianu, în 1828, a cărții Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor, ce va fi folosit în școlile din Țara Românească (Ghibu, 1975, p. 115). Dacă bucoavna era un instrument didactic bisericesc, al cărui scop era acela
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la propriu și la figurat, însemna renunțarea la teoretizarea abstractă, cu puternice tente scolastice, elaborată din chilia academică circumscrisă de restul societății prin zidurile (fizice și/sau simbolice ale) campusului universitar. Însemna, totodată, abordarea abruptă, fără mănuși, a ceea ce în epocă morala publică aprecia ca fiind "mizeria socială" sau "focarele de infecție" din interiorul corpului social: prostituatele, vagabonzii (Anderson, 1923. The Hobo: the Sociology of the Homeless Man), bandele de la colțuri străzii (Whyte, 1943. Street Corner Society: The Social Structure of
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
obiectificate textual, așa cum au fost acestea codificate scriptic în cultura materială a unei comunități, metoda analizei de conținut presupune mai degrabă logica de cercetare a unei "sociologii de arhivă", ale cărei eforturi analitice urmăresc să decripteze climatul socio-cultural prevalent în epoca temporală investigată, sau, mai modest, să elucideze relații specifice între anumite fenomene socio-culturale. În contrast flagrant cu sociologia de fotoliu, axată pe emiterea de speculații de o abstractitate fără o minimă tangențialitate empirică, de tipul reflecțiilor macro-istorice ale lui A
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
datare a timpului, în care epicentrul timpului istoric este situat în nașterea lui Isus, indică pe bună dreptate ceea ce J. Goody (2006) consideră a fi "furtul istoriei". Asigurând simetrie, coerență și predictibilitate, secolul a fost unitatea cronologică preferată în delimitarea epocilor istorice. Compartimentalizarea timpului istoric în secole s-a încetățenit într-o asemenea măsură încât granițele temporale fixate de suta de ani par a avea materialitate concretă. Pe acest fundal, cu atât mai exotică pare propunerea lui E.J. Hobsbawm (1999, 2002
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]