47,342 matches
-
de dimensiuni mai mari și încheiate în arc de cerc la partea superioară sunt dispuse astfel: câte două în latura centrală a celor două abside laterale, două în absida altarului (una orientată către nord-est și alta către sud-est), două în peretele lateral sudic al bisericii și una în peretele lateral nordic. Mai există trei ferestre de dimensiuni mai reduse, de asemenea încheiate în arc de cerc în partea superioară, dispuse astfel: una în axa absidei altarului și câte una în pereții
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
de cerc la partea superioară sunt dispuse astfel: câte două în latura centrală a celor două abside laterale, două în absida altarului (una orientată către nord-est și alta către sud-est), două în peretele lateral sudic al bisericii și una în peretele lateral nordic. Mai există trei ferestre de dimensiuni mai reduse, de asemenea încheiate în arc de cerc în partea superioară, dispuse astfel: una în axa absidei altarului și câte una în pereții de nord și de sud ai bisericii, între
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
peretele lateral sudic al bisericii și una în peretele lateral nordic. Mai există trei ferestre de dimensiuni mai reduse, de asemenea încheiate în arc de cerc în partea superioară, dispuse astfel: una în axa absidei altarului și câte una în pereții de nord și de sud ai bisericii, între absidele laterale și altar. Turla ce se înalță deasupra naosului are patru ferestre mici, orientate către nord, sud, est, respectiv vest. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
pe dealul Purcilești (unde biserica se află și astăzi). În jurul bisericii s-a amenajat apoi cimitirul satului. Deasupra ancadramentului ușii de intrare se află o pisanie sculptată, păstrată în condiții relativ bune. Ea a fost scoasă la iveală după desfacerea peretelui exterior din scândură, ce masca structura originală a bisericii. Din această pisanie se poate descifra cu ușurință începutul: "“Această Sfântă biserică s-a făcut cu cheltuiala domniei sale Ioan Prăjescu”", precum și data "“1806 mai...”". Din această inscripție rezultă că biserica a
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
strămutarea, s-au făcut o serie de intervenții pentru repararea și înlocuirea unor elemente, precum și transformări ale unor elemente originale. Ca urmare a faptului că lemnul de stejar (materialul de construcție al bisericii) este greu degradabil și s-au înlocuit pereți întregi (spre nord și vest), se deduce că bârnele din lemn erau foarte degradate, estimându-se așadar că biserica este mai veche cu aproximativ 100-150 ani. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, linia frontului a trecut pe dealurile ce
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
intervențiile au avut loc în anii 1930 ), care au dus la modificarea aspectului originar al edificiului. Acele intervenții distructive au fost reprezentate de: Toate aceste intervenții au avut în general efecte distructive. Meșterii care au realizat placarea cu scânduri a pereților exteriori au cioplit fără discernământ toate elementele decorative în relief care împiedicau asigurarea planeității căptușelilor de scânduri. Alipirea turnului clopotniță în dreptul ușii de intrare de pe peretele sudic, în afară de alterarea imaginii de ansamblu a monumentului, a dus la modificarea golurilor de la
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
au avut în general efecte distructive. Meșterii care au realizat placarea cu scânduri a pereților exteriori au cioplit fără discernământ toate elementele decorative în relief care împiedicau asigurarea planeității căptușelilor de scânduri. Alipirea turnului clopotniță în dreptul ușii de intrare de pe peretele sudic, în afară de alterarea imaginii de ansamblu a monumentului, a dus la modificarea golurilor de la ușa de intrare și de la ferestre, distrugându-se în proporție de peste 60% motivul ornamental de o rară finețe al ancadramentelor. Șarpanta a fost refăcută grosolan și
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
acoperită cu o învelitoare de șindrilă în formă de ”umbrelă”. Ca elemente decorative, sunt întâlnite aici brâie, chenare la ferestre și în jurul ușii de intrare, chenare ce au fost reproduse după vechile sculpturi la restaurarea din 1999. Decorația exterioară a pereților din bârne este marcată prin trei rânduri de brâie. Brâul inferior este situat pe talpa de lemn, deasupra fundației din pietre de râu, el fiind decorat cu denticuli. Brâul median este alcătuit din trei registre, iar brâul superior, aflat sub
Biserica de lemn Nașterea Maicii Domnului din Stolniceni-Prăjescu () [Corola-website/Science/317171_a_318500]
-
întâlnit și la alte biserici bănățene este cunoscut sub numele de „Fachwerk” (sistemul în paiantă sau în grai popular sistemul „în căței”). Sistemul „în căței” derivă din sistemul Blockbau, doar că, spre deosebire de acesta din urmă, se intercalează de-a lungul peretelui stâlpi verticali denumiți căței sau stobori (denumire utilizată în câmpia bănățeană). Cățeii se fixează jos în talpă și sus în cunună prin „limbi” (sau „mucuri”) croite cu securea; ei sunt prevăzuți cu șănțulețe laterale făcute cu dalta în care se
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
talpă și sus în cunună prin „limbi” (sau „mucuri”) croite cu securea; ei sunt prevăzuți cu șănțulețe laterale făcute cu dalta în care se introduceau capetele bârnelor orizontale care acum erau mult mai scurte. Bisericile construite după acest sistem aveau pereții exteriori acoperiți cu lipituri de pământ amestecat cu pleavă si paie tocate, rezolvându-se astfel una dintre deficiențele bisericilor de lemn, și anume cea a frigului în sezonul rece; acest procedeu constructiv a permis mărirea considerabilă a spațiului interior al
Biserica de lemn din Calina () [Corola-website/Science/317199_a_318528]
-
cult în kitsch-uri. Arhitecta Smaranda Gâlea a realizat o serie de observații tehnice ale edificiului, ea constatând că starea generală de conservare a materialului utilizat în construcție este bună, însă lăcașul de cult are probleme din cauza cedării fundațiilor, un perete fiind în pericol de prăbușire. S-a recomandat realizarea unor ample lucrări de restaurare. este construită în totalitate din bârne de stejar, care au fost placate ulterior cu scânduri de culoare cărămizie. Pe latura de nord au fost construite trei
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
latura de sud-vest o clopotniță cu parter de piatră (unde se află pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos printr-un perete de bârne cu decorațiuni bogate (brâu cu frânghie răsucită și rozete); peretele este înalt cât un stat de om și are trei despărțituri. Catapeteasma bisericii este veche și are icoane pictate pe lemn. Unele icoane conțin inscripții în limba slavonă
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
pridvorul de acces) și cu etaj din lemn. În interior, ea este compartimentată în 4 încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pronaosul este separat de naos printr-un perete de bârne cu decorațiuni bogate (brâu cu frânghie răsucită și rozete); peretele este înalt cât un stat de om și are trei despărțituri. Catapeteasma bisericii este veche și are icoane pictate pe lemn. Unele icoane conțin inscripții în limba slavonă și se presupune că ar fi opera unui pictor rus.
Biserica de lemn din Zlodica () [Corola-website/Science/317178_a_318507]
-
în Saca poate fi aproximativ stabilit după 1806, când locuitorii din Nimăești cereau lemn să-și construiască o biserică nouă, și înainte de 1818, când cea veche a fost mutată în Belejeni. Începutul acestei biserici este fixat de o pisanie pe peretele exterior al naosului, spre miazăzi, apărută recent de sub pământul care a îmbrăcat biserica, care reține următoarele: "„ Să să știe în c[â]nd [a]m [in]trat într[a]ceasta sf[â]ntă besiarecă în luna lui mai în 27
Biserica de lemn din Saca () [Corola-website/Science/317202_a_318531]
-
mărime și dezvoltare în plan cu pridvorul. Aceste adaosuri au modificat forma bisericii, prin care "„se întunecă întru câtva frumusețea vechii bisericuțe”" după cum remarca Al. H. Simionescu. Biserica "Sf. Arhangheli" a ars în anul 1921, ea fiind restaurată în 1957. Pereții interiori ai bisericii vechi, inclusiv turla și bolțile, au fost tencuiți și pictați în frescă în perioada 1956-1957 de către pictorul arhimandrit Vartolomeu Dolhan (1912-1980). Specialistul Dumitru Agachi a observat în anul 2004 că structura de rezistență a bisericuței de lemn
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
xilofage. Pe latura nordică (îndeosebi la veșmântărie) s-a remarcat un proces accentuat de degradare, din cauza umezelii accentuate. Au apărut fisurile vizibile în tencuiala interioară ca urmare a deplasărilor multiple ale ansamblului și tasărilor diferențiate la nivelul fundațiilor. La intersecția peretelui transversal dintre pronaos și naos cu pereții longitudinali au apărut crăpături de circa 2-3 cm. Dumitru Agachi a sugerat ca restaurarea să se facă cu îndepărtarea adaosurilor care au înstrăinat construcția de modelul originar, îndepărtarea trotuarului din beton supralărgit și
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
s-a remarcat un proces accentuat de degradare, din cauza umezelii accentuate. Au apărut fisurile vizibile în tencuiala interioară ca urmare a deplasărilor multiple ale ansamblului și tasărilor diferențiate la nivelul fundațiilor. La intersecția peretelui transversal dintre pronaos și naos cu pereții longitudinali au apărut crăpături de circa 2-3 cm. Dumitru Agachi a sugerat ca restaurarea să se facă cu îndepărtarea adaosurilor care au înstrăinat construcția de modelul originar, îndepărtarea trotuarului din beton supralărgit și de grosime mare, degajarea soclului din piatră
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
un mic turn în formă octogonală deasupra naosului. Lungimea sa este de 10 m, iar lățimea de 5 m. Construită pe o coastă de versant, biserica are o diferență de nivel de aproximativ 70-80 cm între cota superioară a soclului pereților laterali ai bisericii și cota terenului din zonă, pe o distanță de numai 5 m. Biserica are o fundație și soclu din zidărie de piatră, peste care au fost așezate tălpi din bârne groase de stejar. Bârnele de stejar au
Biserica de lemn din Mănăstirea Agafton () [Corola-website/Science/317185_a_318514]
-
local de epocă, cu următorul text: "„Această sfăntă beseric[ă] esti făcută de dumnalui șătrarul Tudurachi Bașuta, care să cinstești hramul Adormire Preasfinti Născatori de Dumnizeu, în zile mări sale Costandin Muruz, Vo[i]vod, în an 1779 august 1”". Pereții bisericii au fost tencuiți în exterior și în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele. Acoperișul bisericii este din șindrilă, fiind refăcut de câteva ori. Legea secularizării averilor mănăstirești din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii
Mănăstirea Zosin () [Corola-website/Science/317186_a_318515]
-
de tablă vopsită. Este situată în satul Voitești-vale (cătunul Tășcăi) la bifurcarea șoselei Bălănești-Glodeni cu șoseaua Voitești-Grui. Are pronaos, naos și altar, catapeteasmă de lemn închisă cu uși împărătești lucrate artistic, simbolizând vița de vie cu ciorchini de struguri. Pe perete deasupra ușii de intrare din pronaos în naos, în interiorul naosului, se găsește pisania scrisă în anul 1885, noiembrie 30, de pictorul Ion Oprișan din Dobrița-Gorj. În exterior are pridvor deschis, iar deasupra, susținută pe patru stâlpi, închisă cu blane, se
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
patru stâlpi, închisă cu blane, se găsește turla cu clopotul, în care se poate ajunge pe scara de lemn situată în partea stângă a tindei. A fost renovată și tencuită în anul 1885 de zugravul Ion Oprișan, având pictați pe pereții exteriori Sfinții Profeți, iar în dosul altarului, în medalion, Sf.Fecioară Maria și Sf.Ioan Botezătorul. În anul 1916 a fost jefuită de trupele de invazie germane, iar în anul 1925 a fost restaurată prin osteneala enoriașilor, cumpărându-se și
Biserica de lemn din Voiteștii din Vale () [Corola-website/Science/317204_a_318533]
-
pronaos și altar, lăcașul de cult din Bretea Mureșană se înscrie în tipologia clasică vest-ardeleană. Naosul și altarul erau acoperite inițial cu bolte cilindrice, iar pronaosul cu tavan drept. Peste pronaos, turnul-clopotniță se remarcă prin dimensiunile neobișnuite ale elementelor de perete, care au avut ca efect pierderea stabilității. Îmbinările pereților - în stilul tradițional românesc (coadă de rândunică, spre exemplu, ½ lemn cu prag simplu etc), precum și învelitoarea din șiță produc o impresie estetică deosebită. Din fericire, s-au luat măsuri nu doar
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
se înscrie în tipologia clasică vest-ardeleană. Naosul și altarul erau acoperite inițial cu bolte cilindrice, iar pronaosul cu tavan drept. Peste pronaos, turnul-clopotniță se remarcă prin dimensiunile neobișnuite ale elementelor de perete, care au avut ca efect pierderea stabilității. Îmbinările pereților - în stilul tradițional românesc (coadă de rândunică, spre exemplu, ½ lemn cu prag simplu etc), precum și învelitoarea din șiță produc o impresie estetică deosebită. Din fericire, s-au luat măsuri nu doar pentru consolidarea edificiului de lemn, ci și pentru revenirea
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
de pictură, în regim de urgență". Biserica de lemn din Păușești este construită în totalitate din bârne masive de stejar cioplite și îmbinate în procedeul "coadă de rândunică", fără niciun cui de metal. Fundația și pardoseala bisericii sunt din piatră. Pereții exteriori sunt înconjurați de un brâu median bogat decorat, care înconjoară edificiul pe trei laturi și ușa de la intrare. Elementele decorative sculptate (brâul, rozeta, frânghia torsionată, denticuli lați, stâlpi și grinzi cu model floral) reprezintă o dovadă a măiestriei cu
Biserica de lemn din Păușești () [Corola-website/Science/317242_a_318571]
-
monahii Mănăstiriii Galata îl obțin și sub noul domnitor Radu Mihnea Voievod la 1 decembrie 1623. Călugării de la Galata au înființat pe la jumătatea secolului al XVII-lea Schitul "Sf. Gheorghe" Vorovești ce deservea populația satului. Conform tradiției orale, schitul avea pereți numai din bârne, acoperișul din șindrilă și clopotnița cu patru furci deasupra porții de intrare. Clopotnița a ars în trimpul războiului ruso-otoman. Conform unei plăci de marmură amplasată deasupra intrării, biserica de lemn din Vorovești a fost construită în 1768
Biserica de lemn din Vorovești () [Corola-website/Science/317230_a_318559]