45,634 matches
-
și încearcă să omoare pisica, dar este oprit de soția sa. Înfuriat, el își trage mână din strânsoarea soției și o ucide cu toporul. Pentru a ascunde cadavrul, bărbatul a scos cărămizi dintr-o ieșitură în perete, a pus acolo trupul soției și a astupat gaura. Atunci când polițiștii au venit să investigheze dispariția, ei nu au găsit nimic și naratorul urma să fie liber. Pisica, pe care intenționa să o omoare, dispăruse și ea. În ultima zi a anchetei, naratorul îi
Pisica neagră (povestire) () [Corola-website/Science/325685_a_327014]
-
el. Piatra sa funerară se află în sud-vestul pridvorului deschis al fostei catedrale mitropolitane. Pe ea este următoarea inscripție în limba română cu caractere chirilice: ""Supt aciastă piatră odinește robul lui Dumnezeu, fericitul întru pomenire Gavriil Mitropolitul Moldaviei, frate după trup răposatului Domn Ioan Theodor Callimache, carele de metania sa au fost de la Sfănta Mănăstire Putna și după ce au arhieratesit dintăi în scaunul mitropoliei Salonicului, în anul 1760 fevruarie 20, sau așezat la scaunul mitropoliei Moldaviei unde au arhieratesit 26 ani
Gavriil Callimachi () [Corola-website/Science/325698_a_327027]
-
experiență interioară a ființei, unică și irepetabilă...Nicolae BUSUIOC ("Recitirea proverbelor", rev. "Dacia literară", Iași, 2009, nr.1) Poet cu mari disponibilități lirice, Vasile Romanciuc își etalează discursul poetic de la jocul de cuvinte (haiku-ul de mare virtuozitate metatetică: „Prut - / trup / rupt”) până la incantațiile grave inoculate gnomic (...): „Busuioc la naștere, / Busuioc la moarte, / Floare de tristețe, / Floare de noroc.../ Viața noastră, toată, / Doamne, cum încape / Între două fire / Mici de busuioc” (Busuioc).Printre poeții de azi și din totdeauna ai Basarabiei
Vasile Romanciuc () [Corola-website/Science/325708_a_327037]
-
mormântul său în timpul zilei și iese la pradă pe timp de noapte a fost atribuită, uneori, înmormântării unor persoane vii. Folcloristul Paul Barber a susținut că incidența înmormântării de persoane vii a fost supraestimată și că efectele normale ale descompunerii trupurilor sunt confundate cu semne de viață. Povestirea subliniază această fascinație prin afirmația naratorului că adevărul poate fi mai terifiant decât ficțiunea, prezentând apoi cazuri reale în scopul de a convinge cititorul să creadă povestea principală. Naratorul din „Îngropat de viu
Îngropat de viu (povestire) () [Corola-website/Science/325704_a_327033]
-
că se simte rău la inimă, dar pretinde că această reacție este un efect al umidității din catacombe. În ultimele sale fraze, Montresor arată că au trecut 50 de ani de la acea noapte, el nu a fost niciodată prins și trupul lui Fortunato încă atârnă de lanțurile din nișa unde fusese abandonat. Criminalul, aparent nepocăit, încheie povestea cu remarca: "Requiescat In Pace!" („Odihnească-se în pace!”). „” a fost publicată prima dată în numărul din noiembrie 1846 al revistei "Godey's Lady
Balerca de Amontillado () [Corola-website/Science/325714_a_327043]
-
sau ca simbol, de organizarea cetelor de războinici sau de presupusa origine a unor triburi. În India există o tradiție legată de Mahăbhărata, potrivit căreia Bhima (care înseamnă "Îngrozitorul"), unul dintre eroii principali ai epopeii, este o ființă umană cu trup de lup. În scrierea Harivamsa, vedem cum Krishna își transformă părul în sute de lupi pentru a determina localnicii din Braj (sau "Vraja", regiune din Uttar Pradesh) să se mute în Vrindavan. În Rig Veda, Rijrsava este pedepsit cu pierderea
Lupul în folclor și mitologie () [Corola-website/Science/325768_a_327097]
-
al soldaților în piei de lup Ulfhedhnar. Lupul este prezent și în mitologia dacică. Astfel, steagul de război al dacilor era de fapt un fel de instrument de producere a sunetului cu ajutorul vântului, fiind modelarea unui cap de lup (cu trupul redus la minimum). Acest lup-dragon era emblematic la poporul războinic, căruia i se atribuia și practicarea licantropiei. Și în vechea mitologie românească, lupul participa (în mod indirect) la viața oamenilor. La naștere, copiii slabi primeau numele de lup pentru a
Lupul în folclor și mitologie () [Corola-website/Science/325768_a_327097]
-
recenzia lui pentru "New York Times". Roger Ebert a lăudat performanța lui Susan Sarandon în recenzia lui pentru "Chicago Sun-Times": "Nu știu cine altcineva ar putea fi angajat pentru a o juca pe Annie Savoy, personajul lui Sarandon, care-și promite inima și trupul ei unui jucător pe sezon, dar mă îndoiesc că, dacă personajul ar fi fost reușit fără performanță minunată a lui Sarandon". În recenzia sa pentru "Sports Illustrated", Steve Wulf a scris: "Este un film bun și un film al naibii de bun
Bull Durham () [Corola-website/Science/325761_a_327090]
-
de teatru jucată de „mimi, cu chipul celui Prea-Înalt” și controlată de mari forme care se conturează în spatele scenei. Mimii vânează o „fantomă”, pe care nu o pot captura, alergând în jurul ei în cerc. În cele din urmă, un monstruos „trup târâș” apare și-i mănâncă pe mimi. Cortina finală cade jos, „un giulgiu mortuar”, semnalând sfârșitul „tragediei «Om»” al cărei erou este doar „”. Mama și tatăl lui Poe au fost ambii actori, iar poemul folosește metafore din teatru pe parcursul prezentării
Viermele biruitor () [Corola-website/Science/325773_a_327102]
-
care sugerează că viața este durabilă doar printr-o voință puternică) cu puțin timp înainte de a muri. După moartea ei, naratorul se recăsătorește cu Lady Rowena, care se îmbolnăvește curând și moare. Înnebunit de durere, el rămâne peste noapte lângă trupul soției și privește cum Rowena se întoarce încet din morți, transformându-se în Ligeia. Povestea poate fi o halucinație a naratorului, indusă de opiu, și nu există o dezbatere dacă povestirea era o satiră. După prima publicare a povestirii în
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
leșine, naratorul îi aduce o cupă de vin. Drogat cu opiu, el vede (sau crede că vede) picături dintr-„un lichid strălucitor și rubiniu” căzând în pahar. Starea femeii se agravează rapid și ea moare câteva zile mai târziu, iar trupul ei este înfășurat în giulgiu pentru înmormântare. Pe când naratorul priveghea peste noapte, el observă o revenire scurtă a culorii în obrajii Rowenei. Ea prezintă în mod repetat semne de revitalizare, înainte de a recădea în moarte aparentă. Pe măsură ce încearcă să o
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
repetat semne de revitalizare, înainte de a recădea în moarte aparentă. Pe măsură ce încearcă să o resusciteze, revitalizările ei devin treptat mai puternice, dar recăderile mai abrupte. În apropierea zorilor, în timp ce naratorul stă epuizat emoțional ca urmare a luptelor petrecute în timpul nopții, trupul înfășurat în giulgiu reînvie încă o dată, se ridică din pat și se îndreaptă, clătinându-se, spre mijlocul încăperii. Când el se îndreaptă să o atingă, ea se ferește, iar giulgiul care-i înfășura capul cade pentru a dezvălui un păr
Ligeia () [Corola-website/Science/325782_a_327111]
-
asume responsabilitatea faptelor comise de autoritățile române în cursul celui de-al Doilea Război Mondial. După tratative îndelungi și dificile cu autoritățile germane, Dr. Weinstein a decedat la 28 februarie 1965 în camera sa de hotel din Frankfurt pe Main. Trupul său neînsuflețit a fost transportat în Israel, unde a fost înmormântat la 9 martie 1965 în cimitirul Kiryat Shaul din Tel Aviv.
Elias Eliahu Weinstein () [Corola-website/Science/325829_a_327158]
-
Laudă”. Se consideră că Poe ar fi fost influențat și de "The Iron Shroud" a lui William Mudford, o povestire despre o cameră de tortură de fier care se micșora printr-o acțiune mecanică și zdrobea în cele din urmă trupul victimei. Poe ar fi avut ideea despre camera care se micșora în „Hruba și pendulul” după publicarea povestirii lui Mudford în "Blackwood's Magazine" în 1830.
Hruba și pendulul () [Corola-website/Science/325815_a_327144]
-
târziu pe narator că sora lui a murit și insistă ca ea să fie înmormântată timp de două săptămâni într-o criptă (mormânt de familie) aflată în casă înainte de a fi îngropată definitiv. Naratorul îl ajută pe Roderick să pună trupul în mormânt și observă că Madeline are obrajii roz, așa cum au unele persoane după moarte. Ei o închid acolo, dar în săptămâna următoare Roderick și naratorul simt o stare de agitație în creștere fără nici un motiv aparent. Într-o noapte
Prăbușirea Casei Usher () [Corola-website/Science/325832_a_327161]
-
haiduci: prădarea masselor din partea stăpânirii otomane. Undeva “mai sus de Bointa”, ceața pândi cu răbdare până ce surprinse haznaua în trecere, adică banii briului de la raia, adunați și trimiși de către “pasă Petco din Grămadă”. Erau mai mulți desagi plini de galbeni. Trupul “ haznagiului” strâns legat pe cal, a fost lăsat să fie dus la Vidin, spre încredințarea pasei. Acesta, n’a putut decât să exclame disperat: “ Of, săracă maică-mea, rău ne arse Stângăcuma!” - și să trimită potera. Măsură sortită eșecului deoarece
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
turcești, poate să se fi făcut vreo ucidere care noi să n’o cunoaștem”. Luându-și răspunderea faperlor și a celor afirmate, Stânga declară haiducește că, dacă se va constata altfel, în acel caz “cu herăstrăul să ne facă basca trupurile”. Iar nu să-i spânzure sau vreo altă moarte mai ușoară să le hotărască. Urmează, după cum am zice, sinteză haiduciei lui Stânga, pe care el o exprimă în cuvintele următoare: “Iar toată dorința noastră au fost să ne vedem odat
Stoian Stângã () [Corola-website/Science/324991_a_326320]
-
Milverton, al cărei soț a murit cu inima zdrobită atunci când ea nu i-a plătit șantajistului, iar acesta i-a trimis scrisorile soțului ei. Ea este recunoscută de șantajist. Femeia scoate atunci un mic revolver lucios și golește încărcătura în trupul lui Milverton de la o distanță de un metru, ucigându-l, iar apoi ca un semn de răzbunare finală își apasă călcâiul pe fața cu ochelari a șantajistului. Watson ar fi vrut să intervină și s-o oprească pe femeie, dar
Aventura lui Charles Augustus Milverton () [Corola-website/Science/325031_a_326360]
-
întunecându-se, De-a luminii Tale fulgere orbind ? 11. Dulcea mea lumină Și mântuitoare, Cum în groapă-ntunecoasă Tu Te-ai ascuns ? O, răbdare de nespus și negrăit ! 12. Nici lumea de duhuri Nu pricepe, Doamne, Nici mulțimea făr’ de trup poate povesti Taina îngropării Tale, neștiind. 13. O, minuni străine ! O, ce lucruri nouă ! Cel ce-mi dă suflare mie Se poartă mort, Îngropat de mâinile lui Iosif. 14. În mormânt ai apus, Dar de-al Tatălui sân Nicicum nu
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
pe pământ și-n cer, Deși în mormânt Te-ncui, Hristoase-al meu ! 16.Tu-n mormânt fiind pus Ziditor Hristoase, Temelia iadului s-a cutremurat Și-alemorților morminte s-audeschis. 17. Cela ce în palmă Tot pământul ține. Sub pământ acum cu trupul Se află mort, Slobozind pe morții cei legați în iad. 18. Din stricare, Doamne, Viața mea o ridici; Căci murind acum, la cei morți Te-ai pogorît Și-ale iadului zăvoare le-ai zdrobit. 19. Ca lumina-n sfeșnic, Se
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
legați în iad. 18. Din stricare, Doamne, Viața mea o ridici; Căci murind acum, la cei morți Te-ai pogorît Și-ale iadului zăvoare le-ai zdrobit. 19. Ca lumina-n sfeșnic, Se ascunde acum Sub pământ, ca sub obroc, Trupul Domnului Și din iad gonește întunericul. 20. Mulțimea de oștiri, Cea duhovnicească, Împreună cu Iosif și Nicodim Merg să-ngroape pe Cel ce e ne-ncăput. 21. Murind Tu de voie, În mormânt ai fost pus; Și pe mine ce-am fost
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
moarte ai apus. 32. Iisus, Viața, Gustând moartea acum, Pe toți oamenii de moarte i-a izbăvit Și viața tuturor le-a dăruit. 33.Pe întâiul Adam, Prin păcat omorât, La viață ridicându-l cu moartea Ta, Adam nou în trup Te-ai arătat acum. 34. Cereștile cete, Mort întins, pentru noi, Te-au văzut, Stăpânul meu, și s-au spăimântat Și cu aripile s-au acoperit. 35. Pogorându-Te mort, De pe lemn, Cuvinte, Iosif cel cu bun chip Te pune
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
Și cu aripile s-au acoperit. 35. Pogorându-Te mort, De pe lemn, Cuvinte, Iosif cel cu bun chip Te pune-n mormânt; Ci-nviază, Doamne, mântuind pe toți ! 36. Bucurie, Doamne, Fiind îngerilor, Întristare lor acum le-ai pricinuit, Cu trup mort, ca pe un om, văzându-Te. 37. Suind Tu pe cruce, Împreună-ai suit Și pe muritorii vii; iar stând sub pământ, Ai sculat de-acolo pe cei adormiți. 38. Ca un leu, Tu Doamne, Adormind cu trupul, Ca
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
Cu trup mort, ca pe un om, văzându-Te. 37. Suind Tu pe cruce, Împreună-ai suit Și pe muritorii vii; iar stând sub pământ, Ai sculat de-acolo pe cei adormiți. 38. Ca un leu, Tu Doamne, Adormind cu trupul, Ca un pui de leu Te scoli, Cela ce-ai fost mort, Lepădând și bătrânețea trupului. 39. Cela ce din coasta Lui Adam cel dintâi Pe strămoș ai plăsmuit, ești în coastă-mpuns Și izvor curățitor ne izvorăști. 40. Se-njunghia
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
suit Și pe muritorii vii; iar stând sub pământ, Ai sculat de-acolo pe cei adormiți. 38. Ca un leu, Tu Doamne, Adormind cu trupul, Ca un pui de leu Te scoli, Cela ce-ai fost mort, Lepădând și bătrânețea trupului. 39. Cela ce din coasta Lui Adam cel dintâi Pe strămoș ai plăsmuit, ești în coastă-mpuns Și izvor curățitor ne izvorăști. 40. Se-njunghia-n taină Mai-nainte mielul, Iar acum Tu, pătimind fără să cârtești, Ești fățiș junghiat și
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]