450,301 matches
-
sub conducerea excelentului Mark Minkowski, beneficiind de colaborarea cu minunatul Cor „Bach” din Salzburg, dar și cu soliști de marcă, au oferit oratoriul Creațiunea de Haydn, într-o versiune de referință. În deschidere, Mark Minkowski s-a adresat publicului, precizând faptul că lucrarea va fi cântată în limba engleză, pentru a fi mai aproape de spiritul libretului semnat de Thomas Linley (propus inițial lui Handel), dar și pentru că - din câte se știe - este prima partitură publicată cu text bilingv - în germană și
Pentru prima oar?, Crea?iunea ?n englez? by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83565_a_84890]
-
2007. Privit în ansamblu, oratoriul, în viziunea lui Minkowski, a propus o altă abordare a unei partituri superbe, mereu cu posibilități de regândire, de recitire într-o cheie mai modernă - în cel mai bun sens al cuvântului -, dovedind încă o dată faptul că, pe lângă perfecțiunea tehnică, pe lângă parcurgerea corectă a unei lucrări, este nevoie și de o implicare afectivă, de o înțelegere a sensurilor cuprinse în paginile cu portative, în textul lucrării, pentru a reda publicului o interpretare reală, capabilă să reliefeze
Pentru prima oar?, Crea?iunea ?n englez? by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83565_a_84890]
-
cercetător va avea în acest fel posibilitatea să recompună, citind acele câteva sute de numere, imaginea (cam) tuturor manifestărilor din cele mai variate genuri, organizate în acei ani într-o „radiografie” absolut necesară pentru a reflecta, acum și peste ani, faptul că la noi se întâmplă „ceva” în viața muzicală, adesea chiar efervescentă. Fiind singura revistă de specialitate în domeniu, un asemenea conținut cred că trebuie să (re)devină obligatoriu. Din momentul „transformării” în actualul format, comentarea acestor aspecte se face
Renun?area la "calupuri" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83609_a_84934]
-
adevărat, impresionanți, nu doar prin frumusețea glasurilor, ci și prin splendoarea frazei, prin firescul cu care au rezolvat scriitura extrem de dificilă, fără urmă de efort, expresivitatea conferită fiecărui cuvânt lăsând impresia unui dialog din vorbirea curentă. Demn de remarcat este faptul că, pe lângă timbrul adesea uimitor, vocile au avut și amploare, iar tehnica performantă le-a permis să jongleze cu cele mai ingrate țesături, cu o perfectă egalitate de registre, fiind ideale și pentru repertoriul romantic de operă, ceea ce se întâmplă
Fascinantul "Les artes florissants" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83559_a_84884]
-
am “recunoscut” pe Schubert în Simfoniile nr. 1, 6 și mai ales în Simfonia nr. 8 Neterminata, a cărei construcție, într-un discurs cu acumulări gradate, izbucniri sclipitoare sau momente de lirism, a încântat, convingându-ne, încă o dată, că de fapt însuși compozitorul a gândit-o doar în 2 părți - fiind primul care, desprinzându-se astfel de rigorile clasicismului, și-a permis să nu respecte structura “sacră” în 4 părți, anticipând astfel libertățile asumate de romanticii care i-au urmat. Iar
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
sâmbătă și duminică, aplauzele publicului (care, și după miezul nopții, a făcut ca sala Ateneului să devină neîncăpătoare), fiind răsplătite cu generozitate de Heinrich Schiff, redevenit, din fericire, măcar pentru câteva clipe, violoncelist, cuceritor în bisurile acordate. Trebuie să recunosc faptul că un asemenea demers este extrem de interesant în sine, rareori concretizat în 3 concerte succesive, iar pentru percepția melomanilor a fost un adevărat test, fiind vorba doar de muzică simfonică, fără o alternanță cu alte genuri, așa cum s-a petrecut
Integrala simfoniilor de Schubert by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83566_a_84891]
-
alții cu alte mâncăruri care de care cum îl învăța mintea a ghici, că doar curtenii nu prea gustaseră din mămăligă, nu era ca mâncare boierească, ci țărănească. La toate răspunsurile lor, Vodă clătina din cap necredincios, vrând să zică faptul că n-au ghicit. În urmă Ștefan-Vodă le zise: - Eu văd că nu ghiciți, de aceea voi spune eu cu ce este mămăliga mai bună: cu foamea!
Cu ce-i bun? m?m?liga? by D. Dan [Corola-other/Imaginative/83529_a_84854]
-
Un “Oedip” cenușiu Anca FLOREA Interesul a fost sporit și de faptul că, după ce în ediția din 2007, opera enesciană nu a figurat în programul spectacolelor sau concertelor incluse pe afiș, ni s-a oferit acum noutatea vizionării montării realizate, anul trecut, la Teatrul „Capitole” Toulouse, în regia directorului Nicolas Joel (care
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
că personajele aduc ofrande, dar niciun gest nu susține afirmația, diverse obiecte fiind aduse, mult mai târziu, de cu totul altcineva, pentru ca în tabloul Sfinxului, în monolog, Oedip să spună că a ajuns la răspântia a 3 drumuri, dar de fapt în zidul semicircular există... 5 fante, apoi eroul pleacă spre culise, dar Laios apare sus, în centru, coboară, este ucis, iar Oedip... parcurge traseul invers al regelui și iese prin acea fantă, deși spusese că se întoarce în Corint, deci
Un "Oedip" cenu?iu by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83554_a_84879]
-
seriozitate aproape austeră, cu un tușeu rotund, dar fără acea strălucire ce conferă dantelei sonore luminozitatea specifică autorului, densitatea discursului cursiv, cu o anume masivitate, fără o coloristică specială. Nici apariția sa scenică nu ar fi lăsat să se ghicească faptul că Teo Gheorghiu are doar 17 ani, părând extrem de matur. Cred că se simte mai bine în lucrări care implică în primul rând o velocitate robustă, deși paradoxal, s-a afirmat, pe scene importante, cu opusuri romantice (Rachmaninov, Chopin, Mendelssohn-Bartholdy
Poate mai mult? str?lucire by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83563_a_84888]
-
Orașul liniștit de Kayhan Kalhor, Zmeul albastru de Wu Tong, Saidi Swing de Shane Shanahan, Vals arăbesc de Rabih Abou-Khalil, Sulvasutra de Evan Zyporyn, Air to Air de Osvaldo Golijov), a confirmat din plin și atractivitatea demersului muzical, dar și faptul că interpreții au reușit să îi transporte într-o lume care se revela ca în poveștile din O mie și una de nopți. În partea a doua a serii, ritmurile alerte și un plus de diversitate coloristică au stârnit entuziasmul
C?l?torind pe "Drumul m?t?sii" by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83593_a_84918]
-
a avea o seară împlinită. Cu o astfel de speranță am venit în Sala mare a Palatului. În prima parte am ascultat Concertul al doilea în si bemol major de Brahms, una din lucrările de culme ale artei pianistice. De fapt, marele edificiu sonor e mai degrabă o simfonie în care protagoniștii, pianul și orchestra, se înfruntă și se completează reciproc. În prima mișcare, solistul a desfășurat un discurs muzical în ansamblu, dar insuficient ca sonoritate, susținut cu expresivitate medie, fără
A?tept?ri, frustr?ri, nostalgii... by Lavinia Coman () [Corola-other/Journalistic/83597_a_84922]
-
s-a referit totuși la evenimentele muzicale cele mai importante petrecute în decursul timpului. Întotdeauna fiind însă loc de mai mult și mai bine, ar fi ca un deziderat implicarea cronicilor referitoare la arta corală românească, artă ce reprezintă de fapt tradiția muzicală a neamului nostru. Ca o idee salutară de tehnică editorială, remarc faptul că fiecare număr al revistei începe cu un eseu al compozitorului Adrian Iorgulescu, fapt care îl transpune pe cititor din start într-o atmosferă elevată și
O atmosfer? elevat? ?i spiritual? by Irina Od?gescu () [Corola-other/Journalistic/83619_a_84944]
-
Întotdeauna fiind însă loc de mai mult și mai bine, ar fi ca un deziderat implicarea cronicilor referitoare la arta corală românească, artă ce reprezintă de fapt tradiția muzicală a neamului nostru. Ca o idee salutară de tehnică editorială, remarc faptul că fiecare număr al revistei începe cu un eseu al compozitorului Adrian Iorgulescu, fapt care îl transpune pe cititor din start într-o atmosferă elevată și spirituală. Ar mai fi de adăugat, ca o importată și frumoasă realizare, festivitatea de
O atmosfer? elevat? ?i spiritual? by Irina Od?gescu () [Corola-other/Journalistic/83619_a_84944]
-
deziderat implicarea cronicilor referitoare la arta corală românească, artă ce reprezintă de fapt tradiția muzicală a neamului nostru. Ca o idee salutară de tehnică editorială, remarc faptul că fiecare număr al revistei începe cu un eseu al compozitorului Adrian Iorgulescu, fapt care îl transpune pe cititor din start într-o atmosferă elevată și spirituală. Ar mai fi de adăugat, ca o importată și frumoasă realizare, festivitatea de acordare anuală a premiilor „Actualității muzicale”. În concluzie, revista „Actualitatea Muzicală” a devenit o
O atmosfer? elevat? ?i spiritual? by Irina Od?gescu () [Corola-other/Journalistic/83619_a_84944]
-
FRANDEȘ O revistă modernă în secolul 21 are neapărată nevoie de înfățișarea ‘color’. Nu se știe ce noutate va răsări peste câțiva ani. Poate vom beneficia în curând de holograme. Oricum, e știut: percepția culorilor de către ochi este complicată de faptul că analizatorul vizual compară culoarea luminii reflectate de un obiect cu cromatica luminii din mediu. Acest lucru cred că-l face, în felul ei, și Revista Actualitatea muzicală. Compară oferta muzicală cu mediul muzical. Apoi complică gândurile cititorilor despre gust
Terahertzii actualit??ii muzicale by Marcel Frande? () [Corola-other/Journalistic/83622_a_84947]
-
revistei și caut cântarul. O jumătate de muzică grea este egală cu o jumătate de muzică ușoară? Da, sunt pagini toate scrise cu talent. Mai caut iarăși cântarul, acela cu talere. Echilibrul, ce minune! Starea de bine vine și de la faptul că regăsesc rubrici precum: Panoramic, Muzică românească, Universitaria, Simfonicele, Spectacole, Concerte sub lupă, Camerale, Academica, Pagina Corală, Repere, Punctul pe j...azz, Eveniment, Muzica de film, Dans, Excelență, Despărțiri, Portret componistic, CD-uri, În țară, România în lume, Lansări etc.
Terahertzii actualit??ii muzicale by Marcel Frande? () [Corola-other/Journalistic/83622_a_84947]
-
cu Teodor Ilincăi nu a fost cu nimic mai prejos, ba chiar cred că are mai multă suplețe și căldură în glas. În Dama de companie a apărut soprana Crina Zancu, solistă căreia cineva ar fi trebuit să-i explice faptul că, în scena petrecerii, nu poate sta alături de cuplul regal, venind în prim plan într-o manieră chiar mai impunătoare decât Lady Macbeth, cântând astfel încât să se audă peste întreg ansamblul; mă îndoiesc să reușească, prin asemenea “ieșiri în față
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
în prim plan într-o manieră chiar mai impunătoare decât Lady Macbeth, cântând astfel încât să se audă peste întreg ansamblul; mă îndoiesc să reușească, prin asemenea “ieșiri în față”, să se evidențieze altfel decât eronat, remarcându-se mai curând prin faptul că nu știe să se omogenizeze ca intensitate cu partenerii de scenă și că nu dorește să înțeleagă discreția personajului său. Orchestra a sunat neașteptat de bine, dens și expresiv, evitându-se de această dată decalajele cu scena, astfel încât, privit
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
neașteptat de bine, dens și expresiv, evitându-se de această dată decalajele cu scena, astfel încât, privit în general sub aspect muzical, spectacolul dirijat de Iurie Florea a constituit o reușită. Și totuși, locurile (destul de multe) rămase goale în sală, dovedesc faptul că, în ciuda unor nume de cotă internațioală incluse pe afiș, Macbeth nu a prea atras publicul - cu siguranță nu muzica verdiană este cauza...
La pomul l?udat by Anca Florea () [Corola-other/Journalistic/83591_a_84916]
-
invitată din nou în juriul Concursului Internațional de Pian desfășurat în prima parte a Festivalului „George Enescu”, Clara Cernat s-a prezentat și în calitate de violistă, prima parte a serii fiind dedicată câtorva lucrări scrise pentru alto. Dacă mai reținem și faptul că una din piesele interpretate, foarte reușită, intitulată Prélude, pentru violă și pian, este scrisă de soțul ei, compozitorul Thierry Huillet (care participă cu o comunicare la Simpozionul de Muzicologie din cadrul festivalului) și alta, Printemps, care aparține lui Robert Dussaut
Clara Cernat - Therese Dusaut by Corina Bura () [Corola-other/Journalistic/83558_a_84883]
-
a gândit încă. Din respect față de munca de creație mi-am dorit să aflu, prin comparație, în puține cuvinte sau mai multe..., cum gândesc și cum compun cei cărora le-am interpretat piesele, cât de mult poate să ne lege faptul că mi-au încredințat un lied nou-născut să-i insuflu viața, cum aș putea mai bine să le intuiesc simțirea atunci când îl auzeau, înainte chiar de a-l pune pe hârtie... Personalitatea compozitorului ni se dezvăluie - sau nu - în funcție de deschiderea
Vladimir ?colnic - M?rturisiri by Mirela Zafiri () [Corola-other/Journalistic/83629_a_84954]
-
ea avea vârsta de 10 ani. Era ca o “floare de colț”, timidă, retrasă, mai tot timpul singură, privindu-ne pe noi, colegii ei, care zburdam, ne jucam nestingheriți lăsând frâu liber simțămintelor, sentimentelor, fără să punem pe cântar vorbele, faptele, fără să răstălmăcim nimic. Așa este copilăria, cel puțin așa era atunci! Angela vorbea puțin, ne observa și cred că acele date și impresii, care au lăsat urme adânci în subconștientul “copilului Angela”, au însoțit-o o viață întreagă... După
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
care i-ai întâlnit cândva, i-ai pierdut, i-ai regăsit apoi în caruselul neiertător al existenței umane ne învață să înțelegem că totul este relativ, că ni s-a părut ceea ce am trăit - cel puțin asta este convingerea mea! Faptul că Angela nu m-a trecut cu vederea în cartea scrisă de Smaranda Jelescu, dedicându-mi rânduri care readuc la rampă acele trăiri din copilăria noastră, acele semne de întrebare la care eu încă nu am găsit răspuns, demonstrează că
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]
-
care a inclus-o într-un septet de muzică... populară, cu care a debutat în 1965 pe scena de la “Modern Club”. În același an, cu acest grup folcloric debutează pe micul ecran, în cadrul unei emisiuni foarte urmărite în epocă (de fapt, ca tot ce era divertisment TV pe atunci), “Clubul tineretului”, realizată de Ileana Pop și Cornel Pop și prezentată de Mariana Mihuț și Valentin Plătăreanu. Dar între timp, mai precis în 1964, artista se căsătorise cu Dan Dominique Costinescu, student
Povestea adev?rat? a primului "Cerb de aur" by Octavian URSULESCU () [Corola-other/Journalistic/83698_a_85023]