767 matches
-
șocată, să tremure în torentul iubirii, să cunoască puterea dragostei adevărate, să se bucure de o iubire completă și durabilă. Amintirile vechi din trecutul lor de odinioară vor trebui să rămână în urmă, iar dacă zorile dimineților îi vor prinde îmbrățișați unul cu altul, sigur nu va mai exista divorț. Ar fi vrut să ceară părerea cuiva și să spună cuiva totul, dar vroia să o facă singură, să nu aibă cui reproșa vreodată dacă ar fi dat-o în bară
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
măsură, risipind chiar foarte mulți bani cu ea pentru a o face fericită. Era foarte mândră de el și chiar era îndrăgostită. Îl luă de după umăr, îl trase puțin spre ea până ce obrajii lor se atinseră, se sărutară și rămaseră îmbrățișați iubindu-se așa cum fac toți îndrăgostiți. - Îmi doream așa de mult să dai frâu liber sentimentelor tale! Așa cum mă așteptam. Chiar și fără hainele tale impecabile pe care le porți ai un aer de aristocrată și ești genială. - Tu ești
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Aaa... Atunci? Țara Românească înfrântă era sub călcâiul "Moldoveanului cumplit". Taica, scăpase... Prin fugă la turci! Mi-a scăpat printre degete... Noi eu și maica am rămas în Cetate, dobândă... ..."Balaurului fioros", râde Ștefan amintindu-și. ...Împreună cu maica, stăteam strâns îmbrățișate, tremuram, plângeam și ne așteptam moartea... Atunci, lovită cu piciorul, ușa a sărit în lături... Și "Căpcăunul cel fioros" a intrat cu sabia însângerată, să taie capul fiicei și Doamnei Radului Vodă fostul Domn a toată Țara Muntenească! își ascunde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
acum, ca și atunci, a luat-o... o ia goală, în brațe și o culcă pe pat și... A fost ca atunci când i s-a dăruit prima oară... Și pământul în replici se mai cutremura sub ei. Dar ei, prea îmbrățișați, nici nu băgau de seamă... 9 Nunta însângerată Spre apus, lumina prefirată prin vitraliile ferestrei aruncă pe dalele de piatră pete multicolore ce se răsfrâng destrămând dulcea semiobscuritate a paraclisului. Pe perete, Iisus, bătut în cuie pe o cruce mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
unghere, mă conducea seara acasă și ne țineam strâns de mână. La o excursie duminicală în natură, ne-am îndepărtat de grupurile de școlari și, trântindu ne într-o tufă îngălbenită de toamnă, ne-am așezat unul peste altul strâns îmbrățișați, el deasupra mea, ochii mei albaștri în ochii lui căprui, până când am fost chemați în vederea plecării (cum devenisem cercetaș, mândru de uniforma englezească, am primit îngăduința părinților de a participa la o tabără nocturnă, în aceleași păduri aproape de oraș, dar
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
va rezolva problemele ce i se vor pune mâine, așa cum a făcut și ieri. Această atitudine, pe care se sprijină acei învățați cu de toate și lipsiți de scrupule, si care se opun normelor de antipoluare, este tot mai puțin îmbrățișată și apare tot mai rar, tot mai izolat în discursurile oficiale. Pentru cei cu o atitudine catastrofica, omul și-a pustiit deja planetă și continuă șo facă într-o manieră total ireparabila. Singura modalitate de a-i asigura supraviețuirea este
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
minunată, reprezentând întâlnirea Sfinților Ioachim și Ana, părinții Fecioarei, în fața templului. Sunt îmbrățișați, de profil, față în față, ea cu mâinile pe umerii lui, cu față ridicată spre el, privindu-l cu supunere și dăruire ; el, de asemeni, o ține îmbrățișată, privind-o protector și tandru. Dragoste profană, între bărbat și femeie, sau dragoste divină ? Întrebare fără rost. Și s-ar putea obiecta că nu fac deosebire între eros și agapé ; unde s-ar ajunge atribuind iubirii aproapelui un sâmbure erotic
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
să-l strâng în brațe și să l pup, dar m-a îndepărtat spunându-mi: „Nu!” Era de față personalul de la hotel, era și Oto-san (tatăl) care nu îngăduie aceste manifestări drăgăstoase, nefiind bărbătești pentru un japonez. Potrivit educației lor, îmbrățișatul și pupatul în public par stranii. Oto-san îl crește pe Dimi după normele japoneze, încercând să scoată un adevărat „samurai” din el. L-am luat pe Dimi de mână și i-am șoptit: „Te iubesc!” Întrucât el este crescut să
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
dat, fără nici o legătură cu discuția, mi-am luat inima în dinți și i-am zis : „E mișto melodia asta. N-ai vrea să dan săm ?“. Tipa s-a executat fără să zică nimic și am început să ne bălăngănim, îmbrățișați, de pe un picior pe altul. A mai trecut ceva timp pînă am sărutat-o, dar, o dată începutul făcut, am ținut-o numai în mol făieli. Nu ne mai păsa că pierduserăm ritmul, dar ne bălăngăneam, în virtutea inerției, în continuare. Cînd
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
femeilor, la viața politică. Asociațiile de femei, asemenea altor organisme sociale democratice, au aderat la ideea „armoniei sociale” și a „solidarității naționale”, opuse de către F.R.N. nesfârșitelor dispute politice, dar și orientărilor extremiste, antisemite. Principiul autorității regale a fost și el îmbrățișat, întărind astfel o veche tradiție a mișcării feministe, care vedea în dinastie un puternic factor de echilibru social. Promovarea ideii de selectare a „elitelor” prin muncă, în locul practicii distructive politicianiste, a câștigat organizațiile de femei, care au considerat-o drept
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
eeeste seaaara taaaa...“ Apoi apare zâna bună și mereu zâmbitoare, îmbrăcată de Levintza. Se ia un exemplar din public, i se spune povestea vieții lui și la urmă, printro minune, i se aduce fratele de peste mări și țări. Frații sfârșesc îmbrățișați, hohotind de plâns. Toți din public așteaptă o asemenea minute, toți stau cu palma întinsă și cerșesc așa ceva. În fine, aproape toți. Cândva, am văzut un individ mai puțin adaptat la cerințele sclipiciu lui lazarovian. Nici nu știu ce căuta în public
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
cel din sală, și cel din fața televizoarelor - este perfect adaptat. Un prieten îmi povestea cum ia invitat la masă, la o sărbătoare, pe tatăl și pe fratele lui - amândoi certați de foarte mult timp. Cum sau văzut, cei doi sau îmbrățișat și, în hohote de plâns, strigau: „Surprize, surprize, tăticule!“, „Surprize, surprize, fiule!...“ Desigur, în apartamentul prietenului meu nu existau camere de luat vederi sau reflectoare, dar cine mai are nevoie de așa ceva când simte românește? Cum e la ei. La
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
de călătorie în anul 1994. Și povestește simplu, fără simboluri și alegorizări. La prima vedere, compar un regizor ratat, Valeriu Lazarov, cu unul genial, David Lynch. La a doua vedere însă, îi compar pe fratele și pe tatăl prietenului meu îmbrățișați în sufragerie cu alte persoane reale, Alvin și Lyle Straight. Bineînțeles că o fac doar așa, din joacă, și că nu vreau să demonstrez nimic. (2003) Culoarea scaunului Acum câtva timp, comentând Jurnalul lui Mircea Cărtărescu, Cristian Tudor Popescu scria
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
noi oricând. Să o rugăm să fie permanent în viața noastră că bine ne va fi. Ea se roaga permanent la Fiul ei pentru noi toți. Am intrat în Sfanțul Mormânt, m-am rugat și cu sufletul și inima lam îmbrățișat, apoi cu mare durere m-am desprins de el și m-am dus la Icoana Făcătoare de Minuni care este în spatele Sfanțului Mormânt. Aici, cu multă durere și respect, cu smerenie am privit-o pentru ultima dată și-am
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
32 de ani?!” Cartea cu corespondența este o mărturie că Bârladul a crescut valori umane și ele interesate să crească altele, oameni care, indiferent unde au lucrat, au făcut cinste școlii pe care au promovat-o, familiei de unde proveneau, profesiei îmbrățișate. Se desprinde dragostea față de țară, orașul și școala unde au învățat, ale celor care rostesc cuvinte de recunoștință pentru profesorii în care continuă să vadă personalitățile mari ale patriei, pentru care unii dintre ei și-au dat viața apărând integritatea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mâncare, de cafea, de transpirație. Toate se impregnaseră bine. În timp ce-o strângeam în brațe, realizam că oricum nu voi mai avea parte de o asemenea viață. Îmi era greu să-mi amintesc aventuri din acele timpuri apuse. Stăteam îmbrățișați și parcă uitasem de trecerea timpului. Tot ce simțeam era că împărtășeam teama și acesta ni se părea cel mai important lucru în clipa aceea. I-am simțit sânii lipindu-se de pieptul meu. A întredeschis buzele și m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-o în brațe și am tras-o spre mine. Am întors-o cu spatele ca să-i desfac sutienul. — E prins în față, zise ea. Lumea chiar evoluează. Am făcut sex de trei ori, apoi duș. Ne-am cuibărit sub pătură, îmbrățișați, și-am ascultat Bing Crosby. Eram într-o dispoziție extraordinară. N-am mai avut probleme cu erecția. Ba dimpotrivă, a fost perfectă ca piramidele din Egipt. Părul ei mirosea a proaspăt și arăta minunat. Canapeaua - frumoasă și solidă. Ca pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
spus că-mi place foarte mult să fiu lăudată? Pe măsură ce se crăpa de ziuă, luminițele emanate de craniu păleau tot mai tare și acesta a revenit, până la urmă, la vechea lui stare de os alb și nimic mai mult. Priveam, îmbrățișați, lumea de dincolo de perdele, gata să fie asaltată de lumina puternică a zilei. Îi simțeam respirația caldă și sfârcurile moi. După ce și-a terminat de băut vinul, s-a cuibărit lângă mine și-a adormit. Soarele strălucea puternic pe acoperișurile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
au rostit cuvântări patriotice, tinerii s-au îmbrățișat. Ziarul Drepturile omului descrie astfel tot ce s-a petrecut: „Când clopotul sună pentru a treia oară, cei trei expulzați cari plecau: Secășanu, Ocășanu și Droc-Bănciulescu, erau trecuți din brațe în brațe, îmbrățișați, sărutați. Droc-Bănciulescu era atât de emoționat, încât, când să se urce în tren, se aruncă jos la pământ și-l sărută strigând: Trăiască România! Trenul plecă în mijlocul strigătelor generale [de]: «Ura! Să trăiți! Să veniți sănătoși!» Toată lumea era electrizată!... Ochii
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
competență la efortul social de creare a profilului moral al omului socialist, de luptă împotriva poluării mediului spiritual, pentru făurirea unei culturi socialiste.“ (Contemporanul, 24 septembrie 1971) HURJUI Ion „Acum s apropie, se strâng În brațe ca de-o viață Îmbrățișați și-i numai bucurie. Viticultorul toamnei cu vinul Roșu-n ploscă și în obrajii tineri, Cu pâinea bogăției Primește în palatu-i din arbori seculari Pe primul președinte al României.“ („Cornul abundenței“, Cronica, 20 ianuarie 1978) IACOBAN Mircea Radu „Cei dinaintea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
spațiu pentru birouri plătește o chirie infimă. Pe hol e frig și pustiu. Câteva neoane pâlpâie nesigur. Lipsesc doar steagurile Partidului Comunist Român și portretele celor doi foști tovarăși de viață și de ideologie. În lift încap doar două persoane, îmbrățișate strâns. Îmi iau prietena în brațe și, timp de zece secunde, călătorim spre cer. Apoi ușile se deschid și coborâm cu picioarele pe pământ. Holul e populat de o faună petrecăreață plină de specii rare. Niște boxe mari urlă ceva
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
din Odiseea lui Homer, unde cântărețul Demodocas "cântă din lăută povestea iubirii tainice a lui Ares cu Afrodita, chiar în casa lui Hefaistos, necinstindu-i patul". Întors acasă, Hefaistos îi află pe cei doi zei făcând dragoste, îi leagă așa îmbrățișați și cheamă pe toți zeii și zeițele să fie martori la desfrâul Afroditei. După replicile amuzante ale lui Apollo și Hermes, când Hefaistos este convins de Poseidon să-i dezlege pe cei doi îndrăgostiți, Homer precizează: "De cum se văzură scăpați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
să taie în carne vie. Mâine, la aceeași oră, în același loc!, notifică Arcadi, bătând cu muchia palmei în masă. În fața ușii, se poftiră unul pe altul care să treacă primul și sfârșiră prin a trece împreună, concomitent și aproape îmbrățișați. Vântul de toamnă le-a răcorit fețele. Înviorați, au pornit-o pe mijlocul străzii. Ahile își ridică privirea spre lună care alerga înfășurată în vălurile ei destrămate: Părea că printre nouri s-a fost deschis o poartă / Prin care trece
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
câteodată chiar cei trecuți peste munți din Transilvania se întorceau în locurile de pornire. Aceste treceri peste munți, în Transilvania, a unor familii românești care căutau liniște și stabilitate, au alimentat teoria imigraționist elaborată de Robert Rösler în 1871 și îmbrățișată entuziast de istoricii unguri care, animați de fantasmele hungarismului, contestă românilor din Transilvania autohtonia în propria țară și, implicit, justifică pretențiile teritoriale ale Ungariei asupra Transilvaniei. în legătură cu aceste mișcări de populație românească în teritoriile românești, peste granițele politice impuse, se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
interioare a Luceafărului; de aici vine și forța năvalnică a zborului-combustie. Starea de vis a copilului care se imagina zburând se regăsește transpusă mai târziu în Sărmanul Dionis: Sărutarea ei îl umplu de geniu și de-o nouă putere. Astfel îmbrățișați, [...] îi încunjură talia [...], iar cu ceilaltă mână fluturând o parte a mantiei se ridicară încet, încet prin aerul luciu și pătruns de razele lunei, prin nourii negri ai cerului, prin roiurile de stele, până ce ajunseră în lună.286 Imaginea inițială
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]