570 matches
-
și o văzu În fața sa pe Annette Tadmor, Îmbrăcată Într-un palton roșu și cu o beretă albastră de lână așezată pe-o parte, care Îi dădea aerul unei franțuzoiace tinere de la țară. Ochii Îi străluceau, iar obrajii Îi erau Îmbujorați de frig. I se păru copilăroasă, blândă, pură și dureros de frumoasă. Însă În clipa aceea Își aminti ce-i făcuse alaltăieri și se simți murdar. Emana un miros de parfum fin, poate ușor nuanțat de o urmă de alcool
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
acea cărăruie pe care o văzuse mai devreme, dar, în întuneric, i-a fost imposibil. A luat-o de-a dreptul, peste pajiște, dar mișcările îi erau șovăitoare. A tot căzut, alunecând pe spate. Când cerul a prins să se îmbujoreze, Jina era la mai puțin de cincizeci de metri de râu. O cioară a zburat pe deasupra, iar de undeva, din depărtare, s-a auzit zgomotul unui avion. Pereții canionului bordau pajiștea - acum erau mai puțin verticali, dar la fel de înfricoșători. Jina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
ne mai dăm o dată, m-a Înhățat tata confiscîndu-ne și sania. Dracu’ ne pusese să ne alegem traseul chiar pe lîngă crama În care-și exercita el autoritatea locală. Era pălincia comunală. Cald și mireasmă tare În beciul acela, bărbați Îmbujorați la față, voioși că nu mi se Întîmplase nimic rău, fiindcă pare-se că, de multă vreme, se chinuiau să ne dibuie. Tata a ieșit pînă la crama vecină să aducă pentru odorul lui recuperat niște vin, doar nu era
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
Întoarcerea celor plecați În bejenie. Și, chiar reveniți la casele lor din josul Vasluiului, pribegii n-ar fi putut reconstrui totul acum, În plină iarnă. - Cred că Alexandru arde de nerăbdare să ne spună ce are pe suflet! spuse Erina, Îmbujorată de aerul rece și de efortul de a struni calul. - Nu știu dacă e momentul, răspunse Alexandru, dar nici nu putem amâna prea mult. E un gând care mă roade și pe care trebuie să vi-l Împărtășesc. Căpitanul nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2303_a_3628]
-
că așa este frumos să știi niște lucruri despre mine. Nu sunt venit de mult timp în cartier, dar îmi place că locuiesc aici. Pe tine cum te cheamă? — ?! În timp ce Prințesa tace, studentul este atras de chipul ei care se îmbujorase. — Pe cât de căpoasă ești, pe atât arăți de frumoasă, fată cu gropițe în obraji. O strânge și mai tare la piept pe Prințesa care caută să se elibereze. — Nu-ți dau drumul până nu-mi spui cum te cheamă. — Teofana
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
obrajii cu gropițe, în timp ce ea caută să scape. Pisică sălbatică ce ești! — Mrrr! Mrrr!mârâie ca o pisică Teofana, înlănțuită de brațele lui Cezar ca să-l sâcâie. În momentul acesta, Cezar își lasă privirea de la obraji cu gropițe ai fetei, îmbujorați de ger, de alergat și de frecat cu zăpadă spre buzele-i fragede și catifelate, la care le râvnea demult, o strânge tare în brațe și dintr-o dată i le acoperă cu un lung sărut neașteptat care, stârnește în cei
Pe aripa hazardului by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91847_a_92975]
-
numai Ilinca făcea semne, căci Virgil avea amîndouă mîinile ocupate. Într-una ducea plasa cu mîncarea lui, iar în cealaltă plasa Ilincăi. Vlad, de cum îi văzu, făcu ochii mici și întoarse capul în altă parte. Dar numaidecît fața lui se îmbujoră, cînd de el se apropie încet Ilinca și-i dădu un ghiont prietenesc în coaste. Ce stai, mă, așa, ca o coadă de tîrnăcop?... De ce nu te uiți deloc la mine?... Ce ai? N-am nimic... stăteam și eu, așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
fost vorba așa? Ți-am spus doar că vin la Bărzăun să-i cer o carte și că mă-ntorc imediat!... Iar tu... Bine măcar că nu s-a ținut și Vlad după tine! E la poartă și el, răspunse Virgil îmbujorat de reproșurile atît de ascuțite ale fetei. Și de ce-ați venit încoace? Păi... Și Virgil nu mai știu ce să răspundă. Se mulțumi doar să ridice din umăr și să rîdă cu un dinte spre Bărzăun, care-l privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de o duioasă sărutare: Drum bun și ia seama la chiroșcă, fata mamei... fiind sigură că fiica nu o mai poate dojeni. În schimb fătuca, observând un zâmbet abia schițat în colțul gurii la o doamnă de-alături, s-a îmbujorat până în vârful urechilor și și-a fixat privirea asupra unui loc liber din spatele vehiculului, pe care s-a grăbit să-l ocupe pentru a se elibera de niște priviri mult prea insistente. Proaspăta liceană s-a liniștit totuși din momentul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
roșii, albastre deschis, verzi și galbene își treceau din mînă în mînă bere în butoiașe și sticle. Alergau la malul apei și cîntau cînd o echipă de aceeași culoare cîștiga. Feluri de carne rece și salate erau purtate de chelnerițe îmbujorate de efort. Ici și colo grămezi zăngănitoare de farfurii murdare. Se purtau discuții aprinse despre obstrucționarea adversarilor atunci cînd o barcă trecea dicolo de balize, despre schimbările din desfășurarea programului. Observatori studenți stăteau în fața mașinilor de scris și scriau liste
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
către Dan) Uite-l colo! Uite-l dincolo! Prinde-l Dănuț Zvârle bundița... zvârle căciulița... așa... Acum alergi mai ușor! Așa... acum ai să-l prinzi mai ușor! Bravo! Zvârle mănușile,zvârle fulărașul, zvârle pieptărașul... așa...Ce te-ai mai îmbujorat la față! Dan: Gata! Te-am prins! Ciprian: (își scoate masca) Ba, ai prins ... oleacă de sănătate! Dan: Tu erai? Ciprian: “Noi”... eram! Iar tu, de azi încolo, sper să nu mai fii “Fofolici”, ci unul dintre noi, care, cu toții
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
capete lor creanga bradului sub care se aflau și-a scuturat zăpada la adierea unei boare line, binecuvântându-le iubirea. Erau plini de zăpadă pe păr, pe ochi, pe buze, dar nu le păsa de această răcoare, fiindcă ei erau îmbujorați de căldura sufletească simțindu-și inimile bătând în același ritm. S au sărutat și s-au sărutat parcă să recupereze timpul irosit fără acest minunat dar al firii. La un moment dat, Cecilia desprinzându-și buzele a rostit ca pentru
Feţele iubirii by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1166_a_2071]
-
un om cu limba ascuțită. Îi răspunsese tăios: ― Înțeleg. Aveți în laboratoarele dumneavoastră ființe omenești care fac experiențe pe șobolani, dar acum ați găsit un șobolan care să facă experiențe pe ființe omenești. REMARCA O FĂCUSE PE INNELDA SĂ SE ÎMBUJOREZE LA FAȚĂ IAR PE INTERLOCUTORUL EI SĂ FIE IZGONIT DOUĂ SĂPTĂMÎNI DE LA MASA ÎMPĂRĂTESEI. DAR SE VEDEA BINE CĂ EA ÎL MAI POATE FOLOSI PE ZEYDEL, LUCRU NEFERICIT, PENTRU CĂ PĂREA SĂ EXCLUDĂ CORUPȚIA ȘI DAREA DE MITĂ \ ACEST AUXILIAR IMPORTANT
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
cursul. în mai puțin de o oră Radu, însoțit de Ramona opri trabantul în fața spitalului. Ramona așteaptă în mașină iar Radu urcă scările îndreptându-se spre secția de noi născuți. Cu fiecare pas emoțiile sale creșteau, iar fața i se îmbujora. Angela îi dădu copilul cu privirea încruntată și fulgerătoare. Mâinile lui Radu tremurau în așa fel încât îl primi cu un singur braț. Apropiindu-l, zâmbi copilului care-i dădu cea mai elocventă dovadă că este fiul său. înainte de a
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
își aduse aminte de o teză din Epistolele Sfântului apostol Pavel, prelucrând-o în felul următor: Păi da, fiindcă trebuie să fii ori cald, ori rece! Nu e bine să fii nici cald, nici rece! Nae, cu fața lui cenușie, îmbujorată de tot, după unul, două sau trei scotch-uri de aceeași marcă, îi spuse înduioșat: Măi Vla-dimire, pe cu-vântul meu de onoare, tu știi și toa-ca din cer, măi! Lui Vladimir, căruia îi plăceau divagațiile , considerându-le fecunde pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Akemi Yokota, nici pe pereții acestui bar, sau poate era la fel de imperceptibil ca starea mea de beție. Grupul de studenți reproducea În cor, Într-o japoneză stricată, cuvintele unui cântec pop care se revărsa din difuzoarele barului. Obrajii le luceau Îmbujorați din cauza sake-ului ieftin, a cartofilor prăjiți și fripturii de vită, iar deasupra suvițelor de păr negre, date cu gel, se reflectau mănunchiurile de lumini proiectate de un tonomat de prin anii ‘50. Aveam impresia că pulsul mi se accelerase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
Cu toate mizeriile și nedreptățile ei, lumea e singurul loc unde putem spera să ni se facă dreptate. Înțelegeți acum toată încăpățînarea cu care mă agăț de orice îmi amintește de dumneavoastră? Ceva mai devreme, când spre pădure s-a îmbujorat cerul, aveam impresia că sânt la mare și că valurile izbesc mereu într-un semnalizator morse, ale cărui sunete nu știu să le tălmăcesc. Apoi m-a copleșit o mare emoție, uitîndu-mă cum se făcea ziuă. Parcă vedeam totul, cum
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
Adriana a început să zâmbească, după care le-a observat pe Emmy și Leigh care o priveau din sala de studiu. — Ați văzut și voi? a întrebat Adriana oprindu-se în pragul ușii. Emmy a tușit, iar Leigh s-a îmbujorat și a clătinat din cap. — Era tare supărată, a spus Leigh. Adriana a râs. — Așa cum a avut amabilitatea să spună, nu sunt decât o boboacă proastă. De unde să știu eu cine cu cine e cuplat? Mai ales că tipul a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
înainte cu un aer complice, le șopti prietenelor ei. — Emmy, dragă, băiatul ăla are ochi numai pentru tine. Parisul a fost ora amatorilor. Acum, draga mea prietenă, ești cu un expert. Consideră că te-am avertizat... Și, în timp ce Emmy se îmbujoră, iar Leigh o aprobă făcând cu ochiul, Adriana se abținu cât putu să nu-i dea lacrimile. Leigh cotrobăia prin geantă căutând ceva, orice, ca să-și facă de lucru până la sosirea lui Jesse. Nu putea să stea așa acolo, ce naiba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
se gândi ea, deși nu cine știe ce — și intră în piscină pășind pe prima treaptă. Se lăsă repede în apă, părând că nu ia în seamă apa fierbinte și spuse: — Auu. Ți-e dor de prietenul tău? Ea simți că se îmbujorează și nu-i plăcu deloc. Nu, ăă, nu era prietenul meu. Nu am prieten. Era prietena mea Leigh. De la New York. El zâmbi, iar ei îi veni să-l omoare, apoi să se omoare și pe ea. De ce vorbea întotdeauna așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
rece se simțeau plăcut după căldura aceea. Emmy uită cu desăvârșire că era complet goală în prezența unui străin și în văzul naiba știe câtor vecini; nu se îngrijoră nicio clipă de cum arăta în zona inghinală (aproape acceptabil), de cum se îmbujora când era excitată (culoarea vinului roșu) sau de cât de turtiți i se vedeau sânii când stătea pe spate (foarte). Nu se gândea la absolut nimic, doar la cât de mult îl dorea pe el și, simțindu-l lipit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
după ei. Avem niște planuri după cină. Adriana se întoarse spre Leigh și o mustră dând din deget. Nu trebuie să te lași prea ușor, o certă ea. Când Emmy a revenit la masă douăzeci de minute mai târziu, era îmbujorată de emoție. — Ei, cum a fost? întrebă Leigh. După expresia de pe fața ta, îmi dau seama că n-a fost deloc umilitor. Emmy râse. — Nu pentru mine, cel puțin. A spus că i-a trebuit mult curaj ca să trimită sticla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
pantaloni albi evazați, care-i veneau ca turnați, iar Lara era într-o rochie scurtă, neagră, acoperită cu fermoare. Probabil că-n mintea ei revenise la modă mișcarea punk. Poate chiar așa și era. Lara era plictisită, dar Jolene era îmbujorată de emoție. —Michael Kors! decretă Jolene teatral în timp ce se apropia de masă. El! și urmă o pauză teatrală. Este! altă pauză. DUMNEZEU!!! Uitați-vă! I-ați văzut pantalonii șifonați din colecția de primăvară? Se învârti să ne arate noua ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
înțelegere pe care le păstrez bine mersi, au devenit structuri internalizate. Cătălin m-a învățat sociologie americană, tot ca structură de analiză, și mi-a dat apă la moară la tot ce inițiam drept cercetare empirică. Îl țin minte urcând îmbujorat de bucurie scările căminului din Grozăvești cu lucrări americane in print. Mi le aducea de îndată ce le primea. Ce, e puțin lucru să ai bibliografie ceea ce încă nu era publicat în SUA? Inserție. După ce am fost aruncați din facultatea în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în camera de discuții. Fiecare sală de consiliu are așa ceva : un spațiu lateral unde te duci să discuți chestiuni private, sau când îți vine să spargi ceva. Tensiunea după-amiezei a dispărut. E ca refluxul unei val. Fețele din jurul mesei sunt îmbujorate, oamenii sunt încă sub imperiul certurilor de mai devreme, dar acum nu mai strigă nimeni. Clienții au plecat. Pe la ora patru am ajuns la un consens, am bătut palma, iar ei au dispărut în limuzinele lor strălucitoare. Acum e rândul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]