1,052 matches
-
film original și vizionat doar din cer? Suflu încet și respir pe deplin că în sport ... alerg în ritm cu ... Citește mai mult Liniștea libertății de a face Pace - cugetareMaria Teodorescu BăhnăreanuLiniștea libertății de a face Pace cu oamenii mă împresoară că un voal alb și transparent ce flutură în cerurile pline de Îngeri și de Sfinți. Țin pe brațe pruncul ce am fost, îl ador și îl chem sugrumat că o suferință pe care s-a așezat nechemat timpul. Suflu
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
dalta fină, linăAsta-i limba cea română!... V. IUBITA SCRIPCARULUI, de Maria Teodorescu Băhnăreanu , publicat în Ediția nr. 1961 din 14 mai 2016. Iubita Scripcarului Scripcarul te învăluie Și te înaltă, Din corzi Te cerne în esență ... Te absoarbe Te împresoară În declarații mărețe și oarbe Cu iubirea te doboară Scripcarul te vinde Oricărui trecător Te face cadou că pe un decor De cantul și farmecul tău Lumi întregi Cu zei și regi Se destramă încet și mor! Scripcarul te cântă
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
mână Și cu iubire mă ghidezi Prin ale vietii mari livezi Te țin atât de strâns de mână Ca să te am o veșnicie Să fim noi două pe vecie Zână fragilă și senina Cu suflet alb de ființă fină Mă împresori cu mari fiori Și te doresc ca pe-o cunună Să plângem vesel chiar de-I ploaie Și să dansăm uitând de noi Peste a vietii lacrimi moi Zână fragilă și senina Ești a mea mama Al meu tata Un
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
de-I ploaie Și să dansăm uitând de noi Peste a vietii lacrimi moi Zână fragilă și senina Ești a mea mama Al meu tata Un îngeraș ce ma păzește Ce doar iubire dăruiește Și-mi este dor să te împresor Cu sufletu-mi îmbătător Cu o suflare, cu-un fior ... Citește mai mult ZanaZana fragilă și seninaMa ții atât de strâns de mânaȘi cu iubire mă ghideziPrin ale vietii mari liveziTe țin atât de strâns de manaCa să te am
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
și seninaMa ții atât de strâns de mânaȘi cu iubire mă ghideziPrin ale vietii mari liveziTe țin atât de strâns de manaCa să te am o vesnicieSa fim noi două pe vecieZana fragilă și seninaCu suflet alb de ființă finaMa împresori cu mari fioriSi te doresc ca pe-o cununaSa plângem vesel chiar de-I ploaieSi să dansăm uitând de noiPeste a vietii lacrimi moiZana fragilă și seninaEsti a mea mamaAl meu tataUn îngeraș ce ma pazesteCe doar iubire daruiesteSi-mi
MARIA TEODORESCU BĂHNĂREANU [Corola-blog/BlogPost/379589_a_380918]
-
martie 2017 Toate Articolele Autorului MOARE IUBIREA Îți tot aud suflarea grea, Te simt doar, lângă mine, Dar gândul ți-e altundeva Hoinar printre coline. De multe ori aud plouând, Ploaie bacoviană, Simt sufletul greu ca de plumb, Tristețea mă-mpresoară. De câte ori în miez de noapte , Lacrima, perna mi-o inundă, Scrâșnesc din dinți și strâng la piept Iubirea muribundă. O tot alint și o mângâi, Și-i spun ce rău îmi pare. Iar ea se uită-n ochii mei, Cu
MOARE IUBIREA de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375643_a_376972]
-
conștienți de el, să intrăm în relație cu existența lui. Dacă nu vom fi atenți, ne vor scăpa amănuntele și nu vom observa că... „ceva” se petrece. Rămâne doar magia nopții de vară și foșnetele nedeslușite ale întunericului care ne împresoară, ne învăluie și ne afundă în mister, o țesătură magică, fosforescentă , făcută din praf de stele, în care aerul vibrează la cântecul a mii de greieri. În nopțile cu lună plină, nopți pline de taine și mister, se deschide o
LIMBAJUL NATURII… PRIN OCHII COPILULUI DE ALTĂDATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1744 din 10 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375735_a_377064]
-
iar ... / odată cu zorii / să mă nasc întâia oară / scânteie sfioasă / în visul pătimaș al luminii ... / al luminii” (Din jurnalul unei zile). E lumina pe care i se pare că a atins-o într-un început de mai, când iubirea o împresura, reînnoind natura cu straie și miresme proaspete. Acum, când doar amintirea o năpădește, poeta recunoaște că iubitul nu i-a „meritat”, parcă, ofranda și, de aceea, iubirea nu poate reveni prea ușor, ceea ce-o face să prefere să se
CELLA NEGOIESCU. DESPRE VOL.DE POEZIE ”ÎN UMBRA ZEILOR” de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379246_a_380575]
-
pieptul tău cel cald, Și mă cufund din nou, În vise de smarald. E-așa de dulce somnul. La început de zi, În ceafă-ți simt suflarea, Dar nu mă pot trezi. Și parcă văd aievea, Lumina din odaie, Cum împresoară patul, Ca și o vâlvătaie. Și limbile de foc, Prin părul meu se joacă, E așa cald și bine, Parcă-aș pluti pe-o barcă. Pe-o barcă în derivă, Pe un ocean de vise, Iar eu, privesc la soare
VISE DE SMARALD de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379296_a_380625]
-
se pare, Decât multă GELOZIE Și ceva...MIGDALE AMARE. MI-A RĂSĂRIT ÎN SUFLET DORUL Că într-o NOAPTE DE AUGUST, Ea,VECINA mea , ÎN DRUM, ȘOAPTE ...O NOAPTE ...mi-a spus! CLIPE DE ZBUCIUM au urmat, SOMNUL nu mă împresoară, Și ascult TOAMNA ÎN PARC, RAPSODII DE...PRIMĂVARĂ. CÂȚI CA VOI mă înțeleg? Astea nu-s decât BLESTEME! O RIPOSTĂ la FURTUNĂ, Și-au ieșit niște...CATRENE. Fiindcă n-am făcut PREFAȚĂ, Am să scriu un...EPILOG. CĂLIMARA este...goală
GEORGE TOPÂRCEANU de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374213_a_375542]
-
odată, Ne- am aninat, fără să știm, pe roata, Iti putem fi de ajutor și-aici Chiar dacă suntem neînsemnați și mici Amâna întâlnirea inc- o vreme Să creștem în credința și putere, Să împlinim destinul lumii noi Chiar de ne-mpresurară de nevoi Și lasă- ne întregi să te slujim, Apoi, de vrei, când totul fi- vă terminat, venim... Referință Bibliografica: SEMNE... / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1991, Anul VI, 13 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
SEMNE... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378790_a_380119]
-
IUBIRE, de Angelina Nădejde, publicat în Ediția nr. 1526 din 06 martie 2015. O, mamă, câte griji porți zilnic tu în tine De-ar fi să ni le spui, ai întrista o lume! Și câte lacrimi verși, ce frică te-mpresoară Când stai de mă veghezi ca boala să dispară. Spui rugăciuni în șoapte, te-nchini pe la icoane, Ești salcie aplecată spre mine plângătoare. Genunchii ți-s jăratec, altarul - al tău suflet, Durerea ți-e ofrandă, iubirea - un descântec. Stă răstignit
ANGELINA NĂDEJDE [Corola-blog/BlogPost/377614_a_378943]
-
se extinde spre Balcani, copiii străzii, care lîncezesc cerșind, amintesc de sărăcie. Între tapajul luxului, exotismul pieței și mizerie, ambianța devine incertă... Și mirosurile s-au schimbat. O omniprezentă lipsă de curățenie a înlocuit la fel de omniprezentul iz de DDT, care împresura construcțiile și clădirile oficiale. Obișnuiții ordinii tună și fulgeră împotriva unor dezordini de neînțeles, al căror sens le scapă. Unde va duce această nouă vociferare? Nostalgicii ordinii nu sînt obligatoriu nostalgicii ordinii anterioare. Ei navighează la întîmplare, fără speranță, într-
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de Poartă și Domn suveran al Albaniei. Dar pentru aceasta îi trebuiau brațele tuturor și țara era despărțită în nenumărate partizi. El căută mai întîi să câștige cu binele pe căpeteniile neamurilor pentru planurile sale, dar, neizbutind întru aceasta, îi împresură pe rând cu război pe agalele și {EminescuOpXI 479} beii din Giacova, Prisrend, Ipec, Tirana, Cravaia ș. a. m. d., supunîndu-i cu puterea la voința sa de fier. De ce soi trebuie să fi fost acest om se vede din împrejurarea că
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din neamurile muntene. Însă, în acest moment suprem, îl părăsi pe bătrânul general rațiunea militară. Fără un plan de campanie bine stabilit... el năvăli cu cetele nedisciplinate, orbite de sete de sânge, în Muntenegru și, în strâmtoarea de la Crușa, fură împresurați și nimiciți cu totul. Părăsit de toți oamenii săi, bătrânul leu se luptă mult timp cu cei 600 de scutarioli aleși contra unei grozave mulțimi. Toți căzură pîn'la cel din urmă. Albanejii își aflaseră Thermophylae al lor. Nici unul din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o zestre enormă de cunoștințe și îndemînări care-i asiguraseră deja notorietatea. Cînd armatele ocupante au intrat în București, pictorul s-a hărnicit imediat și a compus o scenă, jenantă prin nesinceritatea ei, golită de bunul simț românesc: tancul invadator, împresurat de mulțimea care exulta toropindu-l cu florile recunoștinței... Ce tristă replică la Bătaia cu flori la Șosea, pînza lui Luchian, pe care oportunistul pictor o cunoștea, desigur, atît de bine! Evident, au urmat, mai tîrziu, onorurile: maestru emerit al
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Domul), e dotat cu aparatul lui aparent fanat (știți care, cel cu... poalele-n cap), iar în momentul în care te-ai hotărît să faci poza, îți pune în palmă grăunțele primordiale. Într-o secundă, stolul hulpav de porumbei te împresoară, sufocîndu-te ca-ntr-un invers Hitchcock, unul sublin de data asta. Clic!... și fotografia unică-i gata. Bună de arătat, orgolios, amicilor (care, dezolare! îți întind și ei fotografii tot de acolo). Un pictor avantajat de reproducerea fotografică: Țuculescu. Materialele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pot. 30 Oamenii rănile de moarte și-au primit și Emanațiile lor fugit-au La mine pentru adăpost și nu pot ca să-i izgonesc, din Mila." Enion spus-a: "Teamă ta să tremur m-a facut, groazele-ți m-au împresurat. Pierdută-i toată Dragostea: urmează Groază, si Ură-n loc de Dragoste, Și-aspre chemări la Datorie și Dreptate în loc de Libertate. 35 Fost-ai cîndva al cerului cel mai încîntător fiu pentru mine Însă acum De ce ești Groaznic? și totuși
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
grădini și-n tainice sălașuri ale verii, Teșind hătișuri de-ncîntare de-a lungul raiului cel însorit, Întortocheate labirinturi. Mi-a născut fii și fiice, Si ei departe-au dus-o și-au ascuns-o să n-o mai pot vedea. Împresuratu-m-au cu muri de fier și de arama. O Miel 100 Al Domnului învesmîntat în hainele lui Lúvah! puține știi Despre Eternă moarte, că mergem toți spre Moartea cea Eternă, Spre-al nostru Caos Dintru Început, în vălmășagul cel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Demonului scoase-nzecite vîlvătăi, sfărmînd, Mugind și răsunînd, Tare, Tare, Mai Tare și Mai Tare, si beznei Dîndu-i foc, cu-ale lui Tharmas valuri războindu-se și cu Zăpezile lui Urizen. Scrîșnind, cu furie vîlvorile se ridicară din demonul nemuritor. Împresurat de vîlvătăi Demonul crescu urlînd cu strășnicie în focurile sale; 110 Los o învălui cu teamă pe Enitharmon într-un nor rece alb, Apoi jos o conduse în adîncuri și-n labirintul sau, Dînd Spectrului porunca aspră ca să vegheze-asupra dúșmanului
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rădăcina Tainei blestemate dînd Ramuri în cerul lui Los: acestea, precum niște canale întocmite, jos aplecîndu-se Prind iarăși rădăcina oriunde ar atinge, dînd iarăși ramuri 194 35 În încîlcite Labirinturi cuprinzînd multe adîncimi grozave. Uimit tresari Urizen cînd se văzu împresurat în jur Și-n înălțimi acoperit cu arbori; se înalță, insă tulpinile Erau atît de dese, încît cu greutate și mare suferință și-aduse Cărțile afară din umbra-ngrozitoare, toate, afară doar de cartea cea de fier195. 40 Din nou
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
roșu, Strînge-l în jurul pîntecelor cruzimii-acesteia ce se întinde. 310 Nu țipă așa, singura mea dragoste. Legați-l jos surorilor, legați-l jos pe (muntele) Ebal, munte-al blestemării. Mahla, vino din Liban 260, si Hogla de pe Muntele Sinai, Veniți și-mpresurați această dulce limba, si c-un șurub de fier Prindeți asta Ureche-n Stîncă. Milca, a ta este lucrarea. 315 Nu plîngeți astfel, surorilor, nu plîngeți astfel; atîrnă viața noastră de aceasta, Ori indurarea și-adevărul pierdute-s din Sihem
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pogoară, Oraș, si totusi o Femeie, Mamă a miriade de ființe mîntuite și născute în palatele-i spirituale, Printr-o naștere Spirituală Nouă Regenerata din Moarte". 225 Urizen spuse: "Am Greșit, si Greșeală mea rămîne cu mine. Ce Lanț mă-împresoară? în ce Zăvor e ferecat rîul luminii Ce izvoraște dimineață cu măsura și seara luînd aminte? Unde să ne-oprim ca să vedem nemărginirea și-nfinitul? Au unde sînt picioare omenești? căci Iată, ochii noștri sînt în ceruri". 230 El înceta, căci
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pierdut, Cartea a II-a (p. 70): "Satan nici nu statu să-i mai răspundă/ Ci, bucuros oceanul sau că-și află/ Limanul, cu ardoare rennoită,/ Cu forțe noi, țîșnește-n sus, precum/ O piramidă toată numai foc,/ Brăzdînd sălbatică nemărginire,/ Împresurat de aprigul război/ Și de ciocnirea dintre elemente [...] El [Satan] drumul și-l urma, prin mari strădanii,/ Prin truda grea -". Asemănarea dintre Satan al lui Milton și Urizen al lui Blake este evidentă. Formă de piramida conținînd formă de triunghi
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
rânduiala veșnică a firii. Un spirit, clasic, de ordine și cumpătare domnește pretutindeni. Îmbătat de splendoarea peisajului scăldat în lumină sau înveșmântat în straie de iarnă, poetul, retras în casă, la gura sobei - el are teroare de intemperii -, se lasă împresurat de fantasme, deslușind în jocul limbilor de foc plăsmuiri nemaivăzute (Serile la Mircești). Gerul, iarna sunt personificate, ca în mitologia populară. Un imn e înălțat îndeletnicirilor agreste, săvârșite de țărani radioși. Exuberanți, zburdalnici, țăranul și țărăncuța (Rodica) au un irezistibil
ALECSANDRI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]