1,203 matches
-
mobilier asiatic/balinez cu elemente kitch, grădina frumoasă al cărui feng -shui e clar stricat de petele mari de pe șezlongurile albe. Piscina acoperită are o margine jegoasă în interior, iar localnicii își aduc copiii la lecții de înot și intră încălțați în spațiul piscinei cu încălțămintea de exterior - nimeni din staff nu comentează și nici afișaje care să interzică asta nu sunt. În cameră vreau să deschid geamul și nu mai e chip să trag plasa de țânțari și apoi constat
Am fost la SPA la Cornu. Hm...se cam duse visul meu de relaxare () [Corola-blog/BlogPost/338732_a_340061]
-
greu să-l scoatem din casă și să-l ducem la grădiniță, până când toate furiile și spaimele s-au dezlănțuit în adevărate crize de groază, așa cum nu mai avusese până atunci. De cum voiam să-l duc la cuier să-l încalț începea să plângă, să fugă cum fuge vulpea de copoi, pupilele i se dilatau și mă implora să nu-l duc, să nu-l las acolo. Știu că pot fi păreri care să invoce moftul sau alintul, dar cine își
„- Cum, doamnă, n-ați simțit?!...” Educatoarea care mi-a „disciplinat” copilul meu vesel de 4 ani () [Corola-blog/BlogPost/338779_a_340108]
-
Toată viața, de când a prins a merge cu/pe picioarele lui, moș Gheorghe a clefăit mii și mii de hectare de glod. Desigur, mai mult desculț decât încălțat. Sigur, umbla și încălțat cu opinci, că altceva era greu de găsit și, mai ales, de cumpărat. Cu astea frământa mii și mii de hectare de omăt. Cu astea călca viscolul și pădurile. La vreme de sărbătoare și de alean, cu astea învârtea o
Mă sui pe patul din tindă şi încerc să mor () [Corola-blog/BlogPost/339930_a_341259]
-
ireversibilă a firii, mă mai uit și acum acolo, pe dealul acela, după care credeam că se termină pământul și unde credeam că pândește sfârșitul!...mă uit și am convingerea că nu există nici un copil care să nu se fi încălțat cu ghetele pe dos și să nu fi mers așa (cu ghetele pe dos) încolo și încoace, mirându-se de atâta frumusețe, silabisind bâzâit de libelulă și tril de pasăre, strigând-o pe mama (mamăăă!), plângând așa cum plâng copiii, mai
Câteva cuvinte pe deal şi o fată cu ghetele pe dos () [Corola-blog/BlogPost/339921_a_341250]
-
silabisind bâzâit de libelulă și tril de pasăre, strigând-o pe mama (mamăăă!), plângând așa cum plâng copiii, mai ales cei cu ghetele pe dos, mai ales cei cu picioarele goale!...deoarece foarte mulți (aproape toți) nu au cu ce se încălța!...și ce bine-i să mergi pe drumuri cu țărnă și nisip și praf și colb de vreme și timp!...nu te rănești la tălpi, simți cum energia ți se urcă prin oase, spre creștet, către cer!...simți ceva indescriptibil
Câteva cuvinte pe deal şi o fată cu ghetele pe dos () [Corola-blog/BlogPost/339921_a_341250]
-
ne-au legănat și ne-au des/cântat nani! nani!...să creștem mari (așa se zice, nu?), să-i ducem mamei o floare de bujor, să se bucure că leagănul nu a fost în zadar...și să nu ne mai încălțăm niciodată cu ghetele pe dos!... Eu, atunci...port opinci, tată! le port pe față și pe dos! le port cu fața la spate și invers! și țin cald, că pun paie în ele, și am obiele din postav, și mi-s dragi
Câteva cuvinte pe deal şi o fată cu ghetele pe dos () [Corola-blog/BlogPost/339921_a_341250]
-
Irina Calancea, creatoare de pantofi. Irina a iubit dintotdeauna pantofii, în special pantofii buni ai mamei. Cei cu toc înalt, pe care femeia îi păstra pentru ocazii speciale. Împreună cu sora ei geamănă, Cristina, profita de fiecare ocazie pentru a-i încălța și defila cu ei prin casă. „Pasiunea pentru încalțăminte a crescut treptat, iar filmul „Sex and The City” a fost un imbold pentru mine ca să fac ce-mi doresc”. Și a început să creeze pantofi. Pentru a face rost de
Iuliana Marciuc aduce sezonul 7 -„Destine ca-n filme”- marțea, de la 21.10, la TVR2 () [Corola-blog/BlogPost/339604_a_340933]
-
era un tip de statură medie, puțin durduliu. Era îmbrăcat într-o cămașă pestriță de mătase, în niște pantaloni negri de piele cu o curea groasă, cu cataramă metalică pe care se vedea un cap de mort în miniatură și încălțat în ciocate cu pinteni. Fizionomia sa era plăcută, dar și comică în același timp. Era brunet cu mustață și zâmbăreț. Dar partea comică consta în niște căști la care asculta întruna muzică din anii '70, până în anii noștri, pe care
CĂPITANUL VASILE (6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341181_a_342510]
-
susținerea tezei mele de doctorat. - Trebuia să fiu acolo, că eu ți-am pus creionul în mână și tu mi-ai făcut așa o cinste, dar știi tu că n-am cu ce să mă îmbrac, cu ce să mă încalț... ca să ies în lume. Șunea îmi bea toată pensia... În bucătărie era cald. În cuptor se coceau cornulețe cu nucă, mirosind dumnezeiește. - Nu cumva să le refuzi. Le-am făcut anume pentru tine. Știu că te grăbești și că nu
CORNULEŢELE CU NUCĂ de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1028 din 24 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342020_a_343349]
-
la adăpost. Chiar dacă nu era foc făcut, tot era mai bine decât afară. Gemenii erau îmbrăcați la fel: pantaloni de aba neagră și ilice de lână săină, împletite de mamă-sa. Diferența era la capete și la picioare: unul era încălțat în ghete, dar n-avea căciulă, iar celălalt avea căciulă, dar era desculț. Buturoagă îi îmbrăcase după puterile lui: le luase amândurora o pereche de ghete și o căciulă neagră de miel. Cum se descurcau, era treaba lor! Cine i-
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
când pe altul, când pe vârfuri, când pe câlcâie. Nici măcar ciorapi nu avea. Avea, în schimb, căciulă și îi era cald la cap: ținea capul drept pentru a cădea pe el câți fulgi or vrea, fiindcă nu-i păsa. Cel încălțat cu ghete stătea cu picioarele proțăpite bine pe zăpadă, dar își înfundase aproape tot capul în gulerul de la ilic, încât credeai că nu are gât. Decât creștetul capului îi rămăsese dezvelit. Fiind tuns zero, cum cădeau fulgii pe capul lui
OAMENI DE NISIP , ROMAN-TRILOGIE, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1031 din 27 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342041_a_343370]
-
-i profu’ de religie? Ăla are chef de glume cu mine: - Eu sunt, doamnă. Eu, în schimb, n-am chef de glume cu el: - Auzi, băi țâcă, pe vremea când eu îmi toceam coatele și neuronii prin liceu, tu te-ncălțai cu fesu’ pe dos. Asta ca să nu zic ce făceai cu puța. Crezi că de glume-mi arde mie? - Doamnă, eu sunt! Dacă nu mă credeți, întrebați-o pe doamna de matematică, uitați-o că vine. Și asta are chef
LUNI, LA PRIMA ORĂ de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 668 din 29 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342202_a_343531]
-
Publicat în: Ediția nr. 1139 din 12 februarie 2014 Toate Articolele Autorului DINCOLO DE CUVINTE 28.09.2013 Ai prins în coadă vinovățiile nevinovate și ai strâns bine încrederea să nu se desfacă în șuvițe până la proba contrarie umblările s-au încălțat în pro și contra iar pragul s-a trecut singur peste mine du-te vino neînțelegerile s-au turnat în rosturi tangibile dar prin emoție mângâierile și-au scăpat pe jos mâinile în dorințe ce se spărgeau de depărtarea voită
DINCOLO DE CUVINTE de ANCA ELENA ŞERPE în ediţia nr. 1139 din 12 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341934_a_343263]
-
de mătase, de culoare neagră, o bluză tot din mătase cu imprimeuri orientale, de culoare bej cu maro și negru, strânsă în talie și de la talie, în formă de coadă de rândunica, la spate, croiala subțiindu-i talia, s-a încălțat cu pantofi negri cu toc și își pregăti o mică gentuță, cât un plic A4. Își creionă discret ochii, își rimelă genele, se rujă și se parfumă cu parfumul ei preferat, Magie Noir. Nu avea obiceiul să-și dea cu
POVESTE DE ÎNCEPUT DE PRIMĂVARĂ (X) de VASILICA ILIE în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342404_a_343733]
-
mereu un aer proaspăt, cald, ca o îmbrățișare. Următoarea cameră, spre stânga, era “ de băieți”, iar ultima “de fete”. În curtea casei era atelierul unchiului meu și camera în care păstra plantele medicinale. Cel mai mult îmi plăcea să umblu încălțată cu saboții lui de lemn, pictați (cum au olandezii, pentru care avea sute de comenzi). Tot satul rămăsese mut când ieșiseră, în prima duminică, la biserică: Costică, cu Dina și cu mama lui. Dina era o frumusețe. Înaltă, voinică, cu
SFÂNTA ZI DE DUMINICĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 156 din 05 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341575_a_342904]
-
fac educatoare și să mă mărit cu un preot, ca să rămân în sat. Doamna Finuca - Dumnezeu să o ierte pe dânsa și întreaga familie a preotului Emil Negruțiu! - era mama poetului și pictorului Mircea Lupo, mort la o vrâstră tânără. Încălțate cu teniși sau bascheți, coboram sprintene din barcă și o luam în șir indian pe cărarea care ne ducea la marginea satului Chelința, acolo unde își duceau veacul românii vechi, cum erau numiți țiganii. Puradeii stăteau în colbul uliței dezbrăcați
MINIEXPEDIŢII ÎN PĂDUREA CHELINŢEI de FLORICA BUD în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341650_a_342979]
-
grâu, rămase după treierat. Culoarea dominantă este, totuși, albastrul, care se întinde deasupra mea, ca o cupola, si de jur-împrejurul meu că o cortina, dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânză găurita în dreptul degetului mare, văd iarbă crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbura, știr, căprița, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
grâu, rămase după treierat. Culoarea dominantă este, totuși, albastrul, care se întinde deasupra mea, ca o cupola, si de jur-împrejurul meu că o cortina, dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânză găurita în dreptul degetului mare, văd iarbă crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbura, știr, căprița, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor
VASILE DUMITRU [Corola-blog/BlogPost/341113_a_342442]
-
grâu, rămase după treierat. Culoarea dominantă este, totuși, albastrul, care se întinde deasupra mea, ca o cupolă, și de jur-împrejurul meu ca o cortină, dincolo de care este lumea. Sunt singur pe acest covor aspru, țepos, circular, fierbinte. Dacă îmi privesc picioarele, încălțate în teneși cu pânza găurită în dreptul degetului mare, văd iarba crescută printre cotoarele paielor de grâu, volbură, știr, căpriță, mohor, mult mohor, troscot și grâu, crescut din boabele căzute la seceriș... Îmi mut privirea către marginile tipsiei și verdele ierburilor
CÂNTEC de VASILE DUMITRU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341111_a_342440]
-
sat și-am apucat spre Plai, a mers binișor. În Fața Crucii, însă, după un colț de gard, a părăsit poteca și a luat-o pe coastă în jos. Era o dimineață senină, răcoroasă, cu o rouă abundentă pe iarbă. Eram încălțat cu o pereche de pantofi moi de piele, cu talpa tocită; fânul era întreg, până la genunchi, plin de apă. Ce să mai trag măgarul înapoi? Am patinat în urma lui vreo câteva secunde, apoi am căzut și tot nu i-am
Povestea ca viață. Coșmarul unei zile de vară () [Corola-blog/BlogPost/337907_a_339236]
-
lăsase de țâță lepădată pe niște scutece. luminița a mai apărut o dată, s-a plimbat prin întuneric de la un colț al camerei la altul și mama a înțeles că bunicul va muri. el o crescuse, el o înbrăcase și o încălțase, el meregea cu ea pe la femeile lăuze să sugă, el o dusese de mână la școală, el îi fusese și mamă și tată, și acum gata, se rupea filmul, cum se rupe orice film, bunicul a murit primăvara când înfloresc
DIN AMINTIRILE UNUI FOST COPIL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 616 din 07 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343792_a_345121]
-
observa-l în măsura posibilităților tale cu ce probleme se confruntă! <> http://caritas.md/implica-te-in-actiunile-desfasurate-de-ziua-mondiala-de-prevenire-a-suicidului-2/ Deviza principala a fost „Iati ghetele și vino”, mai bine zis de a le lua și pe a celuilalt de lângă tine și de a te încalță cu ghetele lui (fiind și concursuri cu tombole de aceste obiecte vestimentare), punandu-te în „încălțările” lui să vezi cum se simte și cum privește viața, ce speranțe are, ori dimpotrivă - boala lui... Posibil ca, într-o lume care pune
ORASELUL INCURAJARII!!! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343957_a_345286]
-
privea în ochi când îi vorbea, fără scârbă și fără să-i arunce cuvinte urâte. Poate chiar o plăcea, deși nu era prea bine îmbrăcată. Își încrucișă picioarele pe sub scaun, încercând să-și ascundă papucii de gumă cu care era încălțată și pe care-i șterpelise de la bătrână. Bărbatul ridică o mână cu unghii curate și o mângîie pe față, conștient de felul cum îl privea ea: - Ai fugi cu mine în capitală? Vasilica nu stătu prea mult pe gânduri. I
VASILICA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1733 din 29 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343932_a_345261]
-
cont de trecutul tău. ..................................................................................................................................... Cei trei se strecoară prin noapte, peste calea ferată, ghidați de o lanternă și împinși de pașii aruncați peste traversele de beton și piatră cubică, cam dure la contactul cu pantofii de oraș cu care sunt încălțați. Noaptea se strecoară și prin mințile lor, creind o stare de disconfort, de îndepărtare față de ce știu că este al lor. De fapt, întunericul este nimic, lumina este totul... - Nu ne-ai spus cine este Marus, cine esti tu? - Marus
RĂZBOINICII ÎNTUNERICULUI EP.3 de EUGEN LUPU în ediţia nr. 2058 din 19 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/342753_a_344082]
-
se șterge, se mâzgălește. Un geamantan mare, plin cu haine, dat la check-in. Am rămas doar cu rucsacul. * Traseul: Albuquerque - Atlanta - Buenos Aires - Ushuaia. 22 de ore și 34 de minute de zbor și așteptări. Apoi, vaporul spre Antarctica. * M-am încălțat în bocancii de schi. Pufoaica groasă, căciula cu urechi. După această ieșire, cred că o s-o las mai moale cu excursiile (vorba lui tata mare din Gorunești). Am obosit... * Din Atlanta, poarta E17, unde aștept avionul de Buenos Aires, zborul 101
EXPEDIŢIE ÎN ANTACTICA (2) – SĂ INCEAPĂ AVENTURA de FLORENTIN SMARANDACHE în ediţia nr. 1868 din 11 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342936_a_344265]