2,741 matches
-
conturată fiecare de nenumărate pătrățele de lumină gălbuie. Nedefinit, un clopot a bătut de undeva sfertul de oră și Amory, oprindu-se În dreptul cadranului solar, s-a Întins cât era de lung În iarba udă. Răcoarea Îi scălda ochii și Încetinea zborul timpului - timpul care se scursese atât de insidios În după-amiezile leneșe de aprilie, care păruse intangibil În lungile amurguri de primăvară. Seară după seară, cântecele studenților din anul terminal plutiseră peste campus cu o frumusețe melancolică, iar prin carapacea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
armonizaseră, formând o melodie monotonă, metalică, asemenea sunetului de goarnă care-ți tăia răsuflarea, asemenea frumuseții unei urne grecești. Vremea Îi insuflase lui Amory o dispoziție atât de contemplativă, Încât le-a dat mult de furcă unor automobiliști, obligați să Încetinească dacă nu voiau să-l calce. Era atât de absorbit de gânduri, Încât nici nu l-a surprins straniul fapt - manifastat cu cordialitate la vreo șaptezeci și cinci de kilometri de Manhattan - că un automobil a Încetinit lângă el și o voce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
furcă unor automobiliști, obligați să Încetinească dacă nu voiau să-l calce. Era atât de absorbit de gânduri, Încât nici nu l-a surprins straniul fapt - manifastat cu cordialitate la vreo șaptezeci și cinci de kilometri de Manhattan - că un automobil a Încetinit lângă el și o voce l-a strigat. Ridicând privirea, a văzut un magnific Locomobile, În care tronau doi bărbați Între două vârste, unul mic de statură și nervos, părând o excrescență artificială a celuilalt, iar al doilea mare și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
că trăsăturile bărbatul solid Îi sunt familiare. Jesse Ferrenby, băiatul care purtase la colegiu coroana la care aspirase el. Toate se Întâmplaseră atât de demult... Ce băiețași cu caș la gură fuseseră, cum mai munciseră pentru panglici albastre... Mașina a Încetinit la intrarea unei proprietăți Întinse, Împrejmuită de un gard viu uriaș și un gard Înalt din fier forjat. - Nu vrei să intri și să luăm masa Împreună? Amory a refuzat cu un semn din cap. - Vă mulțumesc, domnule Ferrenby, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lui. Însă pe măsură ce Înaintam pe străzile acelea care emanau un miros de parcă ceva intrase În putrefacție, nu-mi mai păsa de așa ceva. Yazaki mergea În fața mea, cu mâinile În buzunarele paltonului, fără să se uite În jur sau să-și Încetinească pașii. Nu se grăbea, mergea În ritm constant. Era un pic mai scund decât mine, dar era bine făcut, cu umerii largi și spatele solid. Părea să aibă și oasele mai groase decât mine. A Întors capul de două ori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
al doilea. Epicur nu gândește atât în termeni de bine și de rău, cât în termeni de bun și de rău. în această ordine de idei, „bun” desemnează tot ceea ce permite realizarea proiectului filosofic, iar „rău” ceea ce-l stânjenește, îl încetinește sau îl face imposibil. Dincolo de bine și de rău, gândirea Grădinii propune un utilitarism hedonist în numele căruia răul se suprapune suferinței. Ceea ce este bun caracterizează fie absența suferinței, fie suprimarea ei. în afara de asta, nimic nu este adevărat... Răul nu vine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
avea să doarmă cu Grapă la un fel de stână ce o aveau în marginea pășunii, aproape de sat, și nu departe de oraș. Beldie avea să primească banii sâmbătă seara și putea face ce vrea cu ei. Între timp ploaia încetinise și norii plecau la plimbare spre alte meleaguri. Ziua în care își începea munca firavul Beldie era marți. Cum a plecat moș Lică, Grapă a început să-i spună lui Beldie cam ce avea de făcut prin jurul ciurdei de vaci
BELDIE CIURDARUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361311_a_362640]
-
acoperișul rachetei sale, și așa ruginit și ponosit - lui Moș Orion nu-i veni a crede: un fulger brăzdă cerul, lumina se opri chiar deasupra parcului în care stătea. Apoi văzu cum acea lumină deveni o navă cosmică, care își încetini alunecarea din ce în ce mai mult, până se așeză lin pe iarba din fața vechii sale rachete. Nava arăta ca o sferă albastră. Se desfăcu în două emisfere, iar din ea coborî un tânăr chipeș și viguros, precum Apollo. Tânărul îl recunoscu de îndată
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363816_a_365145]
-
depărtare. Nu avu putere decât să strige “Au”, iar trupul ei se făcu ghem pe asfalt, aterizând ca un covrig dincolo de zebră. O clipă timpul se opri în loc și o liniște dură se așternu pe bulevard. Câteva mașini din spate încetiniră și cineva începu să țipe. Un bărbat scoase repede telefonul mobil și formă 112. Circulația fu întreruptă și toată lumea aștepta ambulanța. Sofica zăcea într-o baltă de sânge cu o gheată scoasă din picior, într-o poziție de-a dreptul
UN DRUM FĂRĂ ÎNTOARCERE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364044_a_365373]
-
mai în colo, cam la vreo cincizeci de metri distanță de această tablă, este și o mănăstire micuță și albă, cu trei turnulețe și cu trei cruci, numită Mănăstirea Mraconița. Pe pod se vedea o mașină roșie Ford Focus, care încetini viteza și opri la mijlocul podului. În ea erau doi tineri ce aveau în jur de treizeci de ani. Ea era o femeie înaltă, blondă cu părul prins în coc și cu breton. Era îmbrăcată într-o pereche de blugi bleumarin
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
în fund, rostogolindu-l și dându-l de-a dura, ca pe un gogoloi de foc aruncat în lungul coridoarelor. Gogoloiul se lovea de ziduri și ricoșa dintr-un perete în altul, ca bilele de biliard. Când bila de foc încetinea viteza, Mărțișor din nou o plesnea, lovind-o din perete în perete. Într-un târziu obosi. Ridică viziera coifului și zise: - Îți mulțumesc, împărate al Nisipurilor! Vă mulțumesc, dragi prieteni! Numai cu ajutorul vostru am învins! - Rămâi sănătos, Mărțișor ! Și vârtejurile
MĂRŢIŞOR-14 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363014_a_364343]
-
iubire divină să te prindă, În inima ta rece scânteia să aprindă, Să simți în tine cum se zbate-în clocot Și dăngăne bătăi în ritmul unui clopot, Materia celestă din colbul unei stele Trecută-n zbor prin gândurile mele, Lumina încetinită de-al sacrului mister Trimisă pe o rază din preaînaltul cer, Să ne-mbătăm de noi cu mirul fericirii Înlănțuind eternul în brațele iubirii, Să prindem clipa timpului între noi Iar locul sfânt să-l umplem amândoi, Să fim nemuritorii
SĂ-ŢI SPUN IUBITO ... de DAN BORBEI în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362309_a_363638]
-
apucară la bătaie, Pene zboară, harmalaie, Ciupituri, vârșari de sânge, Mama, cloșca stă și plânge. -Stați copii nu va certați, Ați uitat că sunteți frați? Ia lăsați, mândria-n pace Și cădeți cuminți, la pace! Puișorii n-ascultau, Lupta nu încetineau; Ochii scoși și aripi rupte, Penele zburau prin curte. Veni un vultur în zbor Pe post de-’mpăciuitor; Și-au ajuns în cuibul lui, Drept mâncare pentru pui. Puicuța albă E-o puicuța că oricare, Fugind prin ograda mare; Tot
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
se duce ziua spre noapte precum Dunărea spre port, viață ne inundă ca și ploaia revărsată peste-un cort. Grăbiți în copilărie, vrem timpul iute că să treacă, adolescenți nu prețuim ce avem, sărim la altă treaptă adulți fiind am încetini ritmul, dar viață nu ne iartă, bătrâni am da orice să-ntoarcem iar a vremii roată! Și curgerea nepotolită, ne-asprește chipul încă treaz, știm clar ce va urma, inevitabil vom sări peste pârleaz. Căci nici măcar o oră nu dăm
DESPRE TIMP de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/361044_a_362373]
-
iernii văzând iubitul, îmbrățișând un alt suflet îndrăgostit. Mă vor privi ca pe-un decor abstract. Singurul lucru care va conta, va fi fericirea lui, alimentată mereu de alte izvoare, acum, înghețate. Iubirea verii Prin pădure, timpul pare să fi încetinit, să nu tulbure îndrăgostiții. Copacii se privesc liniștiți în ochi mirându-se fiecare de verdeața celuilalt, contemplând vara în inima iubitei. Și pare că, în vara asta s-au văzut pentru prima dată! Și, niciodată verdele n-a fost mai
IUBIREA LUI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361113_a_362442]
-
DOWNSHIFTING”, de Dalelina John, publicat în Ediția nr. 1112 din 16 ianuarie 2014. Originea termenului “downshifting” Inițial a fost denumit ’’decalaj’’și se referea la schimbarea la o treaptă inferioară de viteză, într-o mașină cu reductor manual(pentru a încetini mașină), pe lângă utilizarea frânelor. În prezent sensul pentru “downshifting” rămâne același, dar situația este puțin diferită. Folosit într-un context de afaceri, ”decalaj” înseamnă să se reducă producția (economică sau de fabricație). Termenul este folosit mai ales în Marea Britanie și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
care ne învârtim, se dovedește din ce in ce mai dificilă pentru mulți oameni. Citește mai mult Originea termenului “downshifting”Inițial a fost denumit ’’decalaj’’și se referea la schimbarea la o treaptă inferioară de viteză, într-o mașină cu reductor manual(pentru a încetini mașină), pe lângă utilizarea frânelor. În prezent sensul pentru “downshifting” rămâne același, dar situația este puțin diferită.Folosit într-un context de afaceri, ”decalaj” înseamnă să se reducă producția (economică sau de fabricație). Termenul este folosit mai ales în Marea Britanie și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
împinge cu botul în burtă și sforăie de plăcere. Uneori rîde, cînd e fericit. E ca un copil, cîteodată ... Calul este zeul pe care i l-a dat Dumnezeu omului, ca să-l ajute la muncă ... Cînd îi văd pe șosea, încetinesc mașina și trec ușor pe lîngă ei, ca să nu se sperie. Am observat că și șoferul autobuzului procedează la fel. Din instinct, oamenii îi protejează pe zei. Nici un alt animal nu mă emoționează mai mult. Poate cîinele ... sau mieii ... Mieii
CAP 12 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360716_a_362045]
-
sobei și spunea povești. Citea din Frații Grimm sau povestea din copilăria lui, dintr-un sat din Oltenia. Erau cinci frați, el fiind cel mai mare. Mergea la scoală urcat pe locomotivă și sărea la o curbă, unde trenul își încetinea viteza. Erau păduri nesfârșite și doar un sat cu case albe. Și o fântână cu ciutură. O mamă aspră, care a învățat odată cu ei, cei cinci copii să citească. O mamă care a vândut porumbul și grâul ca să-l dea
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
cunoscute dar izolate, împânzite, de-a lungul traseului în goana cavalcadei anoste a stâlpilor electrici ... până în munți mai este destul! Toropit de căldura din compartiment ațipesc, dus de uruitul monoton al roților de tren. Mă trezesc transpirat simțind că trenul încetinește. Mirat, zăresc o gară necunoscută care nu era prevăzută în nici un mers al trenurilor! Trag în jos fereastra și orizontul mi s-a ocupat cu trenul care șerpuiește într-o curbă largă. În depărtare, o siluetă cunoscută așteaptă nemișcată pe
EXODUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367318_a_368647]
-
să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA (ROMAN) de STAN VIRGIL în edi��ia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367284_a_368613]
-
să simt lungimea și usturimea provocată de acest bici, când mă lovea în timp ce mergeam călare, în fața boilor și mai mă prindea somnul, din cauza legănatului și a soarelui care la prânz dogorea din ce în ce mai tare, iar caii se abăteau de la brazdă sau încetineau ritmul. O altă pățanie ce-mi vine pregnant în minte, este când eram la treierat la G.A.C. și eu eram desemnat să port fierul, care ținea cele trei lanțuri ce transportau grămezile de paie ieșite de la batoză, iar acestea
DULCE COPILARIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366835_a_368164]
-
noastră a picat la Poalelungi, excepție făcând... Dau afirmativ din cap. De fapt e o falsă aprobare... Noi două eram în serii și grupe diferite, iar Gramatica Istorică n-o făcuse cu despotul pomenit, ci cu altcineva... Și, preluând inițiativa, încetinesc să văd ce intenții are prietena. Ca și când ne-am fi înțeles, o face la dreapta și, dându-mi tinerește un puternic umăr, mă direcționează către parcul alăturat. E aprilie, deplină primăvară și o dispoziție sufletească mă-mbie să dau curs
PIAZA REA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368625_a_369954]
-
întins spre el brațul ca o ramură. / El și-a înclinat spre mine trunchiul / ca un măr. Eu mi-am înclinat spre el umărul / ca un trunchi noduros. Auzeam cum se- ntețește seva lui bătând / ca sângele. / Auzea cum se încetinește sângele meu suind ca seva. / Eu am trecut prin el. / El a trecut prin mine. / Eu am rămas un pom singur. / El / un om singur. («Necuvintele» - SOrd, I, 381 sq.). În fața întrebărilor „extraterestre“ întru cunoaștere reciprocă puse de Omul-Fantă din
A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (2) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1087 din 22 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363613_a_364942]