967 matches
-
câteva titluri care arată cum nu trebuie să se ducă lupta de idei între doi intelectuali, Timpul continuând cu alte și alte epitete la adresa primarului Costeanu: „O figură caraghioasă. E de o prostie care supără; e o nătăfleață; un măgar închipuit, îndărătnic ca și acest dobitoc.” „Rușine!” - se intitulează un alt material și cităm: „sub guvernarea marelui învățat N. Iorga se întâmplă aceasta, ca cretinul Mișu Fotino să fie director al Teatrului Național din Cernăuți. Rușine! Nulitate artistică și ultima expresie
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
țintă către oameni politici cărora le erau destinate „cugetări celebre”, dialoguri „din auzite și nevăzute”, știri diverse, diferite „sfaturi” culese și redate din volumul „Mustul fiert” al doctorului Hotinceanu, telegrame cifrate, înțelese de oricine cunoștea mersul vremurilor, poșta redacției - adesea închipuită și tot cu iz pilduitor, uneori câte un apel către cititori, în românește, dar și în limba germană. „Lumea zice, eu nu zic!” este o satiră cam în genul celei promovate în Regat de celebrul nostru Constantin Tanase: Că se
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
aprecieri categorice, împărțind trecutul în funcție de ceea ce pare să fi fost "bine" sau "rău". La mai bine de un deceniu după căderea regimului comunist, am întâlnit elevi de 14-15 ani capabili să apere cu vehemență istoriile de colportaj și puținele sau închipuitele amintiri despre anii '803, ignorând manualele 4. Puteau chiar povesti, cu o anume stângăcie, câteva dintre glumele de atunci, puse pe seama unui personaj încă amuzant ("Ceașcă", o poreclă ironic-afectuoasă pentru Nicolae Ceaușescu). În ceea ce privește trecutul comunist care le era încă familiar
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Femei povestind, Editura Curtea Veche, București, 2008, pp. 155-156. Dincolo de mesajul didactic, poemul a rămas o invitație la recitarea "artistică", un prilej pentru părinți de a se mândri pur și simplu cu talentele celor mici, indiferent de soarta reală sau închipuită a domnitorului. Într-o notație de jurnal din 1966, un scriitor trecea, pentru posteritate, performanțele copiilor săi în fața pomului de Crăciun: băiatul lui de șapte ani declamase "formidabil în intensitate și cu câteva pauze bine plasate, cu un surâs de
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din România și a primi cu mulțumiri anticipate etc. Avram Leibu, Isac Aron, Lazăr Iosif, Ițic Marcovici etc., în total 27 evrei fruntași.“3 anul 1877 327 2. În textul lui Bacalbașa: intenționatele. 3. Ambele „protestări“ sunt reproduse după Românul („Închipuitele persecuțiuni în contra evreilor“, an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6), unde textul acestora era precedat de o notă redacțională în care se preciza că afirmațiile calomnioase privind închipuitele persecuții antisemite din România apăruseră în presa maghiară, oficiosul liberal
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
lui Bacalbașa: intenționatele. 3. Ambele „protestări“ sunt reproduse după Românul („Închipuitele persecuțiuni în contra evreilor“, an. XXI, 2, 3, 4 ianuarie 1877, p. 6), unde textul acestora era precedat de o notă redacțională în care se preciza că afirmațiile calomnioase privind închipuitele persecuții antisemite din România apăruseră în presa maghiară, oficiosul liberal conchizând: „În fața acestor categorice declarări, repetăm că presa maghiară - oricari ar fi simțămintele ei către România - dacă mai are vreo urmă de loialitate și de bună credință, nu poate decât
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rațiunii. El fundamentează psihologic învățămîntul și educația. În concepția lui, acestea trebuie să se desfășoare după un program care să țină seama de dezvoltarea psihică a copilului. În cartea Cetatea soarelui (Civitas Solis) Tommaso Campanella propune ca în această cetate închipuită educația copiilor să se realizeze în mod gradual: aceea a copiilor mici să fie preponderent fizică, iar de la 7 ani predomina educația intelectuală, realizată prin predarea matematicii, științelor naturii, artelor și meseriilor. Unul dintre principiile educative ale lui Comenius este
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
însă așa cum îl găsim în treapta de evoluție actuală. Omul evoluează, pe fiecare treaptă a evoluției sale apărînd necesități noi, care sînt naturale pentru treapta evolutivă respectivă. E vorba de o evoluție firească necesară, nu provocată de imaginație, de necesități închipuite. Este o diferență între omul natural în starea primitivă și omul natural în starea socială. Cînd vorbește de omul natural, Rousseau are în vedere omul natural din starea de cultură, nu pe cel din starea de sălbăticie: "Omul natural, omul
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
față de începutul ei. Dacă la început elevul nu avea decît senzații, acum are idei. Dacă la început numai simțea, acum judecă. Educația de la 15 la 20 de ani "În tratatele de educație ni se dau flecăreli zadarnice și pedante despre închipuitele datorii ale copiilor, dar nu ni se spune nici un cuvînt despre partea cea mai importantă și cea mai grea a oricărei educații, anume criza care servește de trecere de la copilărie la starea de om"202. Rousseau este primul pedagog care
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
doar pretexte pentru reliefarea conflictelor morale. Are loc o înfruntare de atitudini etice, urmărită în capitole lungi, dăunătoare echilibrului compozițional. Intenția este și aici de a proba că excesele de orice natură sunt funeste. Se recurge la o intrigă sumar închipuită și la întâmplări în care anacronismele sunt înadins solicitate, spre a se sugera o atmosferă marcată de ritualuri mistice. Pe alt plan se situează romanele Corbei (publicat în 1906-1907 în „Tribuna”), Cel din urmă Armaș (1923) și Din păcat în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
și din anul următor până în 1953 funcționează ca profesor secundar la Baia de Aramă și Turnu Severin. Din 1955 devine cercetător la Societatea de Științe Filologice din București. În 1958 va fi arestat, înscenându-i-se un proces politic. Este condamnat pentru închipuite delicte de „huliganism politic” și „uneltire contra orânduirii socialiste”. Eliberat în 1962, va lucra câțiva ani ca muncitor pe un șantier de construcții. În 1964 se angajează ca redactor-documentarist la Editura Muzicală, iar din 1967 devine cercetător la Institutul de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
voie, sinistre manechine,/ Țintind spre nicăierea priviri de umbră pline,/ Neștiutori de lume, cu umblet de lunatici./ Pe fața lor se stinge a cerului lumină!/ Ei ochii și-i îndreaptă spre larga depărtare/ Și-așa cum trec pe stradă spre-o-nchipuită zare/ Oricât de greu li-e gândul, ei fruntea nu și-o-nclină./ Se pierd prin noaptea soră cu veșnica tăcere.../ Tu râzi și cânți, cetate cu lacomă plăcere/ Și voluptatea vieții cu frenezie-o sorbi./ Mă vezi numai pe
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
doar că în luptele de stradă care au urmat, a fost ucis doar arbitrul meciului, învinuit de ambele părți că ar fi ținut cu adversarii. Chiar dacă neoantivündünismul bântuie în floare, deocamdată alte victime fizice nu s-au semnalat. 63. Suferințele închipuite ale lui Julius Zimberlan De multe ori, celebrele bancuri cu vündüni sunt de-a dreptul jignitoare. Și, totuși, ele continuă să circule... De pildă, istorioara care a intrat până și în vocabularul curent: cea cu referințele închipuite ale lui Julius
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
semnalat. 63. Suferințele închipuite ale lui Julius Zimberlan De multe ori, celebrele bancuri cu vündüni sunt de-a dreptul jignitoare. Și, totuși, ele continuă să circule... De pildă, istorioara care a intrat până și în vocabularul curent: cea cu referințele închipuite ale lui Julius Zimberlan. (Se spune că această narațiune ar avea un sâmbure de adevăr, că ar fi încă de pe vremea Regatului Vandana de tristă amintire.) Într-o frumoasă zi de vară, în vreme ce soarele săruta cu duioșie pământul, Julius Zimberlan
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
revenit în vechiul ei sediu 89 59. Cele două statui ecvestre ale martirului Robert von Pohlen 90 60. Lamă de oțel, spionul 92 61. Lamă de oțel la originile antivündünismului 94 62. Deocamdată, neoantivündünismul este sub control 95 63. Suferințele închipuite ale lui Julius Zimberlan 96 64. Istoricii n-au mai avut ce să comenteze 97 65. Avantajele de netăgăduit ale gardului cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
iei apărarea spurcăciunii? / Îmi strigă cei ce privesc / Muta noastră conviețuire...” Deznodământ blajin). Cu Judecătorul de păpuși (1980; Premiul pentru poezie al Asociației Scriitorilor din Cluj-Napoca), universul de frăgezimi primăvăratice, lumea exuberantă de plante și animale, de jucării și personaje închipuite își precizează net configurația și caracterul de vis suav și fantast într-o formulă ludică și fantezist livrescă. Însă, în ciclul final (Judecătorul pleacă), apar și semnele unei schimbări de tonalitate. Virajul către notele grave, renunțarea la muzicalitate, apelul la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285798_a_287127]
-
fost confruntat cu Octavian Voinea a înțeles ce dorea Securitatea de la el să declare, și anume că Horia Sima (liderul Legiunii) i-ar fi predat prin niște intermediari un cifru secret, prin care trebuia înlesnită transmiterea de informații dinspre un închipuit comandament legionar de la Aiud spre agresorii din Pitești. În urma torturilor, Popescu a cedat în vara lui 1955 și a inventat o poveste pe placul anchetatorilor, în care „recunoștea” că a primit cifrul secret prin izmenele lui Iosif V. Iosif și
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
îl tortura. Apoi, menționarea numelor de mai sus, cu toții lideri legionari (în afara inițiatorului Bogdanovici), are natura de a servi intereselor anchetatorilor lui Cobîlaș din Râmnicu Sărat, care urmăreau să arate că acțiunea de la Pitești s-a realizat la ordinul unui închipuit comandament legionar. Dacă este adevărat că s-a redactat un memoriu, e aproape sigur că el a fost scris numai de Bogdanovici și cel mult supus discuției cu celelalte persoane. Atitudinea celorlalți era însă potrivnică lui Bogdanovici, după cum afirmă și
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Viorel Gheorghiță crede că victimele nu pot fi judecători în propria lor cauză, dar face și o importantă diferențiere între „a fi în Infern” și „a face parte din Infern”4. Banu Rădulescu numește Piteștiul drept „cea mai oribilă crimă închipuită vreodată de mintea omenească”5 și împarte acțiunea în două etape: mărturisirea și studierea marxism-leninismului. El crede că scopul acțiunii implementate de către Securitate a fost completarea anchetelor, identificând trei motive pentru care experimentul se bucură de o tristă originalitate: prezența
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de-a dreptul înduioșător (dacă inițiativa i-a aparținut) sau sinistru (în cazul în care oferirea nevestei ca luptătoare în TUFAt pentru culegerea de informații live cu dispozitive de captare a sunetului ambiental i-a fost suger-ordonată). Trebuie să vă închipuiți sentimentele trăite de ființa respectivă. Ai de ales, Cititorule, între: (a) mândria de a primi o misiune de o asemenea importanță, dublată de credința în cimentarea cuplului deoarece bărbatul legitim putea recurge la serviciile unei "parașute" necunoscute de ea; (b
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
mai mult de origine bizantină, bazată pe sistemul geocentrist,[...]. Tablele erau pline de schemele unei sisteme lumești imaginare (s.n.), pe mărgini cu portretele lui Platon și Pitagora și cu sentințe grecești. [...] Constelațiuni zugrăvite cu roș, calcule geometrice zidite după o închipuită și mistică sistemă (s.n.), în urmă multe tâlcuiri de visuri, coordonate alfabetic o carte care nu lasă nimic de dorit pentru a aprinde niște creieri superstițioși, dispuși la o asemenea hrană (Eminescu: 2011, II, 41). În secvența propusă ca hipotext
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ca cercul de la baza unui cilindru, însă timpul este "drept" și deschis ca axa unui cilindru 67. Cu proporțiuni neschimbate o lume înmiit de mare și alta înmiit de mică ar fi pentru noi tot atât de mare.[...] Și, într-un spațiu închipuit ca fără margini, nu este o bucată a lui, oricât de mare și oricât de mică ar fi, numai o picătură în raport cu nemărginirea? (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, 33). Or, explorarea dificilă a avatarurilor stelei care îmbătrânește repune și amplifică
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
personale, relațiile dintre diverșii membri ai conducerii. Din păcate, acești oameni au fost Învățați mai mult să tacă, iar atunci când scriu, evită să intre În problemele de esență; dacă scriu este doar pentru a-și sublinia meritele, uneori reale, alteori Închipuite. Gheorghe xe "Gaston"Gaston Marin, evreu din xe "Petroșani"Petroșani, luptător În Rezistența franceză, doctor În științe tehnice În xe "Franța"Franța, avea să devină unul dintre oamenii foarte apropiați ai numărului 1 al regimului comunist, Dej, promovat apoi ministru
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
G. Călinescu, Ion Caraion și Ion Gheorghe, dispus mereu de a se apropia de poeme dificile ca rimă, prozodie și ideatică. Măsura talentului său de traducător, slujitor devotat și discret al originalului, a dat-o odată cu transpunerea ciclului Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu, despre care Zoe Dumitrescu-Bușulenga scrie: „Încercarea lui Immanuel Weissglas ni se pare admirabilă în temeritatea ei cu atât mai mult, cu cât o fidelitate strictă o închină în tiparele celei mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]
-
pref. I. D. Bălan, București, 1964; Paul Schuster, Văpaia de februarie, București, 1966; Adalbert Stifter, Vechea pecete, pref. Nicolae Balotă, București, 1970; Vasile Alecsandri, Fürst Despot, București, 1973; Die letzten ersonnenen Sonette Shakespeares in der erdachten Übersetzung V. Voiculescu - Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de V. Voiculescu, ed. bilingvă, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1974; Eine Welt wird geboren. Auswahl rumänischer Gegenwartsdichtung, București, 1974 (în colaborare). Repere bibliografice: Popa, Dicț. lit. (1977), 622; Dieter Roth, Gedanken zu einem deutschen
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290677_a_292006]