792 matches
-
față de alte persoane (și din frustrările lor față de noi) derivă nu din cauza eșecului de ambele părți, ci din perspectivele diferite, așa cum ne-au sugerat cele opt tipuri de personalitate discutate aici. Imaginați-vă, de exemplu, că un șef care este încuiat îi dă un proiect important unui angajat inteligent care se întâmplă să fie Cercetător. Astfel, pe măsură ce termenul limită se apropie, sunt șanse mari de confruntări verbale - și probabil abuz verbal - deoarece încuiatul presează pentru rezultatul proiectului, iar cercetătorul caută din ce în ce mai
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Cercetător. Astfel, pe măsură ce termenul limită se apropie, sunt șanse mari de confruntări verbale - și probabil abuz verbal - deoarece încuiatul presează pentru rezultatul proiectului, iar cercetătorul caută din ce în ce mai adânc surse de informații. Pentru a demonstra, avem un dialog tipic între un încuiat și un cercetător: Încuiatul: Frank, trebuie să vedem ce e cu proiectul în această după-amiază. Cercetătorul: După-amiază? Trebuie să mai verific pe încă două motoare de căutare ca să fim siguri că nu am trecut peste cele mai noi informații. Încuiatul
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
aceeași conversație. Poți să termini chestia asta sau trebuie să mai aduc pe cineva? Cercetătorul: Eu nu am nici o problemă. O nouă pereche de ochi ne va duce probabil pe alte piste de investigare. Puteți înțelege de ce presiunea sângelui la încuiat este la punctul exploziei. De asemenea, Cercetătorul nu se simte fericit. Se simte înfruntat de o persoană care nu îi apreciază munca de cercetare. Ce s-ar fi putut face dinainte astfel încât să se evite această confruntare? Șeful, știind că
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
exploziei. De asemenea, Cercetătorul nu se simte fericit. Se simte înfruntat de o persoană care nu îi apreciază munca de cercetare. Ce s-ar fi putut face dinainte astfel încât să se evite această confruntare? Șeful, știind că el este un încuiat, ar fi putut pune un alt încuiat să lucreze împreună cu Frank la proiect. Sau putea să nu i-l dea deloc lui Frank, știindu-i tendința de a amâna răspunsul până când cercetează fiecare pistă posibilă. Mai presus de toate, șeful
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
fericit. Se simte înfruntat de o persoană care nu îi apreciază munca de cercetare. Ce s-ar fi putut face dinainte astfel încât să se evite această confruntare? Șeful, știind că el este un încuiat, ar fi putut pune un alt încuiat să lucreze împreună cu Frank la proiect. Sau putea să nu i-l dea deloc lui Frank, știindu-i tendința de a amâna răspunsul până când cercetează fiecare pistă posibilă. Mai presus de toate, șeful ar fi putut prevedea problema și s-
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
și-a spus el. „Prejudecățile sunt problema lui Johnson și nu am să fiu eu cel care îi deschide ochii”. O opțiune finală - cea pe care Francisco și-ar fi dorit să o adopte - ar fi fost să contracareze prejudecățile încuiate ale lui Johnson prin lărgirea audienței. Concret, Francisco ar fi putut aranja o altă întâlnire în care să vină și vice-președintele de vânzări al firmei la care lucrează. Strategia nu ar fi constat în educarea lui Johnson ci în creșterea
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
spera. Interogațiile lui (despre adevărul și minciuna în care trăim, despre legitimitatea prezenței printre noi a strigoilor din trecutul nefast, și încă, și încă) se izbesc de un zid de indiferență, visele lui, luat de unii în răspăr, par celor încuiați și celor neîncrezători simple aiurări. Într-o lume anapoda varianta neserioasă a absurdului el, integrul, ajunge să fie socotit un bezmetic. Încît, vine vremea cînd dezesperatul Octav, îngrețoșat de vicleimul atîtor rele, schimbă drama cu o farsă, deschizînd un "cavou
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Gh.F.C.) Iarba-fiarelor are noaptea culoarea roșie; peste zi, e verde. (Gh.F.C.) Cînd caii împiedicați cu fiare pasc prin locuri unde crește iarba-fiarelor, piedica de la picioare li se desface. Lîngă fiarele desfăcute găsești iarba-fiarelor. O mai afli tîrînd prin iarbă lacăte încuiate. (Gh.F.C.) Hoții își crestează pielea degetului mic de la mîna stîngă și în crestătură pun un fir de iarba-fiarelor. Apoi lasă să se vindece rana. Degetul face minuni. (Gh.F.C.) Iarnă Lemnele care le-ai ars ziua își pun noaptea frunzele pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
i-ar fi plăcut o astfel de viață, fără obligații, fără să fie bătut toată ziua la cap de părinți, fără să trebuiască să meargă unde nu vrea să meargă. Iar părinții nu se supărau cînd găseau ușa camerei ei încuiată, ca și cum ar fi păstrat cine știe ce secrete. Uneori venea noaptea tîrziu acasă, alea erau momentele cînd se mai ciondănea cu părinții, dar îi iertau repede totul. Avea un grup mare de prieteni și prietene, cu care vorbea toată ziua la telefon
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
la iad, la iad. Vai!În iad cînd mă uitai Ce văzui mă spăimîntai. Văzui Împărați tirani Cu gîtu de bolovani. Și de-aici calea lăsînd Mai Înainte mergînd La stînga că mă uitai Ce văzui mă Întristai. Văzui raiul Încuiat Poate, pentru al meu păcat. Și de aicea că plecai Tot Înainte la rai. La dreapta cînd mă uitai Ce văzui mă bucurai. Văzui raiul cel frumos Ca soarele luminos Și mese-ntinse la rînd Pe ele făclii arzînd. Și-mprejuru-i
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
gâlceava nu are nevoie decât de un simplu pretext pentru a iz bucni. Într-o zi îi sare arțagul pentru că nu sunt lemne de foc și el tocmai adusese carne pentru mâncare. Furia se revarsă bestial asupra Mariei. Cu ușa încuiată o bate până îi smulge mâna din umăr. Altădată pretextul pentru bătaie îl constituie o plapumă, iar ve ci nii spe riați au trebuit să spargă ușa pentru a-l po toli. Ușa în cu iată revine deseori în povestea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
E foarte dificil, chiar imposibil sa deschizi o ușa încuiata (daca nu ești foarte, foarte puternic). Dar daca ai o cheie, o pui in broasca, o întorci si ușa se deschide. Uneori când prietenii se cearta, sunt ca niște uși încuiate: nu asculta de nimeni si nu se deschid. Daca ai cheia gândurilor prietenilor tai, ii poți ajuta sa-si rezolve problemele. Din fericire, sunt chei care te ajuta sa-ti ajuți prietenii. Nu le poți atinge, dar le poți învăța
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
s-au uscat imediat/ făcându-se brațe cu pene ciunte pe care le mișca-n sus și-n jos", din cer cad "ca niște fulgi/ părinți înviați, buchete de flori, case de turtă dulce/ și o pace ca de basm încuiat undeva/ și lăsat să se rescrie când este uitat", păsările moarte renasc primăvara etc. La o primă vedere, astfel, cartea apare ca un un șir de povești, majoritatea bine scrise și pline de tâlc, despre revelațiile de tot felul (includiv
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
aparență, atipice pentru poezia anilor '60 asemănare cu Ana Blandiana, n. n. A.I.P. Emoția neutră, impersonală, provine din zona unei visceralități cerebrale"171: "M-au ascuns bătrânii, după obicei,/ Să nu uit de frica păsării tăiate/ Și ascult prin ușa încuiată/ Cum se tăvălește și se zbate. Și ascult prin ușa încuiată/ Cum se tăvălește și se zbate.// Strâmb zăvorul șubrezit de vreme,/ Ca să uit ce-am auzit, să scap,/ De această zbatere, în care,/ Trupul mai aleargă după cap./ Și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
A.I.P. Emoția neutră, impersonală, provine din zona unei visceralități cerebrale"171: "M-au ascuns bătrânii, după obicei,/ Să nu uit de frica păsării tăiate/ Și ascult prin ușa încuiată/ Cum se tăvălește și se zbate. Și ascult prin ușa încuiată/ Cum se tăvălește și se zbate.// Strâmb zăvorul șubrezit de vreme,/ Ca să uit ce-am auzit, să scap,/ De această zbatere, în care,/ Trupul mai aleargă după cap./ Și tresar, când ochii, împietrind de groază,/ I se-ntorc pe dos
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
s.v.): asmățuiul (fonetisme muntenești; fiertura "ar aduce regula împuținată ori oprită luna la femei"); brâncuța frunza voinicului, sâmcuță; cătușnic iarba mâței; cetena de negi sabină; crușarul crușei, pațachină ("se întrebuințează coaja, uscată bine și veche, pentru ieșirea afară la bolnavii încuiați"); dovleacul bostan ("semințele... sunt bune pentru gonirea viermilor /limbricilor, panglicei/ din mațe"); iarba usturoasă dumbăț, usturoi de lac; împărăteasa curcubeața, mutătoarea, tidvă de pământ; inima "este un mușchiu plin de sucuri și de substanțe lecuitoare pentru boalele de inimă"; mamă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
câteodată plugul în loc, de unde numele de osul iepurelui"); rostopasca calce mare, crucea voinicului, măselariță; strașnic acul pământului, părul Maicii Domnului ("ceaiul se dă în tuse veche"); tortel torițel, borangic, steagul zânelor, părul Sfintei Marii ("e un leac bun pentru cei încuiați cari sufer de stomac și de ficat, cu gălbinare"). Iată și informațiile despre anghelică, cu sinonimul obligeană: "ațâțătoare de poftă de mâncare și liniștitoare a durerilor de pântece, pentru pătimași cari au mistuirile grele, cu râgâieli și vânturi"; sunt lucruri
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Târgoviște, 1652. Înainte de toate, toposul înmulțirii talantului, ca reper ținând de responsabilitatea asumată, vocația descoperirii, a scoaterii în lumină și a facilitării accesului la sens: "Drept acéia și Smerenia Noastră, văzănd o comoară ca aciasta ascunsî și ca o gradinî încuiată, plinî fiind de toate florile darului Duhului Sfănt, ale Purtătorilor și însuflețiților de Dumnezeu Părinți Sfinți și ai Lumii dascali și luminători, carii au împlut toatî lumé de dulcé blagovonie a Duhului, găndii zicănd: ce folos iaste de amăndoaî să
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
fiind de toate florile darului Duhului Sfănt, ale Purtătorilor și însuflețiților de Dumnezeu Părinți Sfinți și ai Lumii dascali și luminători, carii au împlut toatî lumé de dulcé blagovonie a Duhului, găndii zicănd: ce folos iaste de amăndoaî să sté încuiate? Cum zice Scriptura. Mai vărtos, aducăndu-mi aminte de cuvăntul stăpănului mieu Hristos pentru sluga cé viclénî ce ascunse talantul în pămănt, ziș: să dau și eu ceva Domnulul mieu deîn căte mi-au dat, ca să nu mă arăt să zic
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
cum era, că nu știe dacă lucrurile se petrec aievea ori e numai vis. Spre miezul nopții, când sluga aprinse lumânarea de ceară ca să-l ducă-n odaie, el nu mai stete pe gânduri: tot era mai bine cu ușa încuiată. Ieșind din birt, ei trecură printr-o sală mare unde pașii sunau a gol, țiuia și huruia crivățul prin hornuri, se zgâlțâiau ușile și ferestrele de parcă te aflai într-o corabie purtată de valuri. Urâtă casă! Odaia era mare și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se explică, cu siguranță, prin aluzia metonimică la sezonul hibernal, dar poate fi înțeleasă și ca o reprezentare metaforică a depresiei pe care o trăiește Emma. (71) Viitorul era un coridor întunecat de tot și cu ușa din fund bine încuiată. [...]. Ce tristă era, duminica, la ceasul cînd suna de vecernie! [...] În zilele cînd era frumos cobora în grădină. Bruma lăsase pe verze horbote de argint cu lungi fire străvezii, care se întindeau de la una la alta. Nu se auzea nici o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu niște drugi, pentru a afla a doua zi cine erau, după ce avea să audă părerea vecinilor. Acei frați, morți de oboseală, au căzut într-un somn adânc până s-a făcut ziuă. Apoi, voind să iasă, au găsit ușa încuiată. Au așteptat cu răbdare până când, spre amiază, au fost conduși în fața unei mulțimi de oameni, ce se adunase ca la un spectacol, pentru a fi întrebați cine erau și de ce au venit pe insulă. Ei și-au expus intenția lor
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
licența în litere la douăzeci și șapte de ani. Era prea tîrziu? Nicidecum! Dar uitam că era război și că în '43 trebuia să fiu încorporat. în '43? E, he! Până atunci războiul... cine știe... Pe Cărămidari am găsit ușa încuiată. M-am dus la Fabrica de lânărie, l-am chemat pe Nilă la poartă și i-am cerut cheia. L-am întrebat ce făcea el acolo? A dat din cap și din umeri: făcea el ceva, avea o leafă, n-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
piardă. Încercă să își localizeze poziția în raport cu grădinile. Cunoscând bine locurile, putu să se orienteze ușor. Parcursese cam șaizeci de metri, ceea ce însemna că la următoarea curbă a aleii va avea în față reședința Marelui Judecător. Nici o ușă nu era încuiată; așa era legea. În astfel de aspecte dictatorul își respecta propriile decrete. Vizitatorii erau încântați de acest gen de detalii, iar popularitatea unui conducător depindea adeseori de respectarea unor reguli minore. Pentru Marin, alternativele de a acționa erau extrem de simple
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85099_a_85886]
-
apoi la geam, scoase un țipăt ușor. Chipul nebărbierit al tatălui său se dădu după sticlă. Leu lătra, iar Lupu lu’ moș Vasile trăgea de lanțul de lângă ușă să-l rupă. Polixenia se duse la ușă, trase de ea, era încuiată. Se întoarse apoi și scoase de sub pat baioneta de la arma bunicului. O aduse de la pușca pe care o folosise în primul război mondial. Rămase cu ea în mână până dimineață. Ziua trece ușor, nor peste nor, soarele despărțitor, cald, senin
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]